Comasarea administratiei muzeelor clujene se face de la Bucuresti

La Cluj se restructurează administrarea muzeelor ... de la Bucureşti.

Astfel, in mod LOGIC dambouvitzan, Muzeul de artă va primi un buget fix care se va împărÅ£i împreună cu Muzeul Etnografic Transilvania ÅŸi un muzeu dintr-un sat din judeÅ£.

---

Comasarea Muzeului de Artă Cluj-Napoca, a Muzeului Etnografic al Transilvaniei ÅŸi a Muzeului Memorial “Octavian Goga” din Ciucea într-o singură instituÅ£ie, sub numele de Complexul Muzeal JudeÅ£ean Cluj ni se pare o idee proastă ÅŸi tipică pentru bucureÅŸtenii care nu ÅŸtiu cum să îÅŸi mai umfle salariile centrale prin tăierea bugetelor culturale acordate provinciei.

Părerea noastră la CZB.ro este că singura soluţie corectă ar fi dezcentralizarea şi chivernisirea regională a bugetelor!

---

---

În continuare, comunicatul oficial.

Vă facem cunoscută poziÅ£ia ReÅ£elei NaÅ£ionale a Muzeelor din România (RNMR) în privinÅ£a proiectului de comasare a muzeelor din subordinea Consiliului JudeÅ£ean Cluj.

---

ReÅ£eua NaÅ£ională a Muzeelor din România este o asociaÅ£ie profesională care reuneÅŸte 51 de muzee ÅŸi peste 100 de entităţi muzeale din România, membră a Networking of European Museum Organisations ÅŸi partener oficial al „NopÅ£ii Muzeelor” în România, constituită pentru dezvoltarea instituÅ£ională ÅŸi apărarea intereselor membrilor săi.

---

Comunicatul RNMR a fost difuzat membrilor săi în data de 2 februarie 2011.

---

Tema: Propunerea de comasare a instituÅ£iilor publice de cultură aflate în subordinea Consiliul JudeÅ£ean Cluj

---

ReÅ£eaua NaÅ£ională a Muzeelor din România, membră a Networking of European Museum Organisations ÅŸi partener oficial al „NopÅ£ii Muzeelor” în România, a fost solicitată de către membrii săi (51 de muzee ÅŸi alte peste 100 de entităţi muzeale – case memoriale ÅŸi muzee satelit subordonate), din care face parte ÅŸi Muzeul de Artă Cluj-Napoca, să îÅŸi exprime punctul de vedere în legătura cu propunerea Consiliului JudeÅ£ean Cluj de comasare a Muzeului de Artă Cluj-Napoca, a Muzeului Etnografic al Transilvaniei ÅŸi a Muzeului Memorial “Octavian Goga” din Ciucea într-o singură instituÅ£ie, sub numele de Complexul Muzeal JudeÅ£ean Cluj, ÅŸi să ofere o părere oficială despre această propunere. Conform statutului organizaÅ£iei, conducerea reÅ£elei are obligaÅ£ia de a apăra interesele tuturor membrilor săi ÅŸi de a deveni un partener valid în relaÅ£ia cu autorităţile tutelare ale muzeelor membre.

---

Art.11 din statut spune că scopul AsociaÅ£iei este susÅ£inerea intereselor entităţilor muzeale, identificarea metodelor de dezvoltare a acestora pe termen mediu ÅŸi lung, promovarea ÅŸi valorificarea patrimoniului ÅŸi a mediului cultural ÅŸi istoric al ţării, precum ÅŸi acoperirea nevoilor de pregătire ÅŸi informare a operatorilor muzeali. În plus, AsociaÅ£ia va funcÅ£iona ÅŸi ca furnizor de informaÅ£ii, soluÅ£ii ÅŸi recomandări privind politicile culturale naÅ£ionale ÅŸi europene, concentrându-se pe acomodarea cu liniile ÅŸi priorităţile culturale ale României ÅŸi ale Uniunii Europene.

---

Astfel, în legătură cu această propunere înaintată spre analiză de către Consiliul JudeÅ£ean Cluj, punctele de vedere ÅŸi, acolo unde este cazul, soluÅ£iile ReÅ£elei NaÅ£ionale a Muzeelor din România sunt următoarele:

---

A. Comasarea nu va conduce la creÅŸterea calităţii, eficienÅ£ei ÅŸi îndeplinirea la nivel superior a misiunii muzeelor

---

1. CreÅŸterea calităţii unui muzeu depinde de acoperirea tuturor caracteristicilor solicitate de muzeul sec. XXI ÅŸi care aproape exclusiv solicită angajarea vizitatorului ÅŸi orientarea către public; resursele financiare externe se câÅŸtigă în funcÅ£ie de modul cum este angajat vizitatorul ÅŸi de modul cum îi sunt satisfăcute nevoile prin servicile oferite, motiv pentru care soluÅ£ia este studierea profilului vizitatorilor muzeelor vizate pentru identificarea aÅŸteptărilor, nevoilor lor ÅŸi pentru angajarea acestora în proiectele ÅŸi programele muzeelor; veniturile sunt generate exclusiv din interacÅ£iunea cu publicul ÅŸi cu beneficiarii ÅŸi nu din economisirea unor bani sau din restructurări fără temei; RNMR face parte din grupul de lucru al celui mai amplu proiect european care se ocupă cu studiul calităţilor pe care trebuie să le deÅ£ină muzeul sec. XXI, iar rezultatul acestui studiu va deveni document de lucru pentru muzeele europene (proiect finanÅ£at de Comisia Europeană) ÅŸi vorbeÅŸte astfel în perfectă cunoÅŸtinţă de cauză;

2. Politicile de marketare ale unui muzeu (acestea sunt cele mai eficiente forme de asigurarea a profitabilităţii) nu se pot construi pe secÅ£ii sau departamente, ci pe instituÅ£ii de sine stătătoare sau independente; ideea de complex muzeal este o abstracÅ£iune, iar campanile de marketare sau de branding se orientează în funcÅ£ie de un element de forţă, în cazul nostru pe un muzeu, ÅŸi nu pe un ansamblu de muzee (mai multe centre de interes crează confuzie); în plus, Muzeul de Artă ÅŸi cel de Etnografie au o tradiÅ£ie câÅŸtigată ce poate fi exploatată inteligent printr-o strategie de marketing, în timp ce comasarea lor ar conduce la pierderea identităţii ÅŸi al potenÅ£ialului lor; condiÅ£ie – înfiinÅ£area secÅ£iilor de marketing în aceste două muzee ÅŸi obligativitatea dezvoltării unei strategii de marketing mature;

3. Muzeele care funcÅ£ionează pe structuri clasice ÅŸi nu sunt parte ale unui complex muzeal sunt mult mai eficiente economic ÅŸi mai valoroase cultural deoarece, dincolo de colecÅ£ie, au o misiune, o cultură ÅŸi o strategie uÅŸor de aplicat ÅŸi de coordonat; în cazul unui complex muzeal este aproape imposibil de identificat o misiune, o cultură ÅŸi o strategie coerente care să se adreseze unor domenii de activitate diferite, iar acest lucru are un efect dezastruos asupra dezvoltării unei organizaÅ£ii;

4. Politicile de achiziÅ£ii publice obligatorii pentru îmbunătăţirea colecÅ£iei unui muzeu sunt extrem de greu de pus în practică în cazul unui complex muzeal, fără a evita conflictele interne declanÅŸate de frustrările ce pot apărea între muzeele devenite secÅ£ii ÅŸi care se pot simÅ£i discriminate în funcÅ£ie de context ÅŸi de priorităţile de achiziÅ£ii trasate;

5. Studiile muzeale recente au demonstrat că eficienÅ£a profesională a fiecărui angajat ÅŸi de aici eficienÅ£a economică la nivelul atragerii de venituri extra-bugetare este dată de specializarea personalului ÅŸi de distribuirea sarcinilor în funcÅ£ie de competenÅ£ele profesionale ale angajaÅ£ilor – în acest caz este obligatorie existenÅ£a tuturor departamentelor ÅŸi a secÅ£iilor solicitate de către un muzeu modern;

6. Tipul de complex muzeal care se mai practică, deÅŸi izolat, în Europa este cel care se bazează exclusiv pe comasarea unor entităţi muzeale din acelaÅŸi domeniul de activitate sau din domenii conexe;

B. Comasarea va genera structuri ineficiente ÅŸi noi cheltuieli

7. Orice muzeu, în funcÅ£ie de domeniul de activitate, solicită un anumit tip de investiÅ£ii ÅŸi/sau de achiziÅ£ii, iar ideea de complex muzeal nu modifică în nici un fel acest lucru - nu poate fi vorba de economie în această situaÅ£ie prin apelul la o structură de tip complex muzeal;

8. O structură muzeală de tip complex va solicita un management mult mai sofisticat ÅŸi greu de aplicat, pentru care există extrem de puÅ£ine resurse umane pregătite în domeniul cultural în întreaga Å£ară ÅŸi cu atât mai dificil de identitificat în situaÅ£ia în care concursul pentru ocuparea funcÅ£iei de manager într-o instituÅ£ie muzeală ar fi coordonat politic cum, din păcate, se întâmplă în general;

9. DeÅŸi nu este o invenÅ£ie comunistă autohtonă cum greÅŸit s-a vehiculat în mediile publice ÅŸi de specialitate, ideea de complex muzeal a fost masiv abandonată în ţările europene pe motivul lipsei de productivitate culturală ÅŸi de fezabilitate economică, un exemplu celebru fiind Actul regal de la 1963/ British Museum Act 1963 de dislocare a British Museum în două muzee independente (o cercetare amănunÅ£ită ar putea susÅ£ine uÅŸor această realitate istorică prin exemplele ÅŸi studiile de caz existente în Europa);

10. Nu poate exista o diversificare ÅŸi o creÅŸtere a calităţii actului cultural în contextul în care va fi foarte greu, dacă nu imposibil, de armonizat instituÅ£ional trei domenii de activitate în mare măsură diferite (artă, etnografie, memorialistică) fără a se crea dispute interne privind prioretizarea activităţilor ÅŸi a proiectelor secÅ£iilor complexului; nu este nevoie de o entitate unică subordonatoare pentru ca muzeele vizate să poată propune activităţi si proiecte valoroase ÅŸi diverse, importantă fiind strategia proprie fiecărui muzeu de asigurare a perfomanÅ£ei instituÅ£iei ÅŸi nu forma sau structura de funcÅ£ionare;

11. Calitatea creÅŸterii actului cultural ÅŸi lărgirea ariei de competenţă a angajaÅ£ilor vor fi serios afectate de politica de restructurare (oricum există o insuficienţă acută de personal care funcÅ£ionează la limita de avarie, cel puÅ£in în cazul Muzeului de Artă), deoarece personalul ce va rezulta din urma acesteia va trebui să preia responsabilităţile celor disponibilizaÅ£i, pe acelaÅŸi pachet salarial la limita supravieÅ£uirii, fără beneficii ÅŸi motivaÅ£ii noi ÅŸi cu sarcini din domenii profesionale pentru care nu au fost pregătiÅ£i ÅŸi/sau atestaÅ£i;

12. În termeni de profitabilitate ÅŸi de atragere a capitalului financiar, departamentele de marketing ÅŸi de proiecte culturale ÅŸi programe educative pot genera mai mult de 80% din veniturile unui muzeu, lucru imposibil de realizat pentru muzeele din subordinea Consiliului JudeÅ£ean din cauza inexistenÅ£ei lor - soluÅ£ia este în acest caz nu restructurarea personalului, ci înfiinÅ£area acestor departamente ÅŸi angajarea unui personal profesionist ÅŸi specializat sau, după caz, detaÅŸarea unor angajaÅ£i din departamentele actuale către cele nou înfiinÅ£ate în măsura în care dispun de expertiză de specialitate (în cazul Muzeului de Artă, o parte dintre angajaÅ£i au fost pregătiÅ£i în managementul proiectului ÅŸi în educaÅ£ie muzeală prin intermediul proiectelor ReÅ£elei NaÅ£ionale a Muzeelor din România); în cazul în care angajarea este imposibilă din cauza restricÅ£iilor actuale, serviciile de marketing pot fi externalizate, activitatea putându-se derula în relaÅ£ie de colaborare sau prin parteneriat;

13. Argumentul conform căruia economisirea de bani poate eficientiza cultural ÅŸi economic un muzeu este falsă deoarece managementul muzeal modern se bazează pe politici coerente ÅŸi mature de investiÅ£ii pentru declanÅŸarea unor activităţi generatoare de bani – proiecte , marketare de produse, branding, servicii (art-shop, restaurant, cafeteria, centre de creativitate sau de interpretare a patrimoniului, programe educative, teatru muzeal, vânzarea drepturilor de autor asupra utilizarii unor elemente din colecÅ£iile muzeelor, închirieri de săli, întâlniri de gală, incubatoare de proiecte, produse multimedia etc.);

14. Unele dintre muzeele devenite secÅ£ii ale viitorului Complex Muzeal JudeÅ£ean Cluj pot avea un randament economic ÅŸi cultural mai scăzut decât alte astfel de secÅ£ii, aspect care ar obliga secÅ£ia cea mai performantă să investească în eficientizarea procesului de dezvoltare economică a celor problematice ÅŸi ar provoca implicit blocarea propriei sale dezvoltări, în contextul unui buget comun;

15. Ideea de complex muzeal nu este recomandabilă datorită dezavantajelor competitive în raport cu muzeele independente, mai ales în relaÅ£iile de parteneriat în proiecte culturale sau finanţări din programe culturale europene care au o arie de finanÅ£are specializată;

