LUCIAN ŢION. Regizor Cinema. Comedy Cluj 2010

Lucian Å¢ion a studiat ÅŸi lucrat în Statele Unite timp de 10 ani. …au urmat o serie de aventuri pe diverse continente … înainte de a se întoarce acasă. Tânărul regizor nu a stat pe loc. Filmul lansat de el în primăvară a făcut un mic traseu de ecranizări prin diverse cluburi clujene; acum observăm prezenÅ£a filmului Parastasul lui Viorel nu se mai tine aiciîn programul mai multor festivaluri de film.

Mai întâi l-am văzut la TIFF,

acum, JOI 14 octombrie este programat la Cinema Arta în cadrul Festivalului de Film Comedy Cluj.

—

Regizorul doreÅŸte să se impună pe plan local ÅŸi prin seriile de filme organizate de el în toamna asta în cluburileGambrinus, Insomnia ÅŸi Spritz…

Am încercat să aflăm mai multe despre el acum, după ce am mai povestit o tură în primăvară (CITIÅ¢I DÂND CLICK AICI).

—

CZB: Cât de necesar Å£i se pare un festival de film de comedie, precum Comedy Cluj, pe lângă TIFF ÅŸi multe altele, apărute în siajul festivalului internaÅ£ional din luna mai?

Lucian Å¢ion: Comedy Cluj este o idee excelentă nu doar pentru Cluj, ci pentru scena festivalelor internaÅ£ionale în general. Să vă spun sincer, deÅŸi sunt eu însumi regizor, m-am cam plictisit să asist la festivale la care toate filmele sunt «de artă» …ÅŸi deci, deprimante. Nu ÅŸtiu de ce în lumea capricioasă a festivalelor s-a ajuns la o asemenea echivalare. Mi se pare că un festival de comedie este exact lucrul de care aveam nevoie pentru a aduce mai multă lume în sălile de cinema, pentru a bine-dispune spectatorii, pentru a nu transmite mesajul că filmul de festival este un produs inaccesibil majorităţii celor interesaÅ£i de film ÅŸi că acesta se adresează exclusiv unei elite restrânse de „spectatori de festival”.

—

CZB: Ce părere ai de faptul că, mai nou, diverÅŸi regizori din România reuÅŸesc an de an să câÅŸtige premii la cele mai tari festivaluri de film din Europa? Care crezi că este motivul catalizator?
Lucian Å¢ion: Îmi pare nespus de bine. Singurul motiv catalizator la care pot să mă gândesc este acest new wave al filmului românesc, care a început în anii 2000, ÅŸi care pare a hrăni în continuare cu subiecte ÅŸi un anumit stil regizorii din România. Nu cred că acest val ar putea dura la infinit ÅŸi nu cred că stilul de acum caracteristic cinematografiei române ar trebui să definească toate producÅ£iile făcute în România. Nimeni nu doreÅŸte o uniformizare a tuturor produselor româneÅŸti doar de dragul de a lua premii. Eu sper ca acest val ÅŸi stil să continue să se transforme, sper ca regizorii să continue să adauge elemente creative noi care să facă astfel să crească forÅ£a acestui val. Cred că ar fi bine să nu ne culcăm pe laurii victoriilor ÅŸi să mizăm în continuare pe valoarea subiectelor care au dus la filmele premiate. Sper ca cinematografia românească să continue să se dezvolte din punct de vedere creativ.

—

CZB: Ai fost plecat 10 ani în State … 2 ani în Bangladesh. Ai călătorit pe diverse continente. Cum ai descrie socul cultural avut revenind in Å£ară?
Lucian Å¢ion: Åžocul a fost mai mult personal. A constat în primul rând în faptul că după ce m-am obiÅŸnuit cu alte culturi ÅŸi comportamente sociale, a fost dificil să îmi amintesc cum funcÅ£ionează relaÅ£iile dintre oameni în România. Dar privind obiectiv în România s-au realizat progrese monumentale în ultimii de 20 de ani (deÅŸi persistă atitudinea generală de nemuÅ£umire a populaÅ£iei). Se poate vedea clar că Å£ara are o traiectorie pozitivă ÅŸi se îndreaptă încet dar sigur spre modelul de societate vestică.

Ar ajuta acestui progres

• Dacă oamenii ar putea să vadă ÅŸi jumătatea plină a paharului.
• Dacă ar putea să se mulÅ£umească cu ceea ce avem.
• Dacă ar putea să înveÅ£e de la vecinii vestici pe care îi vizitează.
• Dacă ar avea răbdare.
• Dacă ar fi optimiÅŸti, ar da dovadă de curtoazie unii faţă de ceilalÅ£i,
• dacă ar fi mai respectuoÅŸi în primul rând cu ei înÅŸiÅŸi ÅŸi apoi cu cei din jurul lor.

Aceste valori simple ar aduce mult mai repede satisfacÅ£ie decât toată fuga după bani ÅŸi goana după modernizare cu care suntem din păcate puÅ£in obsedaÅ£i.
—

CZB: Parastasul lui Viorel nu se mai tine aici.
De ce ai ales sa realizezi cadrele la RemeÅ£i (în judeÅ£ul Bihor)? Cum ai fost primit de Primăria Bulz pentru realizarea acestui film?
Lucian Å¢ion: Parastasul a fost un film mic, pe buget mic. Nu mi-am permis să aleg locaÅ£iile pentru filmare. Am mers acolo unde am avut contacte. Un prieten din RemeÅ£i m-a invitat în satul său pentru că acolo am fi putut beneficia de cel mai mare ajutor logistic. Primirea Primăriei Bulz a fost după aÅŸteptări: nefiind vorba de bani, oamenii nu au avut nici de câÅŸtigat, nici de pierdut. S-au comportat ca atare. Ne-au pus la dispoziÅ£ie tot ceea ce i-am rugat ÅŸi s-au străduit să fie cât mai profesionali. A fost per ansamblu a amintire plăcută.

—

CZB: Ai avut ca asociat la proiect pe Pavel Azap. De cand va cunoaÅŸteÅ£i ÅŸi de ce ai ales să îl ai ca sfătuitor la acest proiect?
Lucian Å¢ion: Pavel Azap este un vechi prieten. Pe noi ne-a legat de la început entuziasmul pentru film. Îmi amintesc că în puÅ£inele vizite acasă pe care le făceam pe timpul în care eram la facultate în străinătate, Pavel era unul dintre puÅ£inii oameni din Cluj cu care puteam să dezbat filmele care tocmai le văzusem ÅŸi au început să mă marcheze. Åži vorbesc de filme clasice: Truffaut, Wilder, Forman, etc. Mă simÅ£eam extraordinar de bine să am pe cineva cu care puteam discuta despre aceste filme în acei ani. În ultima perioadă am început să discut cu Pavel ÅŸi câteva dintre proiectele mele, ÅŸi aÅŸa a ajuns să îÅŸi exprime interesul pentru „Parastas”. Pentru mine a fost un mare ajutor să am un om de încredere în preajmă. Åži Pavel s-a dovedit la fel de eficient ca ÅŸi asistent de regizor ca ÅŸi la masa de discuÅ£ie. A fost un mare noroc ÅŸi o mare bucurie pentru mine să pot lucra cu Pavel Azap.

—

CZB: Filmul tău a fost ecranizat prima dată la TIFF, acum revine la Comedy Cluj … între timp ai organizat mai mult ecranizări în cluburi din oraÅŸ. Prin ce Å£i se dovedeÅŸte că se merită aceste eforturi de a promova pelicula?
Lucian Å¢ion: În momentul în care o singură nouă persoană este interesată să vadă filmul – se merită. Pentru mine este o satisfacÅ£ie personală să pot promova pelicula în acest fel. Spre deosebire de difuzarea în masă, aceste proiecÅ£ii mici au un aer mult mai personalizat, mai cald, mai familial. Toate se termină cu o scurtă sesiune de Q&A unde se ridică întotdeauna probleme sau chestinui care nu au mai fost abordate înainte. Dar poate cel mai important, prin intermediul acestor proiecÅ£ii ajung să întâlnesc oameni interesaÅ£i de film, chiar de a face film, ceea ce în acest business este poate cel mai important lucru.

—

CZB: Vei organiza o seara de Film la noul club Gambrinus. Care este de fapt scopul acestei seri săptămânale de club de film / ÅŸi care sunt filmele din programul de toamnă?
Lucian Å¢ion: Încă nu ÅŸtim programul exact dar va fi vorba atât de vizionarea unor filme clasice, cât ÅŸi de proiecÅ£iile filmelor locale. Clubul Gambrinus va funcÅ£iona ca un forum în care pe lângă proiecÅ£ii vor avea loc dezbateri. De asemenea, s-ar putea să existe locaÅ£ii variate. Vom acÅ£iona foarte probabil, poate puÅ£in ca ÅŸi o operaÅ£iune militară, printr-un fel de învăluire triunghiulară.

Pe lângă faptul că sună foarte bizar, este până la urmă o strategie de business: vrem să acoperim un segment cât mai larg de public. Celelalte două locaÅ£ii cu care am lucrat până acum (Insomnia ÅŸi Spritz Cafe) vor continua să figureze într-un fel sau altul pe lista locurilor de întâlnire. Programul mai definitivat se va face pentru sfârÅŸitul lunii octombrie. Avem o listă activă pe un grup yahoo cu numele de Cluj Film Forum ÅŸi deocamdată ne vom servi de aceasta ÅŸi de Facebook pentru promovarea programului.
—

CZB: Când începe clubul de film? De ce ai ales Gambrinus ÅŸi nu Flying Circus sau Irish&Music Pub?
Lucian Å¢ion: Am Å£intit perioada care marchează întoarcerea studenÅ£ilor la Cluj. Este foarte important să avem young blood în această comunitate ÅŸi dorim să atragem studenÅ£i interesaÅ£i de film în jurul nostru. Anul trecut, înainte de a ne opri în vară, aveam aproximativ 40 de spectatori constanÅ£i. Am dori să ajungem să fim ÅŸi mai numeroÅŸi când ne oprim din nou pentru vara viitoare. DeÅŸi Irish&Music Pub ÅŸi Flying Circus sunt într-adevăr mai pe hartă decât celelalte locaÅ£ii, ne-am hotărât să creăm un nou pol de atracÅ£ie prin folosirea acestor locaÅ£ii. Irish&Music Pub este deja foarte mult asociată cu muzica ÅŸi noi am dori să creăm un spaÅ£iu asociat mai mult cu filmul.

—

CZB: In SUA ai realizat filmări documentare pentru PBS (Public Braodcasting Service), o reÅ£ea de televiziune privată, sprijinită de comunităţile locale. Cum ai realizat această colaborare – ei te-au căutat sau ai participat la un concurs pentru proiect?
Lucian Å¢ion: Am realizat un singur documentar care a fost difuzat la PBS: Road Trip, Demistifying HIV/AIDS.Am regizat acest film în Africa, în zone rurale din Camerun. Filmul este documentarea unui workshop care are ca scop diseminarea informaÅ£iei despre virusul HIV prin spectacole teatrale stradale în rândurile populaÅ£iei rurale. Eu cred că filmul a reuÅŸit foarte bine să surprindă eforturile noastre, ale organizatorilor de workshop ÅŸi că este o lucrare care stă pe propriile ei picioare când vine vorba de un documentar. Filmul a fost plasat la PBS de către producătorul acestuia. În afară de acesta, am mai lucrat ca ÅŸi colaborator cu un documenarist angajat de PBS la un alt proiect, filmat la Columbia University. Filmul era un documentar despre contribuÅ£ia femeilor la progresele ÅŸtiinÅ£ei ÅŸi a fost difuzat pe PBS tot la cererea producătorului.

—

CZB: Lucrezi la un documentar despre istoria oraÅŸului Cluj? Care este unul dintre subiectele esenÅ£iale abordate de tine în prezentarea oraÅŸului, pe care poate localnicii nu îl mai iau în seamă?
Lucian Å¢ion: Holocaustul. Un subiect complet ignorat de întreaga pătură a societăţii, atât maghiară cât ÅŸi română. DeÅŸi populaÅ£ia evreiască în Cluj a avut un rol deosebit de important de jucat în istoria oraÅŸului, memoria este scurtă, am uitat de moÅŸtenirea culturală, arhitecturală, socială evreiască. Este un subiect care mă pasionează de ceva timp ÅŸi pe care aÅŸ dori să îl tratez ca atare.

—

Autor: RiCo

Postat prima dată în 14.OCT.2010

Acesta este al doilea interviu despre aventura vieţii lui.

—

www.creativecrowd.com/lucian

Niciun comentariu!