Contraatac la Florin Grozea. Top 10 motive pentru care casele de discuri nu merită să dispară. p.2

Pe Blogul personal al lui Florin Grozea (o treime din Hi-Q), am dat peste un editorial intitulat Top 10 motive pentru care casele de discuri merită să dispară. Titlul este pe atât de ÅŸocant pe cât este conÅ£inutul de extremist.

Am scris deja părerea mea la primele cinci puncte din lista artistului. Astăzi urmează următoarele cinci.

—

CLICK AICI PENTRU PRIMA PARTE

—

6. Azi… artistul găseÈ™te alte modalități de a câÈ™tiga din munca lui fără să mai ceară ajutorul caselor de discuri, pentru că există lucruri mai importante decât preÈ›ul zero. Artistul are dreptate. Cunosc mulÅ£i artiÅŸti clujeni care au proiecte muzicale proaspete, îndrăzneÅ£e, apreciate de un anumit public, cu mare potenÅ£ial … dar care nu au reuÅŸit să iasă din anonimat … pentru că ele folosesc metoda lui Florin Grozea de a vinde muzica cu preÈ›ul zero pe net ÅŸi numai de a presta pe bani … dar concertele nu sunt nici atât de bine plătite sau de numeroase – ÅŸi atunci modalităţile fireÅŸti ale artistului de a câÅŸtiga este printr-un loc de muncă, cu carte de muncă, care-i răpeÅŸte din timpul creativ în sala de repetiÅ£ie ÅŸi-i limitează numărul de zile pe săptămână în care ar putea călători în diverse localităţi să îÅŸi promoveze muzica în stil independent ÅŸi LIBER de contract în domeniul din care ÅŸi-ar dori să îÅŸi căştige existenÅ£a..

—

7. Orice copil de 16 ani e mai informat decât angajaÈ›ii caselor de discuri pentru că È™tie care va fi următorul hit cu 6 luni înaintea ’profesioniÈ™tilor’. Copilul care poate îÅŸi face o trupă, cântă în engleză într-un beci mucegăit de casă de cultură ÅŸi urmăreÅŸte topurile din străinătate - nu are cântări, iar proiectul lui muzical moare în anonimat atunci când termină liceul-facultatea sau se însoară. ProfesioniÅŸtii decid ce devine hit în Å£ara noastră. Din păcate, reproÅŸul ce l-aÅŸ avea la acest capitol este ignoranÅ£a profesioniÅŸtilor pentru scena alternativă, descoperirea de noi talente ÅŸi din provincia la mai mult de două ore depărtare de Capitală ÅŸi lipsa de interes pentru cultivarea unui public care să aprecieze ÅŸi alte genuri muzicale sau care să îÅŸi dorească să descopere muzică nouă. Genurile de muzică promovate la radio ÅŸi TV sunt monotone. Hiturile semnate de aceeaÅŸi mână de producători sunt prea repetitive. La fel ca ÅŸi copiii lui Florin Grozea, casele de discuri urmăresc trendul muzical ÅŸi influenÅ£ează topurile din ţările învecinate nouă. Cred că aici artistul trebuia să fie mai specific cu genurile muzicale ÅŸi zona geografică la care se referă.

—

8. Ani de zile casele de discuri ne-au intoxicat cu ideea că ’muzica e pe moarte’! Azi… se ascultă È™i se compune mai multă muzică decât oricând, niÈ™ele se diversifică È™i artiÈ™tii talentaÈ›i dau lovitura zilnic. Muzica nu mai este o prioritate atât de mare pentru modul în care tineretul îÅŸi petrece timpul liber. Există multe alte tentaÅ£ii, precum internetul, jocurile de calculator, etc. În altă ordine de idei, dar legat de acest subiect, casele de discuri se îngroapă singure în valea lipsei de vânzări prin lipsa de diversitate muzicală ce o oferă ÅŸi albumele de 80 de minute lipsite de mesaj, substanţă ÅŸi diversitate de ritmuri. Casele de discuri româneÅŸti nu au ÅŸtiut să îÅŸi calculeze o strategie de marketing pe termen lung ÅŸi ÅŸi-au săpat singure afacerea în momentul în care produceau hituri asemănătoare compuse de acelaÅŸi om ÅŸi interpretate în stiluri asemănătoare de câte trei-patru proiecte cu nume diferite, alte feÅ£e, dar aceleaÅŸi ritmuri ÅŸi muzică fără mesaj. Directivele ce le au în 2010, că sunt gândite sau nu pe termen scurt, vor afecta mai departe succesul sau lipsa lui în anii care vor urma. Nu poÅ£i da omului ceea ce îÅŸi doreÅŸte să asculte la infinit. De aici vine lipsa de diversitate a muzicii proiectelor muzicale promovate ÅŸi lipsa de curiozitate pentru nou din partea potenÅ£ialului consumator de muzică.

—

9. Casele de discuri au dat în judecată È™i au hărÈ›uit cei mai importanÈ›i clienÈ›i ai lor: fanii artiÈ™tilor. Internetul este o oportunitate pentru producători È™i pentru artiÈ™ti, nu este o problemă! Sunt perfect de acord cu punctul 9. Cel mai bun exemplu este cel al trupei de comedie Monty Python, care ÅŸi-a urcat pe YouTube absolut toate schiÅ£ele de umor din serialul de comedie britancă difuzat la BBC între 1968 ÅŸi 1974. Monty Python a vândut setul de episoade foarte bine în continuare, în magazine ÅŸi prin internet, tocmai, pentru că a dat ÅŸansa publicului să descopere poantele realizate de ei de-a lungul timpului. Pe plan muzical avem deja atâtea exemple de artiÅŸti mari care îÅŸi permit să dea muzica gratis la descărcat de pe net, în schimbul unor sume la latitudinea fanilor… în acelaÅŸi timp lansând ediÅ£ii limitate ale albumelor special pentru audiofili, care se vând ca pâinea caldă la sume mai mari decât în magazin. Acest sistem funcÅ£ionează însă pentru artiÅŸtii mari, lansaÅ£i de mult, cu un repertoriu impresionant ÅŸi de succes la publicul lor de nişă. AcelaÅŸi lucru NU este valabil pentru debutanÅ£i ÅŸi cvasi-necunoscuÅ£i…

—

10. Monden.Info a devenit în doar 3 ani… o casă de discuri! Azi… bloggerii pasionaÈ›i precum Pyuric sunt cei care vor bate cuiele în coÈ™ciugul caselor de discuri anacronice. Nu este vorba de bătut cuie în coÅŸciugul nimănui. Iarăşi, repet, este cazul ca unele persoane de la casele de discuri să devină mai deschise lumii din jurul lor. Monden.Info poate fi considerat un independent, sau o casă de discuri la nivel mediu, dacă are impact la un grup mai mare de populaÅ£ie. Doar cei care pot influenÅ£a mass media sau care pot obÅ£ine difuzări la radio ÅŸi TV pot fi consideraÅ£i majori. AceÅŸtia conduc sistemul de valori al majorităţii populaÅ£iei. Pot trăi în paralel casele de discuri cu distribuÅ£ie clasică, off-line cu cele cu distribuÅ£ie on-line sau ambele pot avea ambele mijloace de distribuÅ£ie, etc. Industria va fi ceea ce îÅŸi vor dori cei pasionaÅ£i de muzică să devină. Consider că avem o industrie în formare, la 20 de ani după “eliberare”.

—

În concluzie, acest Top10 scris de Florin Grozea împotriva colaborării cu casele de discuri nu vine cu motive fondate, ci păreri subiective, tratate într-un mod superficial, fără analiza atentă a întregului sistem de funcÅ£ionare.

