Click. Victorian 60's

DANS. Romana

Publicat in: 14.04.2014, 06:51AM
Autor: Richard Constantinidi
Comentarii: 0
Vizualizari: 1368
Etichete: Amata, Augusta, Cadril, Estivalului Musica Coronensis, Francisc Kamauf, Gazeta Transilvaniei, Iacob Muresianu, Muresana, Muzeul Casa Muresenilor, Nimfa, Octavia, Salt National, Stefan Emilian

Fiind inspirat de Cadril, Romana este un dans creat de Iacob MureÈ™ianu în 1850.

---

În Europa, începând din secolul XVIII, dansurile de curte au început sÄƒ fie înlocuite de dansuri preluate din popor. Primul dans inspirat din dansurile populare a fost valsul, provenit din Germania ÅŸi Austria.

La începutul secolului al XIX-lea a pÄƒtruns polca, dans popular din Boemia, iar la mijlocul secolului mazurca, dans popular de origine polonezÄƒ. Tot atunci, dansul popular ungar, ceardaÅŸ, a devenit dans orÄƒÅŸenesc. Aceste dansuri au pÄƒtruns ÅŸi la românii din Transilvania prin populaÈ›ia de etnie germanÄƒ È™i maghiarÄƒ.

---

RÄƒspândirea dansurilor populare naÈ›ionale în sÄƒlile de bal europene, a stârnit dorinÈ›a intelectualilor români de a crea un dans de societate românesc la fel de elegant ca È™i Cadrilul È™i în Transilvania.

---

Cadrilul

http://czb.ro/articol/6910/

---

Dansul a fost inventat în 1849 (folosind elemente ale dansurilor de coloanÄƒ de la începutul secolului al XIX-lea cu elemente folclorice româneÈ™ti) de Iacob MureÈ™ianu (1812-1887). Stabilit la BraÈ™ov din 1837, Iacob MureÈ™ianu a fost profesor, academician È™i redactor al primului ziar românesc din Transilvania, Gazeta Transilvaniei.

Muzician talentat ÅŸi dansator apreciat, a considerat cÄƒ intelectualitatea româneascÄƒ are datoria sÄƒ creeze un joc de salon românesc în spiritul vremurilor. Cu ajutorul compozitorului Åžtefan Emilian (profesor de desen, arhitect ÅŸi pianist) È™i a maestrului coregraf, Francisc Kamauf, dansul de salon a fost pregÄƒtit de 10 perechi de dansatori.

---

Romana fost prezentatÄƒ în premierÄƒ la o masÄƒ în aer liber duminica 22.IAN.1850 sub denumirea de Salt naÅ£ional. DupÄƒ aceastÄƒ reprezentaÅ£ie, Iacob MureÅŸianu a botezat suita coregraficÄƒ de coloanÄƒ ROMANA (aceasta reprezentând acronimul figurilor care compun dansul):

Rosa, care reproduce jocul Ardeleana;
Octavia (numitÄƒ în unele pÄƒrÅ£i Joc de doi) care înfÄƒÅ£iÅŸeazÄƒ o HaÅ£eganÄƒ;
MureÅŸana, bazatÄƒ pe jocul bÄƒnÄƒÅ£ean Pe picior;
Augusta, reprezentatÄƒ de o ÎnvârtitÄƒ;
Nimfa
Amata, miÅŸcarea de final, asemÄƒnÄƒtoare cu BraÅŸoveanca

---

Romana s-a dansat pentru prima oarÄƒ în public în 31.IAN.1851, la deschiderea balului Reuniunii Femeilor Române din BraÅŸov (1850-1926), reuniune organizatÄƒ de (soacra lui Iacob MureÅŸianu) Maria Nicolau.

---

Din cauza ocupaÈ›iei Austro-Ungare, în primele trei decenii, paÅŸii de dans concepuÅ£i de Iacob MureÅŸianu ÅŸi partitura muzicalÄƒ realizatÄƒ de Åžtefan Emilian nu au putut fi publicate, iar dansul s-a rÄƒspândit doar pe cale oralÄƒ (motiv care a dus la multe improvizaÅ£ii ale Romanei).

---

Prima partiturÄƒ pentru pian a Romanei a fost publicatÄƒ de abia în 1880-5 (aceasta fiind scrisÄƒ de muzicianul Iacob MureÅŸianu (1857-1917, tizul creatorului). Coperta a purtat titlul Romana – Quadril NaÅ£ional Transilvanian, iar lucrarea a fost distinsÄƒ cu Medalia de Argint la ExpoziÅ£ia UniversalÄƒ de la Paris din 1900.

Figurile greÈ™ite în prima ediÈ›ie sunt corectate de Dr. Aurel MureÅŸianu (1847-1909) în caietul bilingv româno-german Romana, sub semnÄƒtura lui Ion Popa, la Tipografia A. MureÅŸianu (BraÈ™ov, 1903), în care, pe lângÄƒ istoricul dansului, se face descrierea amÄƒnunÅ£itÄƒ a miÅŸcÄƒrilor fiecÄƒrei pÄƒrÅ£i care compune dansul.

---

De la apariÅ£ia ei, Romana s-a dansat aproape jumÄƒtate de secol.

---

Fondat în 1968, cel mai important complex memorialistic din BraÈ™ov, Muzeul Casa MureÅŸenilor (dedicat amintirii lui Andrei MureÈ™anu, dar È™i altor personalitÄƒÈ›i ale oraÈ™ului, precum George Dima sau È˜tefan Baciu), a reînviat cultul dansului Romana în 2007, prin organizarea unor spectacole de dans la Opera BraÈ™ov (dupÄƒ versiunea din 1903).

http://muzeulmuresenilor.ro

---

În 2010 Muzeul Casa MureÅŸenilor a derulat un proiect prin care au fost instruiÈ›i 10 profesori de dans, care sÄƒ predea mai departe dansul Romana. DupÄƒ finalizarea proiectului, Romana a fost dansatÄƒ de instructori în PiaÅ£a Sfatului din BraÅŸov (în cadrul Festivalului Musica Coronensis, 27.OCT.2010), la Codlea, la Avrig È™i în Prejmer.

---

În 2012 s-au organizat cursuri de dans cu 160 de elevi din licee braÅŸovene în urma cÄƒrora s-a desfÄƒÈ™urat un eveniment public (în stil Flashmob, în 3.NOV.2012) în PiaÅ£a Sfatului pentru a promova Romana.

---