Experimental Quintet. Atlantis

Experimental Quintet

Atlantis

!!!.

Soft Records, 2013

Gen: rock progresiv

--- 

În prima jumătate a anilor 1970 a existat o formaÈ›ie de rock progresiv la Cluj-Napoca, Experimental Quintet, formată de cinci studenÈ›i la Conservator. Desigur, fiind anii în care preÈ™edintele comunist, Nicolae CeauÈ™escu, a strâns cureaua È™i a izolat È›ara de lume, iar orice compoziÈ›ie originală autohtonă era supusă cenzurii - formaÈ›ia s-a destrămat, iar artiÈ™tii au fugit definitiv din È›ară.

---  

În august 2010, formaÈ›ia s-a reunit pentru un concert special în Big Mamou, la BucureÈ™ti. Acolo s-a legat relaÈ›ia cu Romulus Arhire, È™i treaba cu Soft Records, care a dorit să editeze un material care să documenteze activitatea celor de la Experimental Q.

--- 

Albumul este profund eclectic È™i conÈ›ine material nou È™i vechi compus de clujenii Eugen Tunaru (plecat în Canada), Valentin FărcaÈ™ (plecat în Germania), Nicky Bucaciuc (plecat în Suedia), Dominic Csergo înlocuindu-l pe regretatul Puiu Delioran la baterie (iar de Gigi Marcovici nimeni nu mai È™tie nimic).

--- 

Tematica instrumentală a primei piese este lungită parcă voit la peste 10 minute, pentru ca ascultătorul să priceapă cum stă treaba cu muzica progresivă. CompoziÈ›ia Quintet no.2, care ne bine dispune, pare a fi o colaborare între The Who È™i Jethro Tull. Din păcate pentru calitatea materialului, împrumuturile de linii melodice nu sunt nici mascate, nici menÈ›ionate pe copertă. A doua melodie, Starship, este legată evident de Jefferson Airplane prin secvenÈ›ele de note din She Has Funny Cars (Surrealistic Pillow, 1967). Pe vremea lui CeauÈ™escu era o treabă OK să împrumuÈ›i idei de piese ascultate pe unde scurte în topurile americane È™i britanice …dar nu este deloc OK să le prezinÈ›i pe un album în 2013, fără să le retuÈ™ezi măcar în aÈ™a fel încât să nu fie recunoscute din prima.

--- 

Piese cu voce sunt: Flowers (în stil optzecist), The Monster of Waters (în stilul unei colaborări dintre Rodeon GA cu Celelalte Cuvinte), Giordano Bruno (în stilul rockului românesc clasic). 

--- 

Dacă Intergalactic Dream se poate încadra în genul New Age, iar Atlantis 2 inspiră un freestyle jazz interpretat de Bach în colaborare cu Genesis, Atlantis 1 foloseÈ™te o secvență de note sintetice care pot place È™i celor pasionaÈ›i de cimpoaie scoÈ›iene, dar È™i de către cei care sunt atraÈ™i de muzica tradiÈ›ională din orientul îndepărtat.

--- 

Din păcate, oricât de departe ne pot purta notele parcurse pe acest album de o oră, din China (Atlantis 1) până la Lună (Starship), nu se prea poate vorbi aici despre o muzică originală sau experimentală, în adevăratul sens al cuvântului.

--- 

Recomand albumul mai greu de asimilat celor care gustă într-adevăr genul progresiv - È™i care nu vor să rateze nimic - È™i celor care caută să descopere muzica rock autohtonă din anii comunismului.

--- 

Autor: RiCo

--- 

Avem tot respectul pentru Soft Records, care nu lasă să dispară cu totul muzica autohtonă de pe vremea comunismului, care nu a avut È™ansa să fie înregistrată la monopolul Electrecord.

Lasa un comentariu: (max. 1800 caractere)

Nume:   Antispam: