Christian Podratzky (Rezident Ex)

Kempes s-a întors pe scenă alături de supergrupul timiÈ™orean (înfiinÈ›at de Tavi Iepan), Rezident Ex, al cărui basist este Christian Podratzky. 

- 

Christian Podratzky È™i-a inceput cariera la grupul Impact (1982-85). 

Din 1986 face parte din trioul grupului Abra (cu care a lansat recent cel de al treilea album de studio) È™i cântă în paralel cu Pro Musica (1986-90). 

- 

În 1990 se mută definitiv la Berlin, dar inima bănățeană îl trage mereu spre casă, unde face muzică alături de Abra È™i Rezident Ex. La Berlin, Christian Podratzky s-a format ca Art-Director È™i ilustrator. 

- 

În prima parte a interviului cu discutăm despre Rexident Ex È™i Poems for Laila.

--- 

RiCo de la CZB: Ai avut norocul să participi activ la 18 înregistrări de albume în studio. Cum se compară emoÈ›iile simÈ›ite la prima intrare în studio (ProMusica, Rockul Baroc/Electrecord) cu emoÈ›iile legate de lucrul în studio la cel mai recent album (Rezident-Ex), după aproape un sfert de secol?

Christian Podratzky (bas, Rezident Ex, Abra, ex-Impact, ex-Pro Musica, ex-Poems for Laila): EmoÈ›iile cele mai mari erau, desigur, în 1988, la înregistrarea albumului Rockul baroc,

alături de Pro Musica. În anii aceia era un mare privilegiu să înregistrezi un album la Electrecord, singurul studio din România. Știam din start că vor exista probleme în privinÈ›a calității înregistrărilor, că ea va lăsa de dorit, căci cei de la Electrecord aveau doar câteva benzi, pe care se tot reînregistra. Și asta de ani de zile, dacă nu decenii. Benzi noi se puteau cumpăra din Vest, bineînÈ›eles, însă, cum nu era voie să ai valută pe vremea aia, nu se puteau procura în mod legal. AÈ™a că se tot reînregistra pe benzile existente. Cu cât înregistrai mai târziu, cu atât mai mult lăsa de dorit calitatea înregistrărilor. În acei ani, de fapt anii comunismului când era cel mai nasol, era aproape imposibil să obÈ›ii două săptămâni la Electrecord.

Sigur că trebuiau plasate sarsanalele pline, celor răspunzători, celor care decideau cine înregistrează. Eu mai înregistrasem în BucureÈ™ti, la Radiodifuziune, însă doar câteva piese, nu un album întreg. Nu È™tiam, deci, ce mă aÈ™teaptă. A avea È™ansa înregistrării unui album era cea mai mare bucurie posibilă la acea vreme - sau, mai bine zis, împlinire - a unui muzician în România - È™i am avut atunci privilegiul să înregistrăm cu maestrul Teodor Negrescu, cel care înregistra, practic, aproape fiecare trupă a acelor ani în Electrecord. Comparând acea perioada cu cea de azi, sigur că rutina È™i experienÈ›a îÈ›i dau altă siguranță. Calitatea înregistrărilor e cu totul alta, azi nu mai e nevoie nici de un studio extrem de dotat, în unele cazuri îÈ›i ajunge chiar un Laptop cu software-ul necesar. Noi am înregistrat tobele în TimiÈ™oara, restul în studioul lui Adi Popescu, la Paris. Iar în ce priveÈ™te emoÈ›iile, ei bine, ele sunt aproape tot alea, ca de altfel la fiecare înregistrare. Cred că aÈ™a trebuie să fie.

--- 

RiCo de la CZB: Ai studiat artă È™i design la TimiÈ™oara sau la Berlin È™i cum te-a influenÈ›at artistic fiecare dintre aceste centre culturale urbane? 

Christian Podratzky (bas, Rezident Ex, Abra): N-am studiat artă sau design niciunde, dar am făcut 3 ani de liceu la "Arte plastice", în TimiÈ™oara… oraÈ™ul care, de altfel, m-a influenÈ›at muzical în adolescență foarte mult. Am crescut urmărind trupe ca Progresiv TM, Post Scriptum, Pro Musica, (pe Phoenix, în anii 70, nu i-am mai prins, din păcate), formaÈ›ii care m-au format, cu muzicieni pe care i-am admirat foarte mult. Cu unii dintre ei am ajuns să cânt mai târziu …a fost formidabil. MulÈ›i ani mai târziu, Berlin-ul m-a influenÈ›at enorm din orice punct de vedere artistic. Nici nu se poate altfel, e o explozie de cultură aici, în orice domeniu. Din punctul ăsta de vedere, mă bucur că trăiesc aici, comparativ cu orice alt oraÈ™ din Germania. Revenind la design, mi-am dobândit aici singur tot ce È™tiu; acum e o meserie din care îmi câÈ™tig în mare parte existenÈ›a. Sunt Art-Director È™i Ilustrator È™i lucrez ca freelancer, în mare parte în Publicitate. E bine.

--- 

CZB: Cum ai ajuns la Berlin? Cum ai găsit Berlinul È™i în ce perioadă de timp s-a transformat în noua capitală a Germaniei?

Christian Podratzky (Rezident Ex, Abra): A fost mai mult o conjunctură de relaÈ›ii. Berlinul a fost oraÈ™ul unde am ajuns prima dată în Germania. Mai târziu, le-am văzut cam pe toate celelalte, dar niciunul nu se compară cu Berlin. De aceea, în ce priveÈ™te Germania, Berlinul este oraÈ™ul în care mă simt cel mai bine. Este altfel decât restul Germaniei, mai cosmopolit, mai deschis, mai european. Mai ales mentalitatea, aici e uÈ™or altfel decât cea tipic „nemÈ›ească“. Îmi place. Partea de est chiar mai mult. Asta e într-o continuă schimbare, cluburile iau locul fabricilor comuniste, care nu mai funcÈ›ionează, la fiecare colÈ› apare sau dispare un bar, un club, cartierele sunt foarte diferite, unele pline de viață la orice oră din zi sau din noapte. Trăiesc aici de mulÈ›i ani È™i cunosc deja foarte bine oraÈ™ul ăsta. Dar È™i natura lui, cu toate pădurile È™i lacurile din jur. Era clar de la începutul anilor 90 că acest oraÈ™ trebuie să fie, în sfârÈ™it, din nou capitala Germaniei.

--- 

CZB: Care era reacÈ›ia celor din scena muzicală de la Berlin când le spuneai că vii din România?

Christian Podratzky (Rezident Ex): În primul rând, s-au mirat că È™i în România se făcea muzică rock, că È™i noi eram la curent cu mai tot ce se întâmplă în materie de muzică rock pe scena internaÈ›ională. În ce mă priveÈ™te, m-am obiÈ™nuit destul de repede cu mentalitatea lor - chit că nici în ziua de azi nu e a mea - colaborarea mea cu trupele în care cântam pe atunci funcÈ›ionând foarte bine. Èšin minte că vroiau să le arăt video-uri cu unele concerte sau festivaluri în care am cântat în Romania È™i tare s-au mai mirat de nivelul trupelor, dar È™i de reacÈ›ia publicului... :))

--- 

CZB: Cum ai ajuns la Poems for Laila (invitație directă sau concurs)?

Christian Podratzky (Rezident Ex): Era un fel de concurs. Aveau nevoie de basist pentru un turneu. Ei probaseră deja o serie de basiÈ™ti; în final m-au ales pe mine. Ä‚È™tia cântau o muzică cu un puternic iz balcanic - chestie nouă în Occident pe vremea aia - È™i sigur că eu, român fiind, mă potriveam foarte bine pe atunci la ceea ce făceau. AÈ™a am rămas cu ei vreo patru ani È™i ceva. Au fost niÈ™te ani minunaÈ›i, a ieÈ™it un album produs de Phil Manzanera la Polydor, pe urmă un Best Of la Universal, o serie de single-uri, concerte È™i turnee, în cele din urmă am rămas cu ei, până când trupa s-a destrămat pentru prima oară, în '95 sau '96 …nu mai È™tiu exact.

--- 

CZB: Cum te-ai cunoscut cu Tavi Iepan și ce te-a atras la proiectul Rezident-Ex?

Christian Podratzky (Rezident Ex): Pe Tavi îl cunosc de pe la începutul anilor 80, pe când el canta la Autostop (trupă din care mai târziu s-a format Cargo). Ne cunoÈ™team, desigur, din scena muzicală a TimiÈ™orii. Cum ne-am cunoscut exact, nu pot să-È›i spun, nu mai È›in minte. Tavi avea un Fender Stratocaster adevărat, fapt pentru care îl invidiau mulÈ›i muzicieni. Cu timpul ne-am împrietenit, însă, în tot acest timp, nu am cântat niciodată împreună, chit că amândoi ne doream asta. Pe vremea când el cânta la Autostop, eu eram la Impact. Pe urmă, el la Metamorf, eu la Abra. În final, el la Cargo, eu la Pro Musica. Pur È™i simplu, n-a fost să fie să cântăm împreună. Și aÈ™a, după mai mult de 20 de ani, s-a ivit noul proiect, unde, în sfârÈ™it, cântăm împreună. Era pe undeva firesc, zic eu.

--- 

CZB: Cine a avut ideea de concert de lansare la Arenele Romane È™i ce emoÈ›ii aÈ›i avut înainte să ieÈ™iÈ›i pe scenă la concertul de lansare Rezident Ex la BucureÈ™ti?

Christian Podratzky (Rezident Ex): Nu È™tiu dacă se poate numi „concert de lansare“ cel de la Arenele Romane din BucureÈ™ti. Asta pentru că au fost concerte în TimiÈ™oara È™i la Vama Veche înaintea acestuia. Că vom cânta la BucureÈ™ti în septembrie 2012 era clar, însă nu era clar unde. OpÈ›iunile noastre erau Sala Polivalentă sau Arenele Romane. Am ales Arenele …e o atmosfera acolo …culisele acestei locaÈ›ii …e minunat. Ideea nu mai È™tiu a cui a fost; cred că am hotărât împreună. 

Concertul ăsta a fost un concert de o enormă încărcătură emoÈ›ională, nu numai din partea publicului, ci È™i din partea noastră, a fiecăruia dintre noi. Asta a simÈ›it fiecare dintre cei care au fost acolo. A fost un concert pe care nu-l voi uita niciodată, È™i sper să mai avem parte de asemenea momente cu Rezident Ex.

--- 

CZB: Care a fost primul vinil cumpărat de tine; de câÈ›i ani colecÈ›ionezi viniluri È™i câte albume ai adunat până în prezent?

Christian Podratzky (Rezident Ex): Care a fost primul vinil cumpărat, chiar nu mai È™tiu. Eu primeam de la o mătușă de-a mea din State casete originale cu muzica rock actuală atunci. Èšin minte cât m-am bucurat de Led Zeppelin Physical Graffiti. Albumul ăsta m-a dat peste cap. Nu mai vroiam decât muzică rock, È™i aÈ™a au urmat celelalte. Și cum tot suntem la Led Zep, È™i la viniluri, albumul live The Song remains the same îl primisem la schimb cu un Alan Parsons Project (È›in minte È™i acum exact!). Cred că l-am ascultat de mii de ori. În TimiÈ™oara era un fel de „piață“ de schimburi È™i vânzări de viniluri la negru, într-un parc unde se adunau rockerii de obicei.

De acolo ne „alimentam“, iar ori de cate ori un prieten sau cunoscut avea un album, îl înregistram urgent. Cu timpul, nu am mai colecÈ›ionat viniluri, acum am pe calculator tot ce mă interesează. Însă, uneori, când am timp È™i chef, mai ascult câte un vinil, căldura aia a sunetului nu se poate reda digital, cel puÈ›in asta e părerea mea.

--- 

CZB: Care sunt standard-urile tale preferate din muzica jazz și blues?

Christian Podratzky (Rezident Ex): Aici È›i-aÈ™ putea răspunde eventual cu instrumentul în mână. Adică muzical. Atunci È›i le-aÈ™ arăta... :)) Din muzica jazz È™i, respectiv, blues se trage tot ce cântăm noi acum. Astea ar trebui să fie reperele fiecărui muzician în devenire care se apucă de rock. Astea au fost È™i bazele fiecărei trupe care în anii 50, 60 sau 70 au avut È™i încă au ceva de spus, cei la care ne uităm È™i astăzi cu atâta admiraÈ›ie.

--- 

CZB: Ai mai cântat în trecut cu vreunul de la Rezident Ex în alt proiect muzical È™i cum te înÈ›elegi din punct de vedere muzical cu Florin CvaÈ™a (ex-Neurotica, Bio)?

Christian Podratzky (Rezident Ex): Culmea e că nu am cântat cu niciunul din Rezident Ex până acum. Trei dintre ei sunt timiÈ™oreni ca È™i mine, È™i anume Tavi, Adi È™i Florin. Nu È™tiu cum, dar nu s-a nimerit. Florin face parte dintr-o generaÈ›ie mai tânără. Când noi, ceilalÈ›i, cântam deja de ani buni, el practic începea. L-am văzut cu mulÈ›i ani mai târziu la Neurotica. Devenise un excelent toboÈ™ar, nu- mi închipui unul mai potrivit pentru Rezident Ex. Are un groove È™i un drive omul ăsta... numai să te uiÈ›i la el cum bate, e o plăcere. La fel È™i a cânta cu el.

--- 

CZB: Cum i-ai caracteriza pe ceilalÈ›i colegi de trupă È™i cum te înÈ›elegi cu ei?

Christian Podratzky (Rezident Ex): Prieteni. Între timp, cu toÈ›i. 

Cu cei din Hamburg încerc să mă văd mai des. Matthias e uneori în Berlin, atunci ne vedem, iar ultimul revelion l-am făcut cu Tavi È™i câÈ›iva prieteni la Hamburg. 

Pe Kempes îl È™tiu de când a început să cânte la Cargo, ne-am întâlnit prin TimiÈ™oara sau pe litoral, iar prin anii 90, după ce am plecat eu spre Germania, È›in minte că ne-am văzut la Adi, la Paris, la un chef. De atunci i-am urmărit cariera, dar nu ne-am mai revăzut până în 2011. E o plăcere să cânÈ›i cu omul asta, un mare sufletist, care È›ine mult la trupa Rezident Ex, ca È™i noi toÈ›i, de altfel. 

Cum l-am cunoscut pe Tavi, am povestit deja. E un prieten adevărat, cum puÈ›ini sunt. Luptă pentru proiectul ăsta, cu mari sacrificii. Am un mare respect pentru el È™i sunt tare bucuros că îmi este prieten. Un om deosebit. Cu Adi mă cunosc din adolescență. Sau chiar mai înainte...:) El cânta la Metamorf, eu la Impact. Practic, ne „uram“ oficial, dar ne admiram „neoficial“..:)) Era un fel de concurență între trupele astea două de puÈ™ti pe-atunci. Mai târziu am devenit prieteni buni È™i chiar era să devenim colegi de trupă, când el a fost întrebat dacă vrea să cânte în Pro Musica, sau când eu am fost întrebat dacă vreau să devin membru Cargo. Niciunul dintre noi nu acceptase însă.

--- 

CZB: De ce consideri că dacă te-ai afla la bifurcația drumului tău din 1990, foarte probabil nu ai mai pleca din Timișoara?

Christian Podratzky (Rezident Ex): E simplu: pur È™i simplu pentru că iubesc TimiÈ™oara. Aici am prieteni din copilărie, È™i ăștia sunt cei mai buni, aici sunt oamenii cu care mă indentific, mama mea locuieÈ™te aici, ar fi multe motive. Când sunt în TimiÈ™oara - È™i sunt destul de des -, mă simt altfel; aici îmi încarc bateriile, aici îmi place să stau cu prietenii la o bere sau, pur È™i simplu, numai să mă plimb prin oraÈ™. Dacă aÈ™ mai fi pus în situaÈ›ia de a alege între a pleca sau nu, foarte probabil că aÈ™ rămâne aici. De aceea, abia aÈ™tept să vina ziua - È™i ea va fi curând -, în care ne vom întâlni la TimiÈ™oara cu toÈ›ii, pentru a pune la cale o nouă ispravă Rezident Ex.

--- 

www.facebook.com/c.podratzky

www.christian-podratzky.de

--- 

Interviul CZB cu Ovidiu Ioncu Kempes

http://czb.ro/articol/4394/

-

Interviul CZB cu Tavi Iepan

http://czb.ro/articol/4425/

-

Interviul CZB cu Matthias Lange

http://czb.ro/articol/4521/

--- 

Autor: RiCo

Foto: mahmur.info

--- 

Rezident Ex

• Ovidiu Ioncu Kempes (voce, ex-Cargo)
• Tavi Iepan (chitară, ex-Progresiv TM/Autostop/Cargo/Locatarii) 
• Adrian Popescu (chitară, ex-Metamorf/Cargo) 
• Christian Podratzky (bas, ex-Pro Musica/Impact/Abra) 
• Florin CvaÈ™a (tobe, ex-Neurotica) 
• Matthias Lange (chitară, ex-Metalium/Sinner) 

--- 

www.facebook.com/RezidentEx

Lasa un comentariu: (max. 1800 caractere)

Nume:   Antispam: