Contraatac la Florin Grozea. Top 10 motive pentru care casele de discuri nu merită să dispară. p.1
Autor: Richard Constantinidi
Comentarii: 1
Vizualizari: 1598
Etichete: Florin Grozea, Hi-q, Ipod, Mp3

Pe Blogul personal al lui Florin Grozea (jumătate din Hi-Q în 2010 - actualmente o treime - compozitor, antreprenor, săgetător), am dat peste un editorial intitulat Top 10 motive pentru care casele de discuri merită să dispară. Titlul este pe atât de ÅŸocant pe cât este conÅ£inutul de extremist.
—
CLICK AICI SĂ CITIȚI TOP 10 Florin Grozea pe aceastムtemăƒ
—
De câteva săptămâni mi-am propus să contracarez cele 10 motive ridicate la fileu de către Florin Grozea în 12.SEP.2010. Acum am avut timpul necesar pentru asta:
—
- Florin Grozea porneÅŸte de la Teatru ÅŸi ajunge la iPod, înloc să explice fenomenul de la cilindrul fonografic la mp3. Punctul 1 nu spune nimic relevant.
- artiÈ™tii primesc maxim 9% din preÈ›ul unui CD, restul îi iau intermediarii iar felia cea mai mare o ia casa de discuri. De acord. Dar, Florin Grozea nu menÅ£ionează faptul că odată cu popularitatea, vechimea ÅŸi dovada succesului, un artist îÅŸi poate renegocia cifra de redevenÅ£e. Holograf ÅŸtiu că a primit cel mai mult sub contract cu o casă de discuri, 25% (la MediaPro Music, prin 2000). Mai există ÅŸi alte alternative, cum ar fi ca artistul să îÅŸi înfiinÅ£eze propria casă de discuri ÅŸi să adere sub licenţă muzica sau înregistrările pentru multiplicare ÅŸi distribuÅ£ie unui major. Astfel procedează OCS cu A&A Records de ani de zile. Riscul sau profitul se împarte astfel cât de cât mai echilibrat ÅŸi artistul beneficiază de motoarele de promovare ale casei de discuri (că de fapt casa de discuri de aceea ÅŸi ia felia mai mare din tort, pentru că se achită sume de bani pentru distribuÅ£ie, lansare, reclamă ÅŸi relaÅ£iile din presă ÅŸi televiziune … pentru promovare). Deci, Florin arată cu degetul doar spre un mic aspect al întregii afaceri, cu săracul artistul debutant cvasi-necunoscut care semnează pentru primul album la o casă de discuri.
- Casele de discuri au descoperit o nouă metodă de distribuÈ›ie: ziarele – o altă industrie pe moarte! OK. DistribuÅ£ia. Aici se atacă două probleme. 1. DistribuÅ£ia directă a caselor de discuri: Propun schimbarea mentalităţii patronilor de magazine. ReÅ£elele de distribuÅ£ie nu pot fi extinse pentru că nu avem magazine de specialitate, iar raioanele de muzică din magazinele care pot avea ÅŸi un astfel de profil (librării, magazine de electrocasnice) sunt neîncăpătoare pentru toate titlurile lansate pe piaţă, chiar ÅŸi în perioada asta de criză. Ar trebui titlurile ordonate pe genuri de muzică … nu este suficient că se caută o ordine cât de cât alfabetică acolo unde pop-dance-rockul ocupă tot atâta spaÅ£iu cât popular-tradiÅ£ionalele. Marketing-ul este defectuos din lipsa de cultură în acest domeniu al muzicii actuale. Patronii de magazine care vând televizoare sau patronii de benzinării sau patronii de chioÅŸcuri de ziare nu se pricep la muzică. Este normal că ei vor opta să expună ÅŸase casete de manele ÅŸi niciuna cu rock, poate ÅŸi din motive subiective. Cel mai concret exemplu pozitiv la acest punct este casa de discuri A&A, care în timp, ÅŸi-a dezvoltat o reÅ£ea de Librării, CărtureÅŸti, unde îÅŸi pot distribui ÅŸi titlurile internaÅ£ionale, licenÅ£iate de la Warner, ÅŸi formaÅ£iile autohtone pe care le promovează (în momentul în care recitim acest articol, A&A Records nu mai reprezintă interesele casei de discuri Warner Music în România). Aici se găsesc ÅŸi albumele lansate de SoftRecords, ÅŸi de la alte case de discuri independente sau majore. Există un adaos mare, pentru că vânzarea de materiale audio nu aduce un profit mare … în România avem puÅ£ini audiofili care înÅ£eleg valoarea CD-ului sau a vinilului. 2. DistribuÅ£ia prin presa off-line. Cei din domeniu ÅŸtiu că departamentele de marketing de la firmele multinaÅ£ionale din România apreciază mai mult presa de tipar decât presa virtuală. Totodată, este o problemă studiată ÅŸi dovedită în occident deja că omul se simte mai comod ÅŸi în largul lui citind de pe hârtie decât de pe ecranul unui monitor.
- Muzica e o artă, nu un produs. Muzica a fost mereu un produs. Pe vremea lui Bach sau Mozart, cine avea muzica mai apreciată, era invitat să petreacă luni de zile la castelul unui rege, împărat sau conte, să Å£ină concerte seară de seară pentru familia ÅŸi curtea regală. Cu tot respectul pentru aceÅŸti artiÅŸti, dar erau produsul muzicii lor. În momentul în care muzica lor nu mai era “la modă”, rămâneau pe drumuri. Artistul a ocupat mereu un rol preferenÅ£ial în societate, chiar dacă este vorba de ministrel sau cel care bătea la tobă să dea tonul marÅŸului armatei … ÅŸi nu era obligat să îÅŸi riÅŸte viaÅ£a pentru Å£ară în prima linie… După produsul dezvoltat în anii 1880 (cilindrul de patefon sau placa de ebonită), artiÅŸtii au putut căştiga de pe urma talentului lor componistic. Nu cred că Madonna, Britney Spears, Metallica sau Pink ar fi de acord cu Florin Grozea. În orice societate normală, cifrele de vânzări se corelează cu gradul de popularitate al unui artist (desigur, vorbim de o societate civilizată, unde produsul nu îÅ£i este vârât pe gât în cadrul unui preÅ£ de două ori mai scump la biletul de concert, pe motivul că săracul artist este underground sau independent!). Majoritatea artiÅŸtilor europeni cu adevărat independenÅ£i, care susÅ£in trasee de cântări de club în diverse ţări unde încearcă să debuteze, depind în oarecare măsură ÅŸi de vânzările la concert al merchandising-ului (produsele pe care Florin Grozea le detestă: tricouri, autocolante, afiÅŸe, CD-uri). Acestea oferă venituri suplimentare pe trasee pentru a acoperi cheltuieli ce Å£in de transport, masă, cazare sau bani de buzunar!
- Casele de discuri se ocupă de zeci, uneori sute de artiÈ™ti în acelaÈ™i timp ÅŸi nu au timp de fiecare artist în parte. Uneori trupele se promovează È™i se ajută între ele, mânate de acelaÈ™i È›el, crezând în acelaÈ™i viitor. Foarte adevărat. La casele mari de discuri, ÅŸansa să fii luat în seamă ca artist debutant sau de gen neconvenÅ£ional este mică. Trebuie să dai din coate ÅŸi să dovedeÅŸti că merită să fii luat în seamă, aÅŸa cum a făcut Compact în 1982, Vama Veche în 2000 sau Florin Chilian în 2009. E normal ca o casă de discuri, care este în esenţă o afacere privată, să investească mai mult timp, energie ÅŸi investiÅ£ii în trupele cap de serie, pentru a spori profitul potenÅ£ial prin câÅŸtigurile generate de muzica lor. Este mult mai bine să fii semnat ÅŸi luat în seamă de o casă mică de discuri … doar că la noi industria nu este încă suficient de puternică să avem stratificarea artiÅŸtilor pe genuri, cote reale, spaÅ£ii de concert ÅŸi case de discuri … terenul este încă virgin, iar Florin Grozea face abstracÅ£ie de toată tevatura asta, probabil pentru că a depăşit de mult etapa de debutant – necunoscut. La asta se mai adaugă faptul că fiecare artist ÅŸi fiecare proiect muzical îÅŸi are propriul drum de făcut, iar de cele mai multe ori, situaÅ£iile nu se repetă. Revenind la partea 2 de la punctul 5, nu ÅŸtiu în ce măsură Florin Grozea se referă aici la practica unor cercuri de interese, sau conceptul de o mână spală pe alta … dar eu ÅŸtiu sigur că există grupări de artiÅŸti care se vorbesc de rău pe la spate sau se sapă – ÅŸi nu se ajută – reciproc. Din păcate, de-a lungul anilor, lucrând în culisele industriei, ca manager, am observat problema asta ÅŸi la formaÅ£ii cu cote mai mari sau directori de program la festivaluri care împing în faţă aceleaÅŸi grupări de artiÅŸti, prietene cu ei, an de an de an de an…
—
Aici ne oprim pentru astăzi. Citiţi partea a doua vinerea viitoare.
---
Autor: RiCo
16.OCT.2010
Articole relative:
Publicat in: 04.11.2015, Ora: 10:43AM
Publicat in: 04.11.2015, Ora: 09:08AM
Publicat in: 17.08.2015, Ora: 18:54PM
Publicat in: 17.06.2015, Ora: 12:33PM
Publicat in: 10.05.2015, Ora: 08:40AM
Publicat in: 24.06.2013, Ora: 06:09AM
Publicat in: 23.11.2012, Ora: 06:18AM
Publicat in: 01.10.2012, Ora: 06:20AM
Publicat in: 07.07.2011, Ora: 07:00AM
Publicat in: 26.04.2011, Ora: 05:30AM
COMENTARII:
21.11.2012, 15:13PM, scris de Florin Grozea
Interesante argumente, aștept continuarea articolului pentru a răspunde.