Este uÅŸor ca artist cu o vechime în industrie, relaÅ£ii ÅŸi experienţă, să vii ÅŸi să spui The Hell with the Record Industry…

—

CLICK AICI SĂ CITIȚI TOP 10 Florin Grozea pe această temă

—

Exemple concrete de succese datorate caselor de discuri

• Cel mai bun exemplu din ultimii ani este Luna amară (la care eu, autorul revistei de critică muzicală on-line ClickZoomBytes, m-am ocupat personal de Management în primii ÅŸapte ani de la înfiinÅ£are). Am vrut neapărat să ajung să semnez cu un major. Am stat aproape 5 ani pe tuşă, ÅŸi am reuÅŸit contractul cu Roton, prin Rebel Music (care la vremea respectivă se ocupa de ParaziÅ£ii). Dacă nu exista promovarea prin major ÅŸi distribuÅ£ia anacronă (off-line) a primelor două albume de studio Luna amară iar dacă cele trei videoclipuri (Ego nr.4, Folclor, Loc Lipsă) nu ar fi fost difuzate prin relaÅ£iile casei de discuri majoră la Atomic TV, MTV, etc. cu articole apărute în mai multe reviste print, glossy, prezentarea albumelor la alte reviste de gen ÅŸi apariÅ£ii în emisiuni matinale datorate influenÅ£ei producătorilor mai sus numiÅ£i, Luna amară nu ar fi ajuns să fie cea mai reprezentativă trupă pe niÅŸa ei de muzică alternativă, live, rock. Am atâtea exemple de formaÅ£ii locale clujene care s-au înfiinÅ£at în aceeaÅŸi perioadă, cu compoziÅ£ii de impact melodioase, cu mesaj, dar care au bătut pasul pe loc ÅŸi s-au spart pentru că nu au reuÅŸit să ajungă să semneze cu o casă de discuri din BucureÅŸti, cu promovarea adiacentă.

Alte exemple perfecte pentru care merită lucrat&colaborat cu o casă de discuri majoră sunt

AceleaÅŸi piese, lansate independent în condiÅ£iile actuale, doar prin intermediul YouTube, nu ar fi avut acelaÅŸi succes la public. Lumea în general este reticentă la nou ÅŸi nu are curiozitatea sau timpul să dea click pe linkuri.

La toate formaÅ£iile mai sus menÅ£ionate a funcÅ£ionat sistemul reticent al industriei, care le acordă acum prioritate pe scenele mari ale diverselor festivaluri (da, chiar ÅŸi Vama ÅŸi Trupa Veche). Succesul acestor formaÅ£ii se datorează inerÅ£iei pieÅ£ei în care nu se lansează vedete noi (an de an) ÅŸi a lipsei de intuiÅ£ie al organizatorilor, care evită să se riÅŸte să cheme artiÅŸti mai de actualitate în programele gândite de ei. Astfel, aceleaÅŸi formaÅ£ii cântă an de an la aceleaÅŸi sărbători, fie ele câmpeneÅŸti sau orăşeneÅŸti. Asta în schimb duce la lipsa de curiozitate pentru nou al generaÅ£iilor care urmează. Cred că este corect de apreciat faptul că nici una din aceste formaÅ£ii nu a mai reuÅŸit să se impună pe piaţă, la radio, TV … sau pe net – cu o piesă sau un album care să depăşească succesul celor lansate anterior prin casele mari de discuri la care au fost semnate.

Cred că aceasta este dovada pentru care orice tânăr artist care îÅŸi doreÅŸte să trăiască din muzică ar trebui să îÅŸi dorească să ajungă semnat la un major.

—

Eu propun schimbarea mentalităţii caselor de discuri.

Un exemplu concret prin care Casa Majoră de discuri Roton s-a dovedit reticentă la nou vine de pe vremea când am lucrat pentru Luna amară la lansarea albumului Loc Lipsă (2006). Am cerut să se facă digipack pentru ambalajul produsului final. DeÅŸi era mai ieftin de produs, am primit răspuns că nu se poate pentru că este un format neconvenÅ£ional. Cinci ani mai târziu, MediaPro Music numai astfel de produse CD lansează pe piaţă (exemple recente fiind Horia Brenciu 37 sau Mădălina Manole O 9 Mădălină).

—

Un alt exemplu de reticenţă poate fi lipsa lansării de viniluri pe o piaţă care iubeÅŸte DJii. Avem o fabrică de viniluri … deÈ›inută de Electrecord. Nu ÅŸtiu în ce stare se află maÅŸinăriile, dar acum 7 ani, halele stăteau goale, îngropate în praf ÅŸi neglijate (dacă mai Å£in bine minte, pe Strada TimiÅŸoarei din BucureÅŸti).

În 2008, pe piaÅ£a internaÅ£ională, popularitatea vinilului a revenit cu 2,9 milioane de unităţi vândute. Aceasta este cea mai mare cifră de producÅ£ie de viniluri înregistrată după 1998! Vinilurile în 2010 sunt apreciate de tinerii adulÅ£i, DJ ÅŸi audiofili, pe o gamă diversă de genuri muzicale. Vinilul a fost reintrodus pe piaţă în special pentru muzica Indie (de profil independent) ÅŸi alternativă. Doar anumiÅ£i artiÅŸti de succes ÅŸi-au imprimat noile lansări ÅŸi în format vinil, dar numărul lor creÅŸte din nou de la an la an.

—

ÎnÈ›eleg de ce Florin Grozea era necăjit în 2010 - dar tot datorită caselor de discuri majore (iniÈ›ial Roton, apoi CAT Music, formaÈ›ia braÈ™oveană Hi-Q a devenit cunoscută pe plan naÈ›ional). DeÈ™i artistul a atacat sistemul anacronic, ÎN 2012, HITUL Soare ESTE PROMOVAT DE CÄ‚TRE UN MAJOR, CAT Music! Este păcat că Industria nu funcÅ£ionează încă la noi, dar rezolvarea problemei nu vine prin a nega existenÅ£a rostului sau puterii caselor de discuri pe piaţă. Dacă vrei să faci ceva concret, trebuie să porneÅŸti în a sprijini industria ÅŸi a face ceva constructiv în sensul în care doreÅŸti să funcÅ£ioneze această industrie. Pentru asta am ÅŸi înfiinÅ£at ÅŸi ClickZoomBytes. Pentru că într-o industrie normală cu pretenÅ£ia la evoluÅ£ie este nevoie de critică – pozitivă È™i negativă, iar lucrurile trebuie spuse pe nume. Multor formaÅ£ii, neobiÅŸnuite cu critica în sens negativ, nu le convine această critică ÅŸi se simt atacate, neînÅ£elegând rostul acestui mod de critică constructivă. Prea multe lucruri s-au făcut în lipsă de transparenţă în ultimii 20 – 65 – 95 – 500 de ani la noi în Å£ară. Suntem un popor de frustraÅ£i cronici, care nu mai ÅŸtim în cine să credem sau ce trebuie luat pe bune.

--- 

Autor: RiCo

16.OCT.2010

--- 

--- 

BYTE. Actualizare

Florin Grozea (Hi-Q): Articolul meu “Top 10 motive pentru care casele de discuri merită să dispară” a creat controverse, atât în tabăra pro, cât È™i în tabăra contra. Unii n-au înÈ›eles că vorbeam despre companiile care produc È™i vând CD-uri (discuri) nu despre casele de producÈ›ie sau de impresariat. TotuÈ™i, popularitatea articolului arată cât de actual È™i de sensibil este subiectul.

--- 

Ulterior, pe bogul său, Florin Grozea a preluat în totalitate un articol scris de Diana Singer (pe care am cunoscut-o ca director administrativ la Uniplus Radio în 1993), scris pe aceeaÈ™i temă È™i având ca sursă de inspiraÈ›ie acelaÈ™i subiect. 

- 

POZA principală: Vinyl Emporium, Manchester UK

- 

www.floringrozea.com/2010/09/16/diana-singer-top-10-motive-pentru-care-nu-mi-as-face-casa-de-discuri/

Lasa un comentariu: (max. 1800 caractere)

Nume:   Antispam: