Coro. Axa Valaha

Coro...

Impresar Axa Valaha

...despre momentul Revoluţiei

—

Coro (Axa Valaha): Aveam 9 ani atunci ÅŸi îmi aduc aminte exact în ziua aceea când s-a întrerupt emisia la radio exact după Speech-ul lui Nicolae CeauÅŸescu, după care s-a pus muzică uÅŸoară … ÅŸi după ce am ascultat toate piesele radiofonice posibile – ÅŸi ÅŸtii cum e, se blocase orice fel de emisie cu timbru uman în timp real – ÅŸi după aceea, la 15.00 după masă eram la Turnu Măgurele, locul meu de baÅŸtină, când am văzut cum se adună mulÅ£imea, muncitorii din Combinatul de Îngrăşăminte Chimice de la au venit pe jos de la Combinat ÅŸi purtau pancarde ÅŸi mi-am dat seama că s-a terminat. Am sărit cu soră mea în patul din dormitor de bucurie. M-a bântuit ani de zile după aceea această amintire fiindcă am fost mai puÅ£in speriat decât ai mei. Nu înÅ£elegeam ce înseamnă măsuri coercitive împotriva adulÅ£ilor.

Se luau inclusiv măsuri împotriva copiiilor. Cu doi ani înainte de RevoluÅ£ie m-au verificat timp de o lună jumate, zilnic, pentru că urma să dau niÅŸte flori cuplului prezidenÅ£ial când au venit în vizită la noi în oraÅŸ – eram ÅŸoim al Patriei …

După ce am scăpat de Comunism, chiar am simÅ£it organic că am scăpat. Pe de altă parte, după încă un an, au venit minerii la BucureÅŸti – ÅŸi mi-am dat seama că nu prea se schimbase mare lucru – ÅŸi anul acesta s-au făcut 20 de ani de atunci ÅŸi se pare că lumea a uitat.

Eu nu o să pot să uit niciodată.

Abstinenţa asta şi indiferenţa nu este o soluţie.

—

CZB: Ce părere ai de faptul că lumea nu a ieÅŸit în stradă când s-a anunÅ£at împrumutul lui Băsescu de la IMF ÅŸi creÅŸterea impozitelor în luna iunie 2010.

Coro (Axa Valaha): Pentru că oamenii ÅŸi-au pierdut speranÅ£a. Dar ÅŸi-au pierdut speranÅ£a nu acum – momentul acesta reflectând doar efectele indiferenÅ£ei de acum 20 de ani. Discutăm acuma că bugetarilor li s-a micÅŸorat salariile cu 25%. Trebuia să discutăm la începutul anilor 90 când dolarul a câÅŸtigat faţă de Leu de 100 – 200 de ori valoarea sa iniÅ£ială într-un timp extrem de scurt – ÅŸi asta într-un moment în care Statul încă nu deschisese piaÅ£a liberă să poată oricine să îÅŸi cumpere valută … un cap de familie putea să cumpere maxim 500 de dolari pe an – aia a fost o măsură răutăcioasă împotriva oamenilor care munciseră cinstit până în acel moment. Mai mult sau mai puÅ£in cinstit, pentru că până la urmă, ÅŸtii cum e, toată lumea furase cumva de la servici … acesta era sistemul corupt al Comunismului. BineînÅ£eles, concomitent se împlineau ÅŸi planurile cincinale … care se terminau mai repede, ÅŸi se realizau chiar în patru ani jumate.

Mă scoate din sărite acuma, după 20 de ani, să aud oameni care spun că era mai bine pe vremea lui CeauÅŸescu. Nu era deloc mai bine. Gura închisă este cel mai rău lucru ce se poate întâmpla într-o Å£ară. Unii sunt mai săraci; alÅ£ii sunt mai bogaÅ£i, dar ne bucurăm în egală măsură de viaţă, aÅŸa cum e ea. Pentru unii, bucuriile mici sunt atât de rare, încât devin mari bucurii.

Lasa un comentariu: (max. 1800 caractere)

Nume:   Antispam: