Byte. Stiri

2015.MAI.18. Turda. Centrul Comunitar Fabrica de Timp Liber

Publicat in: 14.05.2015, 20:06PM
Autor: Richard Constantinidi
Comentarii: 0
Vizualizari: 650
Etichete: Adi Dohotaru, Cercul Intreg, Fabrica De Timp Liber, Photo Romania Festival

ExpoziÈ›ii foto & dezbateri

15.00: ConferinÈ›Äƒ de presÄƒ. De ce o nouÄƒ asociaÈ›ie - Centrul Comunitar „Fabrica de Timp Liber”?

Fabrica de Timp Liber (FTL) este o asociaÈ›ie creatÄƒ la iniÈ›iativa FundaÈ›iei RaÈ›iu pentru DemocraÈ›ie, prin programul Voluntariat. Verde.ViaÈ›Äƒ. Zilelor PorÈ›ilor Deschise, care marcheazÄƒ lansarea asociaÈ›iei, sunt organizate în parteneriat cu Photo Romania Festival.
ConferinÈ›a de presÄƒ este susÈ›inutÄƒ de Cristina Rigman (Pro Vobis), autoarea unui studiu legat de nevoile comunitÄƒÈ›ii turdene pentru apariÈ›ia unei asociaÈ›ii comunitare, Florin Stan (CRD - FTL), Adi Dohotaru (CRD - FTL).

15.30: Dezbatere. Cu È™i despre romi, dar dincolo de „incluziune”.

InvitaÈ›i: fotograful Sorin OniÈ™or, activiÈ™tii pentru drepturile omului Claudia Greta, Ioana Macula Simona CiotlÄƒuÈ™, MiticÄƒ Ferencz din partea PrimÄƒriei Turda È™i voluntara CRD de etnie romÄƒ Ecaterina-Florina Zomant.
Fotograful Sorin OniÈ™or surprinde romii în fotografiile sale arÄƒtând starea precarÄƒ a etniei, dar totuÈ™i dincolo de cliÈ™eele mizerabilismului social. Pornind de la expoziÈ›ie ne întrebÄƒm: De ce se discutÄƒ doar de incluziunea romilor È™i nu È™i de cea a românilor sau maghiarilor într-un proiect superior de comunitate civicÄƒ, dincolo de etnie? Ce soluÈ›ii vedeÈ›i la integrarea locativÄƒ a romilor (dar È™i a majoritarilor)? Care sunt cazurile de discriminare cele mai dese pe care le întâlniÈ›i? Cum aÈ›i devenit activiÈ™ti pentru drepturile omului?

16.30: Dezbatere: Pacificatorii

InvitaÈ›i: Sabin MureÈ™an, Ina Curic, È˜tefan Roman. Fotograful Ivan Bogdan a surprins ravagiile Maidanului È™i ale rÄƒzboiului civil ucrainean. Pornind de la acest caz particular, încercÄƒm cu ajutorul unor experÈ›i denumiÈ›i peaceworkeri È™i al unui expert în dezvoltare sÄƒ vedem cum putem interveni cu un minim succes în situaÈ›ii de conflict. Care este pornirea care ne duce în astfel de zone? Ce exemple de bune practici putem gÄƒsi fÄƒrÄƒ a veni cu „reÈ›ete de succes”. Dar de rele practici? În ce mÄƒsurÄƒ se poate stabili o legÄƒturÄƒ între practicile capitaliste (neo)coloniale È™i izbucnirea unor rÄƒzboaie?

17.30: Dezbatere: RoÈ™ia MontanÄƒ Photo Voice
InvitaÈ›i: CÄƒlin CaproÈ™ , Mihai GoÈ›iu (jurnalist), Sorana Olaru ZÄƒinescu (activistÄƒ campania SalvaÈ›i RoÈ™ia MontanÄƒ), Lori VÄƒlean (voluntarÄƒ CRD). Curatori: Nicolas Friess & Adi Dohotaru
CÄƒlin CaproÈ™ prezintÄƒ RoÈ™ia MontanÄƒ, vÄƒzutÄƒ prin ochii unui localnic care a ales sÄƒ reziste presiunilor companiei miniere RoÈ™ia MontanÄƒ Gold Corporation (RMGC) de a fi strÄƒmutat. ExpoziÈ›ia de tip photo voice se axeazÄƒ pe peisajul cultural al zonei, pe oamenii „rezistenÈ›i” È™i pe clÄƒdirile de patrimoniu care meritÄƒ prezervate È™i valorificate pentru a avea o RoÈ™ie MontanÄƒ cu un viitor alternativ celui oferit de RMGC. este urmatÄƒ de o dezbatere cu protagonistul, activiÈ™ti în campania „SalvaÈ›i RoÈ™ia MontanÄƒ” È™i, desigur, participanÈ›i interesaÈ›i de soarta localitÄƒÈ›ii È™i de participarea la Festivalul FânFest 2015. Deci, ce-i de fÄƒcut pe viitor pentru RoÈ™ia?

Moderator al dezbaterilor: Adi Dohotaru

18.30: Concert. Cercul Întreg - PermaculturÄƒ socialÄƒ prin muzicÄƒ È™i joc.
„Sistemul de permaculturÄƒ, vechi cât omenirea dar conceptualizat ca atare de australienii Bill Mollison È™i David Holmgren între anii 1930 È™i 1950, este o abordare sistemicÄƒ a ecologiei în sensul cel mai larg al cuvântului. Ea se ocupÄƒ cu creearea unor sisteme de habitat autosustenabile, bazate pe trei principii: grija faÈ›Äƒ de pÄƒmânt, grija faÈ›Äƒ de oameni, È™i întoarcerea surplusului. Abordarea muzicii È™i a jocului de cÄƒtre proiectul Cercul Întreg se leagÄƒ strâns de al doilea principiu: grija pentru oameni. Muzica È™i jocurile/dansurile erau odinioarÄƒ mult mai mult decât un act artistic care sÄƒ fie admirat. Ele erau pÄƒrÈ›i vitale ale aproape oricÄƒrei comunitÄƒÈ›i, supape prin care se amortizau tensiuni latente, un prilej de a râde împreunÄƒ È™i un liant puternic pentru comunitÄƒÈ›i, pentru cÄƒ oamenii care intrÄƒ în acelaÈ™i ritm, în aceeaÈ™i horÄƒ, se conecteazÄƒ unii la alÈ›ii la un nivel subtil mult mai adânc decât ar putea fi posibil prin vorbe sau idei. Abordarea Cercului Întreg admite cÄƒ în contemporaneitate comunitÄƒÈ›ile în care trÄƒim au pierdut acest înÈ›eles al muzicii È™i al dansurilor, È™i este un proiect pe termen lung de a redobândi aceste înÈ›elesuri practice. InspiraÈ›iile, sau altfel zis rÄƒdÄƒcinile Cercului Întreg sunt în principal din trei culturi cu oarecare rudenie între ele: jocul de capoeira în forma lui strÄƒveche, percuÈ›ia africanÄƒ È™i afrobrazilianÄƒ, È™i culturile arhaice româneÈ™ti, în jocurile moldoveneÈ™ti acompaniate la fluiere. Pornind de la un înÈ›eles dobândit din mulÈ›i ani de practicÄƒ, încercÄƒm sÄƒ adaptÄƒm formele acestea strÄƒvechi cât sÄƒ poatÄƒ sÄƒ devinÄƒ din nou o parte integrantÄƒ în comunitÄƒÈ›i contemporane - totul acompaniat de un zâmbet È™i o glumÄƒ” - Bogdan Octav Rakolcza