16. La nivelul economic, deÅŸi o astfel de problematică necesită o analiză completă pe indicatori de performanţă calitativi ÅŸi cantitativi ÅŸi nu pe detalii disparate, o organizare de tip complex muzeal va necesita adăugarea unui post suplimentar de conducere, cel de director general, actualii directori devenind ÅŸefi de secÅ£ie; în atare situaÅ£ie, oricat s-ar micÅŸora salariile celor trei directori retrogradaÅ£i în postura de ÅŸefi de secÅ£ie, aceste tăieri nu pot acoperi, în mod normal, cumulate salariul managerului general al viitorului complex muzeal;

17. Economiile care ar rezulta din înfiinÅ£area unui singur departament administrativ faţă de trei câte sunt acum, corespondente fiecărei entităţi muzeale, sau al unui singur department financiar, sunt insignifiante în raport cu veniturile ce ar putea fi generate din funcÅ£ionarea departementelor de marketing, proiecte culturale sau programe educative, absolut obligatorii într-un muzeu contemporan;

18. O strategie obligatorie ÅŸi matură de valorificare a drepturilor de autor de către cele trei entităţi muzeale este cea mai bună soluÅ£ie, în contextul în care statisticile pentru 2008 au arătat că 5% din PIB reprezintă veniturile obÅ£inute din valorificarea proprietăţii intelectuale din domeniul industriilor culturale, din care face parte ÅŸi muzeul;

19. Politicile de investiÅ£ii prioritare în segmentele care generează cele mai mari venituri într-un muzeu ÅŸi anume: spaÅ£iile pentru păstrarea ÅŸi conservarea artefactelor ce vor permite împrumutul unor capodopere din muzeele lumii, asigurarea infrastructurii culturale ÅŸi a logisticii pentru programe educative, tipurile de servicii care asigură confortul ÅŸi plăcerea publicului, sunt soluÅ£iile demonstrate de eficientizare economică a unui muzeu (75% din deciziile ce implică investiÅ£iile în facilităţile fizice ale unui muzeu trebuie să ia în consideraÅ£ie angajarea publicului).

---

În concluzie, în măsura în care argumentele noastre nu sunt suficiente pentru a renunÅ£a la aplicarea propunerii de comasare a Muzeului de Artă Cluj-Napoca, a Muzeului Etnografic al Transilvaniei ÅŸi a Muzeului Memorial “Octavian Goga” din Ciucea, ReÅ£eaua NaÅ£ională a Muzeelor din România recomandă, pentru acest caz, următoarele:

---

1. Aprobarea înfiinţării unei comisii mixte din care să facă parte reprezentanÅ£i ai Consiliului JudeÅ£ean Cluj, ai ReÅ£elei NaÅ£ionale a Muzeelor din România, ai ICOM, ai societăţii civile, obligatoriu un expert în economie, care să studieze în profunzime situaÅ£ia muzeelor vizate ÅŸi care să realizeze la final un raport cu privire la oportunitatea aplicării acestei propuneri de comasare a celor trei entităţi muzeale ÅŸi soluÅ£ii de eficientizare economică ÅŸi culturală a acestora, în cazul demonstrării lipsei de justificare a unei astfel de propuneri.

---

Motivul îl reprezintă convingerea noastră că această problemă nu a fost studiată în detaliu, iar adevăratele realităţi ale acestor entităţi muzeale nu sunt pe deplin cunoscute, înainte de a putea susÅ£ine sau nu eficienÅ£a punerii în practică a unei astfel de propuneri.

---

Prin acest demers, se vor elimina toate criticile ÅŸi eventualele nemulÅ£umiri ce ar putea să decurgă din aplicarea acestei măsuri ÅŸi ar oferi, probabil pentru prima oară în România, un model de abordare profesionistă ÅŸi serioasă pentru o astfel de problemă de maximă importanţă pentru comunitatea muzeală din care toÅ£i actorii vor avea de câÅŸtigat atât politic, cât ÅŸi cultural ÅŸi economic.

---

Am încercat în argumentaÅ£ia noastră se evităm pe cât posibil dovezile ÅŸi ideile împotriva propunerii de comasare formulate de către cele trei entităţi muzeale vizate din Cluj-Napoca ÅŸi Ciucea, la fel de întemeiate.

---

DragoÅŸ NEAMU

PreÅŸedinte

AsociaÅ£ia ReÅ£eaua NaÅ£ională a Muzeelor din România, BucureÅŸti

Lasa un comentariu: (max. 1800 caractere)

Nume:   Antispam: