Statuar (Vivi Repciuc)
Autor: Richard Constantinidi
Comentarii: 0
Vizualizari: 3570
Etichete: Lucian Fabro, Petru Onutu, Statuar, Vivi Repciuc

De-a lungul carierei artistice, Vivi Repciuc a cântat cu Miraj (1973-1978) È™i Statuar (1975 - prezent), fiind colaborator la Mondial (1977), Beta (Lugoj, 1980), Basorelief (1982), RIFF (Sibiu, 1985-6) È™i Prefix 990 (BistriÈ›a, 1987).
---
Pentru noi Rock-ul inseamna atitudine si un mod de a fii, iar pentru mine, ceva similar respiratiei: un blestem frumos.
- Vivi Repciuc (Statuar)
---
RiCo pentru CZB: Cum s-a înfiinÈ›at formaÈ›ia?
Vivi Repciuc: Am infiintat Statuar la Oradea in 1975 impreuna cu muzicieni pe care i-am avut in vedere cu ceva vreme inainte, cu prilejul unor colaborari ocazionale, remarcandu-le calitatile. A fost dorinta mea de a avea alaturi artisti care sa-mi poata sustine compozitiile proprii, stilul mai dur, mai tehnic si mai elaborat, pe care urma sa il creez si pe care sa-l simtim cat mai la unison. Primele inregistrari si filmari au fost facute in formula de trei, cu Viorel Barna si Andrei Goldenthall, in studiourile Televiziunii Romane unde am tras piesele Omule, Lumini in noapte si Noapte Alba. Ultimele doua au fost blocate de la difuzare datorita interpretarilor absurde ale cenzurii, textul de la Omule scapand datorita optimismului aparent. Mentionez faptul ca in 1973 am infiintat Mirajul, cu care am mai colaborat in paralel pana in 1978.
In februarie 1976 Statuar a fost invitată ca debutanta, la Sala Polivalenta, alaturi de Sfinx si FFN, in deschidere aparand Vali Sterian si Mircea Vintila, prezentator fiind Aurel Gherghel. Au fost patru concerte in doua zile, trupa bucurandu-se de un real succes si o mare priza la public, acesta fiind surprins de stilul original care nu se mai auzise in Bucuresti, de virtuozitatea instrumentistilor, aplombul si vocea de "Bivol al Carpatilor" a lui Dan Greavu, poreclit astfel de baietii de la Sfinx. Ceilalti membrii au fost Iosif Balog la chitara ritm, Andrei Goldenthall la bass si Viorel Barna la tobe, acesta fiind si un vocalist deosebit.
Ulterior, dupa plecarea din tara a lui Dan Greavu, cu care am mai inregistrat in TVR Cand tinerii viseaza si Ascultam pamantul (in '77), locul sau a fost luat de Alin Simniceanu din Craiova, participant la inregistrarile Radio a melodiilor Invitatie la dans, Vine circul Mare, Te astept sa vii, Teama de frumos.
Au urmat si alte show-uri la Sala Palatului, Polivalenta, sute de spectacole in turnee si festivaluri nationale si internationale alaturi de alte trupe renumite la ora aceea (Rosu si Negru, Semnal M, Progresiv TM, Metropol, Iris, etc).
Desi eram considerati niste rebeli, eram apreciati si indragiti de public și de redactori si presa vremii (Petre Magdin, Florin si Octavian Ursulescu, Dumitru Morosanu, Mihai Godoroja, George Stanca, Andrei Partos, Paul Grigoriu, Ion Barta, Titus Munteanu, Florian Lungu, Aurel Gherghel, Doru Stoica si Adrian Ivanes, TVR Cluj, etc), toate compozitiile Statuar ajungand si stand mult timp in varful topurilor de specialitate (Saptamana, Flacara, Tribuna, Cronica), toate radiourile locale difuzand piesele noastre.
Au aparut comentarii, inclusiv in cateva "almanahuri" (Magazin, revista Femeia, plus ziarele locale, inclusiv cele de limba maghiara. Dupa 1983, cand toti colegii mei au parasit tara, am fost nevoit sa lucrez cu alti colaboratori, aparand si alte inregistrari (precum De la capat, Inot, Discoroll, Antirazboinica, Vis de canar, Regrete Tarzii, Transilvania Express, Roata existentei, Zburatorii, Vremea ta, Vesnica iubire, Personal) in anumite perioade libere am raspuns si unor solicitari de colaborare pentru a canta in alte formatii in turnee si spectacole.
In primavara 1977 am plecat într-un turneu national de 45 de zile cu Mondial, alaturi de Filip Merca, Tiberiu Repliuc, Idu Barbu, Dorel Vintila, in deschidere fiind Mircea Baniciu si Vali Sterian.
In 1980 am fost cu Beta, din Lugoj, cu solista vocala Elena Carstea.
In 82 am cântat un sezon cu Basorelief la mare, si trupa Alexandru Vilmany la barul International Olimp, cu Dorel Vintila la tobe, Gil Dobrica, Paunita Ionescu…
In 85-86 am cântat cu Riff din Sibiu, cu care am obtinut Marele premiu la Constelatii Rock 85 (la Râmnicu Vâlcea) iar eu am primit diploma de cel mai bun chitarist. In toamna 86 am colaborat cu Ethos È™i am fost plecat într-un turneu national alaturi de Corina Chiriac, Dan Spataru, Radu Gheorghe, Octavian Ursulescu, cu Jean Constantin, Johni Dimitriu, Cornel Constantiniu.
Cu Prefix 990 din Bistrita am obtinut din nou Marele premiu la Constelatii Rock 87, Gabriel Cocis a primit premiul pentru cel mai bun vocalist, iar eu am primit diploma pentru activitatea indelungata in muzica Rock, iar la festivalul Rock Tg.Mures, am luat din nou Marele premiu, in juriu fiind si Romeo Vanica.
In 1988 colaborez alaturi de Raduly Bela la tobe si voce, cu Metropol - Editie Noua. In 1989 apare solista Laura Stoica alături de Statuar in spectacolele Retro Show din Baile Felix. Dupa '90 mai inregistrez in TV cateva piese si particip cu Statuar in diverse formule la Tim Rock, Sam Rock, festivaluri la Craiova, Bucuresti, cluburi.
Din Anul 2002, de cand am filmat 10 piese la Petre Magdin, in emisiunea Intalnirea de la miezul noptii, trupa Statuar functioneaza in aceeasi componenta, avandu-i la bass pe Onutu Petru (Titi) din Medias, pe Lucian Fabro din Sibiu la tobe (ex Riff) È™i subsemnatul, născut tot in judeÈ›ul Sibiu… în spectacole mai apare ca invitat si Tase Parvu din Resita, fostul percutionist de la Progresiv TM.
Cu un repertoriu bazat pe compozitii noi si vechi, imbracate intr-un sound actual si cover-uri prelucrate am participat la mai multe gale mari organizate pe plan local si in tara alaturi de trupe romanesti si straine.
Ca fapt divers mai adaug faptul ca am inceput sa cant de la varsta de 11 ani la mandolina, chitara, acordeon, luand si lectii de pian de la o profesoara sasoaica, cu 5 lei ora, in comuna natala Biertan.
In clasa a V-a mi-am facut prima trupa, Sirinx cu inca trei colegi de clasa, zdranganind pe la tot felul de banchete scolare. In 1968 am facut Modal Diatonic cu baieti mai profesionisti, sustinând concerte prin case de cultura si cluburi pline de tineri, primind È™i onorariu. In trupa il aveam ca solist vocal pe Adrian Pintea, celebrul si regretatul actor, impreuna cu care am fost invitati sa cantam in 1970 pe stadionul Crisul din Oradea, avand-o ca invitata pe Anca Agemolu, castigatoarea Cerbului de Aur. Aveam pletele puse pe bigudiuri iar publicul a crezut ca suntem o trupa din Anglia, Pintea cantand piesele intr-o engleza impecabila (inclusiv Hendrix pe care-l imita cu o voce perfectă).
...Cu scuzele de rigoare pentru acest "scurt" Istoric incerc sa va raspund cat mai succint la restul intrebarilor.
---
RiCo pentru CZB: Cum v-ați ales numele?
Vivi Repciuc (Statuar): Avand experienta gandirii cenzuriste a oficialitatilor vremei de "vesela" amintire, am incercat sa gasesc un nume cat mai potrivit si reprezentativ pentru trupa, chiar inainte de infiintare. Cum chiar nu aveam nici o inspiratie in acest sens, gata sa ma las pagubas, intr-o seara de sambata cand inca emisiunea Teleenciclopedia se mai difuza, s-a dat un documentar despre Insula Pastelui, si grupul statuar Moaii facut de populatia indigena Rapanui. Fiind impresionat placut de rezonanta in engleza a cuvantului Statuar, l-am adoptat imediat, colegii mei ulteriori infiindu-l cu placere,fara cartire, explicandu-le ca de fapt si not traiam in Insula Pastelui …Cailor!
---
CZB: Puteți povesti despre o experiență interesantă avută pe drum cu formația?
Vivi Repciuc (Statuar): Pe parcursul activitatii am avut o multime de experiente interesante: unele placute, altele nasoale, dar chiar amuzante cateodata.
In toamna spre iarna lui '80, in incheierea unui turneu de aproape doua luni impreuna cu Semnal M, ultimul concert urma sa-l sustinem la Sala Palatului. Dupa cateva ore de somn, m-am prezentat impreuna cu Iuliu Merca la ora 8 dimineata pentru aranjarea sculelor si a instalatiei de sunet.
In timp ce ma deplasam prin sala pentru a asculta sunetul pentru reglaje de scena si fata, la un moment dat am observat ca o persoana in halat albastru ca de instalator isi facea de lucru, taman pe unde ma miscam eu, peste tot printre scaune. Banuind ca omul veghea sa nu plasez oarece dispozitiv, m-am gandit sa ma amuz un pic si dupa ce i-am atras atentia lui Iuliu, spunandu-i sa mai vorbeasca la microfon, am inceput sa alerg pe speteaza scaunelor spre fundul salii oprindu-ma din loc in loc, facandu-l pe bietul securist sa alerge gafaind printre scaune, pana s-a lasat pagubas. Dupa ce am facut cadou la sunetistul salii o iaga de palinca, ne-am retras la hotel, linistiti ca totul va fi OK. Seara Statuar canta în deschidere, am asteptat sa se deschida cortina, m-am apropiat de microfon, am dat sa salut si sa fac prezentarile, dar din difuzoare nu iesea nici un sunet.
Uitandu-ma perplex si infuriat la colegi,am racnit traditionalul: - "Ce..aia...calului" se intampla !, exact in momentul in care microfoanele pornisera. Publicul, dupa un moment de stupoare, a explodat in urale navalind spre scena, odata cu primele acorduri.
Pompierul speriat, aflat in stanga mea, a inceput sa traga sforile pentru a inchide cortina, comentand ca asta-i muzica pentru salbatici. De partea cealalta, Petre Magdin, aflat si el in culise, tragea si el contra de sfoara, tinand cortina deschisa, pana s-au mai domolit apele. Dupa concert a venit seful salii, cu grad de colonel, spunandu-mi ca Ion Dolanescu, pentru un text mult mai nevinovat, nu mai are dreptul sa cante aici, dupa care abia tinandu-si rasul ne-a felicitat pentru cantarea facuta, in ciuda gripei care bantuia trupa, cu o "temperatura pe care am transmis-o salii", dupa cum reiese dintr-un articol scris de Petre Magdin in Saptamana.
---
CZB: Cum compuneți muzica voastră?
Vivi Repciuc: Piesele Statuar sunt compuse de mine doar in momentele de inspiratie adaptate, la parametrii colegilor ale caror idei sunt binevenite daca se incadreaza in atmosfera si mesajul transmis prin sound si texte moralizatoare, uneori persiflante, critice in mod subtil la adresa tarelor societati, chiar cu o doza de umor, totusi izvorate dintr-o dorinta naturala de intelegere spre mai bine.
Pentru noi Rock-ul inseamna atitudine si un mod de a fii, iar pentru mine, ceva similar respiratiei: un blestem frumos.
---
CZB: AveÈ›i o compoziÈ›ie proprie care place mai mult la public…
Vivi Repciuc: Nici o piesa Statuar nu seamana una cu cealalta, fiind bine primite de public chiar daca nu sunt slagaristice, acesta avand posibilitatea sa-si aleaga preferintele dupa cum rezoneaza cu ele, in raport de propria cultura si grad de elevare. Pe Youtube, Facebook si alte link-uri preluate chiar È™i de media internationala, apar piese agreate, ca Transilvania Express, Roata Existentei, Cand tinerii viseaza, etc… char în revistele NME si Grammy Music.
Odata am fost sunat de un amic in timp ce urmarea o filmare Statuar pe un post de televiziune din SUA.
---
CZB: Ce părere aveÈ›i despre scena muzicală din România în 2015?
Vivi Repciuc (Statuar): Eu vad scena muzicala romaneasca ca fiind foarte eterogena, neorganizata, aflata intr-o continua miscare brauniana, ca sa nu zic bramburiana. Nestatornicia multor membrii din formatii, aflati in cautarea unui loc mai caldut, daca se poate pe acolo de unde se da "ora exacta", unii cantand chiar in mai multe trupe deodata - fac sa se ajunga la destramare si la slabirea a ceea ce ar trebui sa se constitue intr-un tot unitar pentru a ne putea apropia de nivelul European si de ce nu, mondial.
Lipsa unor emisiuni special dedicate promovarii Rockului Romanesc in marile trusturi media nationale prin Radio si TV, cu bataie pe tot globul. fac ca muzicienii sa se orienteze si sa se promoveze pe internet, lucru mai mult ca insuficient.
Mi se va spune ca Jimi Hendrix are sute de milioane de vizionari. Da, dar cati dintre aceia sunt Romani? Mult prea putini.
---
CZB: Ce consideraÈ›i că ar trebui făcut pe plan local sau la nivel de regiune ca formaÈ›iile locale să aibă o È™ansă în plus să fie descoperite È™i ascultate de un public mai larg?
Vivi Repciuc (Statuar): Datorita mentalitatii ruraliste de la nivelul primariilor si comitetelor de cultura, precum si a mediei pe local sau regional, sunt promovate mai mult productiile facile, nonvalorile ieftine, kitsch-ul manelist si folclorul orasenizat, in detrimentul adevaratelor valori, nevoite sa supravietuiasca datorita sufletismului si pasiunii pentru Rock-ul adevarat doar prin putinele cluburi, in underground,
fara nici un stimulent material, publicul tanar extrem de sarac, dramuindu-si banutii pentru o amarata de bere.
Majoritatea studiourilor promoveaza prostitutia muzicala, cultivand in mod deliberat prostul gust. Nu exista o industrie muzicala reala, care sa ajute cu adevarat trupele romanesti, in deschiderea trupelor de afara fiind bagate aiurea pe bani de nimic, vezi doamne pentru reclama, formatii romanesti pe post de umplutura, care nu cadreaza deloc cu stilul vedetelor internationale.
Nu am cunostiinta sa existe vreun suport al ministerului culturii in acest domeniu. Comitetele de cultura, ramasite ale fostelor institutii de propaganda comuniste care si-au pastrat personalul, nu fac decat sa manance inutil bani bugetului, prin promovarea amatorismului de brigada de agitatie "artistica". Personal nu le vad rostul.
---
CZB: Am înÈ›eles că veÈ›i deschide un club nou la Oradea. Îmi puteÈ›i da mai multe amănunte despre asta?
Vivi Repciuc (Statuar): Dupa mult efort si lupta cu hatisul birocratic sper ca din aceasta vara Rock Fort sa ofere Oradenilor si nu numai, un loc al lor pentru a se delecta in compania muzicii de calitate. Vor evolua trupe live, din tara si strainatate, putand beneficia si de un studio de inregistrari in direct, asigurandu-se o insalatie performanta de scena, sunet si lumini, pentru orice talent dornic de afirmare. Bineinteles ca si eu impreuna cu colaboratorii mei vom prezenta productiile proprii.
---
CZB: Care este cartea sau filmul preferat, și de ce?
Vivi Repciuc (Statuar): Cartea mea preferata este Legendele Olimpului, pe care am citit-o in clasa a doua, in trei zile, fiind fascinat de nimbul fantastic degajat, de originea samburelui de adevar inspirat de tehnologia extraterestrilor antici.
Unul din filmele care m-a lasat "masca" a fost Reconstituirea lui Lucian Pintilie, pe care l-am vazut in 1968, intr-o zi de luni, dupa care am cumparat din banii mei, pentru toti colegii de clasa, 30 de bilete cu un leu, la matineul de a doua zi, facandu-i sa iasa din liceul Emanuil Gojdu, pe geamul clasei de la parter, in pauza mare, lasandu-l pe profesorul de chimie cu ochii-n tabla. In ziua urmatoare dirigintele a ordonat sa se rada toti in cap, eu ramanand singurul cu par, pentru ca aveam certificat de scutire medicala pe o saptamana, incepand de lunea cu pricina, filmul fiind interzis de miercuri. Cu toate acestea colegii mi-au multumit spunand ca filmul a meritat toti banii, ai mei desigur si parul sacrificat, cu 5 lei de caciula, pardon, de chelie. Despre aceasta faza i-am povestit si lui George Mihaita, acesta distrandu-se copios.
---
CZB: De ce v-aÈ›i înscris la GBOB România 2015?
Vivi Repciuc (Statuar): Niciodata nu am participat la festivaluri-concurs cu gandul de a castiga, ci doar pentru a oferi publicului spectator salutul si mesajul nostru muzical.
La fel si acum, am hotarat ca prin prezenta noastra la GBOB sa dam tinerilor un exemplu de perseverenta si sa punem la cauza Rock-ului romanesc umarul nostru Statuar, usor pietrificat...!!!
---
Autor: RiCo
---
Componența
1975
- Vivi Repciuc (chitară, voce)
- Andrei Goldenthall (bas)
- Viorel Barna (tobe)
---
1976
- Dan Greavu (voce)
- Vivi Repciuc (chitară)
- Iosif Balog (chitara ritm)
- Andrei Goldenthall (bas)
- Viorel Barna (tobe)
---
1977
- Alin Simniceanu (voce)
- Vivi Repciuc (chitară)
- Iosif Balog (chitara ritm)
- Andrei Goldenthall (bas)
- Viorel Barna (tobe)
---
2002 - prezent
- Vivi Repciuc (voce, chitară, n. 10.IUL.1952)
- Petru Onuțu (Titi, bas, n. 27.SEP.1951)
- Lucian Fabro (tobe, ex-Riff, n. 23.OCT.1953)
---
BIO. Vivi Repciuc
Articole relative:
Publicat in: 10.01.2018, Ora: 11:38AM
Publicat in: 21.08.2017, Ora: 06:16AM
Publicat in: 16.01.2017, Ora: 06:08AM
Publicat in: 09.01.2017, Ora: 06:10AM
Publicat in: 02.01.2017, Ora: 06:25AM
Publicat in: 21.12.2015, Ora: 06:02AM
Publicat in: 22.06.2015, Ora: 09:23AM
Publicat in: 08.06.2015, Ora: 09:10AM
Publicat in: 06.06.2015, Ora: 10:23AM
Publicat in: 31.05.2015, Ora: 07:39AM
Niciun comentariu!