Epoca Flapper. Emanciparea feminină (1920-30)

Flapper este un termen folosit pentru a defini noul stil de viață È™i de modă a femeii emancipate din anii 1920. Această modă apare în Occident (mai întâi în FranÈ›a din anii dinaintea primului război mondial) È™i ajunge È™i în oraÈ™ele mari din România. Verbul to flap înseamnă a flutura sau a da din aripi; termenul dorea să definească libertatea exprimată de femeile tinere de la începutul secolului trecut, care s-au opus normelor tradiÈ›ionale victoriene, de la stil de îmbrăcăminte până la atitudine. Flapper mai are o conotaÈ›ie negativă, fiind un cuvânt denigrator pentru prostituatele din Anglia post-renascentistă.

--- 

Primul val de femei emancipate a apărut în SUA anilor 1880. Această generaÈ›ie de New Women (cum îÈ™i spunea), este prima care intră la facultate, prima care este angajată (ca redactor la ziar, de obicei) sau care se mută pe marginile frontierei din vest, unde îÈ™i amenajează singură gospodăria. Aceasta este prima generaÈ›ie de femei care poată să decidă să nu se mărite cu nimeni. 

--- 

Până la finalul primului război mondial, conform cu moda caselor regale, femeile purtau corset (o centură elastică lată È™i întărită cu balene, care serveÈ™te la strângerea taliei È™i formarea unei siluete în formă de clepsidră: the hourglass figure). Efectul de îmbrăcăminte intimă a fost introdus la curÈ›ile regale din Italia în 1550 È™i a rămas un element esenÈ›ial de îmbrăcăminte până în 1920, după primul război mondial. La finalul secolului 19, se promova chiar È™i corsetul pentru bărbaÈ›i. Corsetul a suferit modificări de-a lungul anilor; se folosea os de balenă pentru întărirea structurii, iar în 1840 s-au introdus ochiurile de metal, care au permis strângerea mai puternică a corsetului. Cea mai lungă formă de corset a fost introdusă în comerÈ› în primul deceniu al secolului trecut. 

--- 

The mannish look that women strive for today is ridiculous! 

- New York Times, 21.MAR.1926

--- 

Femeia tânără din 1920 (aflată în mediul urban) s-a descotorosit de corset È™i a început să poarte rochii largi, care eliminau cu totul talia È™i dădeau o formă tubulară corpului. Asociat cu noul stil de îmbrăcăminte a apărut È™i noul stil de coifură, cu tunsoarea bob (bobbed heads), asemănător cu băieÈ›ii.

--- 

Rochiile lungi È™i drepte erau simplu de confecÈ›ionat È™i au eliminat pentru prima dată diferenÈ›ierea estetică dintre păturile sociale. 

--- 

În aceeaÈ™i perioadă, se inventează tubul metalic pentru ruj, oglinjoara, revine moda tocurilor înalte, iar sutienul devine indispensabil (mai mult pentru că în anii respectivi femeile cu sânii mici erau considerate mai frumoase, iar sutienul era folosit È™i pentru a le aplatiza formele).

---  

Pentru prima dată după sute de ani, femeile È™i-au expus picioarele la lumina zilei. Fustele se întindeau doar până sub genunchi. Femeile au început să fumeze È™i să bea în public, să se machieze exagerat, să înjure, să folosească bicicleta È™i să se aÈ™eze la volan. Se asculta un jazz stilizat de orchestrele omului alb È™i se introducea ideea de casual sex în societate. În cluburi se organizau petreceri de mângâiere (petting parties), unde distracÈ›ia principală a tinerilor era să exerseze ritualurile preludiului (foreplay). Până la începutul secolului 20, cele mai multe căsătorii erau aranjate de către părinÈ›i È™i cuplurile tinere nu aveau timp să se cunoască prea bine înainte de nuntă, È™i în niciun caz fetele nu aveau ocazia să cunoască mai mulÈ›i bărbaÈ›i înainte de a fi măritate.

---

--- 

Istoricii care se documentează despre epoca Muzicii Jazz explică faptul că noua modă vestimentară È™i stilul de coifură preferate de femei în anii 1920 apar din  necesitatea de a se putea dansa pe ritmurile muzicii la modă (părul lung È™i corsetul nu permit realizarea miÈ™cărilor bruÈ™te ale dansurilor promovate de noua generaÈ›ie a tinerilor după război). 

--- 

Unii consideră că atitudinea Flapper a prins în SUA È™i ca gest de frondă împotriva guvernării care a impus ProhibiÈ›ia alcoolului (1920-33). Multe cabareturi È™i baruri publice au fost închise în urma implementării legii ProhibiÈ›iei, iar lumea se întâlnea pe ascuns în Speakeasies (apartamentele unor cetățeni binevoitori, transformate ad hoc în locuri unde lumea se putea întâlni să consume alcool). 

MiÈ™carea Flapper a condus, vrând-nevrând, la evoluÈ›ia mentalităților privind miÈ™carea feministă. Femeile care au muncit în fabrici în timpul Primului război mondial (când mulÈ›i bărbaÈ›i au fost plecaÈ›i pe front) nu au mai dorit să renunÈ›e la slujbe È™i la independenÈ›a financiară de care se bucurau. În 1920, pentru prima dată în SUA, femeilor li s-au acordat dreptul de a vota.

--- 

--- 

Excesele legate de moda Flapper È™i evoluÈ›ia miÈ™cării culturale legată de emanciparea femeilor s-a încheiat brusc în preajma anilor 1930, datorită crahului bancar din toamna anului 1929 È™i a crizei economice care a urmat

--- . 

--- 

Deceniul anilor 1920 rămâne caracterizat în literatură (cel puÈ›in în SUA) ca anii nebuniei generale (Roaring 20's). În această perioadă, se inventează bath tub gin (alcoolul distilat în casă È™i servit direct din vană), maÈ™ina Model T Ford este cel mai popular autovehicul, salariul mediu din SUA este echivalent cu 5 dolari pe zi (la valoarea vremii), Charles Lindbergh face primul zbor transatlantic fără oprire, cinematografia înlocuieÈ™te teatrul ca sursă principală de divertisment, sălile fiind modernizate prin introducerea proiectorului È™i a marelui ecran.

--- 

Cinema-ul, emisiunile la radio, reclamele publicitare sofisticate È™i revistele vremii au influenÈ›at viaÈ›a tinerilor după Marele război (în anii 1920), iar această generaÈ›ie se considera complet diferită față de cele dinaintea ei, datorită vremurilor pline de invenÈ›ii noi comercializate publicului larg.

--- 

The Flapper este un film mut de comedie produs de Frances Marion în 1920 (regizat de Alan Crosland, cu Olive Thomas în rolul principal: Olive a mai jucat È™i în Ziegfield Follies). Spre deosebire de alte filme ale vremii, acesta a supravieÈ›uit în condiÈ›ii bune, È™i l-am găsit urcat integral pe YouTube. Acest film a fost foarte influent asupra tinerilor de la începutul anilor 1920. Titlul filmului a introdus cuvântul britanic în SUA, înÈ›elesul fiind adaptat pentru a defini starea de spirit de atunci.

--- 

--- 

Alt model al vremurilor fost Clara Bow (despre care am mai scris la CZB, în articolul legat de procesul desenului animat Betty Boop). Clara Bow a jucat în rolul principal al filmului It (1927), care a fost un film de referință È™i care a influenÈ›at atitudinea multor fete (care vroiau să se îmbrace È™i să se aranjeze exact ca vedeta lor). Clara Bow a fost neconvenÈ›ională prin felul ei de a fi È™i a È™ocat o generaÈ›ie întreagă, trecând prin patul tuturor actorilor de succes ai vremii.

--- 

--- 

Procesul desenului animat Betty Boop

http://czb.ro/articol/5168/

--- 

Alte actriÈ›e care întruchipează spiritul vremii sunt: Louise Brooks, Coleen Moore, Joan Crawford, Billie Dove, Helen Kane, Norma Shearer, Norma Talmadge. Scriitorii care promovează cultura Flapper sunt Scott F. Fitzgerald (The Great Gatsby, 1925) È™i Anita Loos (Gentlemen Prefer Blondes, 1925). Moda Flapper vine ca o evoluÈ›ie firească a fetei în curs de emancipare, promovată timp de 20 de ani în benzi desenate concepute È™i ilustrate de Charles Dana Gibson, începând din 1890 (The Gibson Girl).

--- 

La francezi, moda se numeÈ™te Garçonne È™i se pare că aici se promovează imaginea respectivă încă din 1913 (un pionier al modei fiind Coco Channel).

--- 

Stilurile de dans care au dăinuit sunt Charleston-ul, dar mai amintim și de alți pași care au rămas uitați de timp, precum The Shimmy și The Black Bottom. Dintre dansurile animalice, doar Foxtrot-ul a dăinuit; alte ritmuri dans practicate la vremea respectivă, despre care puține lume mai știe sunt: Kangaroo Hop, Turkey Trot, Grizzly Bear, Bunny Hug și Horse Trot.

--- 

Autor: RiCo

--- 

http://websupport1.citytech.cuny.edu/Faculty/pcatapano/US2/US Documents/flappersappeal.html

Lasa un comentariu: (max. 1800 caractere)

Nume:   Antispam: