VIOLU DE MARÅ¢I. UNDE-RGROUND 2

PÄ‚REREA LUI FOTZEY DE LA TRUDA

Am vrut să scriu despre altceva săptămâna asta, dar dat fiind faptul că am deschis seria de scrieri cu Underground-ul, ash vrea să continui pe această temă, adică să pun gemul pe pâinea cu unt shi să suflu în balon până am plămânii întregi. Ziceam săptămâna trecută că muzicienii sunt diferitzi de muzicantzi. Am constatat cu mare stupoare că shi în mine există o doză de muzicantism. Să vă explic de ce. Mi s-a oferit să cânt cu CASH două concerte, trupa mea de suflet de 15 ani încoace pe sume destul de consistente. Am acceptat! Shi nu pentru că îmi e tare dor să cânt piesele CASH, ci pentru că …de ce nu…shi pe lângă, „asta e shi criza” ….!

Am observat că regula care spune că omu dupa 30 de ani nu-l mai schimbi…este nulă shi fără valoare! Eu am ajuns să gândesc absolut altfel decât cum gândeam înainte, exact la vârsta de 32 de ani! Deshi prioritatea mea sunt piesele proprii cu TRUDA, nimic nu mă împiedică să cânt două concerte pe an cu CASH. Dureros este că după 15 ani de cântat shi 6 albume cu CASH, organizatorii de concerte te vreau în programul lor pentru simplul fapt că shti să cântzi coveruri shi nu pentru piesele originale CASH. Cei care mă cunosc, shtiu de schimbarea prioritătzilor mele muzicale…shi aici vorbesc de TRUDA shi CASH. Cu TRUDA am reushit să mă exprim exact asha cum vroiam! Vroiam ca muzica mea sa spuna ceva!!!

Vroiam să fiu…pentru prima oară în viatza mea, 100% sincer cu mine însumi! Spre mirarea mea am ajuns să realizez că foarte multzi oameni gândesc ca mine shi sunt de acord cu ideile exprimate în piesele mele!

Multzi m-au întrebat de ce am lăsat CASH-ul de izbelishte!

Multzi m-au condamnat pentru asta!

Tot ce pot spune acum este că NU mai vreau să sun în genul… nu ÅŸtiu cărei trupe, nu mai vreau să cânt pentru alzii, ci pentru mine, nu vreau să trăiesc ca să-i fac fericitzi pe altzii…. Vreau să fac ce-mi cade bine shi, surpinzător… am găsit retzeta succesului undergroud-istic!!!

Cine are urechi de mirosit… să vadă!

Despre CASH ce pot spune… mi-am dat seama că visul meu, idealurile mele… nu  coincid cu idealurile celorlaltzi membrii! Simplu! Nu e corect din partea mea să-i fortzez să simtă ce simt eu, să îshi dorească ce doresc eu… shi mai mult acest lucru este imposibil! Ei sunt fericitzi prin simplul fapt că pot cânta! Nu contează unde, când, de ce… Eu am vrut shi vreau mai mult de la viatza de muzician decât ei! Nu mă intzelegetzi greshit… sunt nishte oameni de nota 10 shi ash sări în foc pentru ei dacă ar fi nevoie… pur shi simplu idealurile noastre nu coincid!

Ce vreau să spun este că originalitatea s-a născut din sinceritate!!! Ash putea să jur că Pantera nu a vrut să sune caMegadeth shi Slipknot ca Fear Factory! Una e când eshti influentzat de trupele pe care le ascultzi shi alta e să cântzi ce-tzi vine pur shi simplu fără să te stresezi a ce sună!!!

Incercatzi …nu vă costă mare lucru shi o să fitzi nishte muzicieni fericitzi! 

I know I am! “wink”

Nu mă refer la a inventa un stil nou, lucru foarte greu de făcut, dar nu imposibil, ci la a-tzi lăsa amprenta personală asupra stilului tău unic, pentru că asha cum nu sunt doi oameni shi două caractere la fel, asha nu există două stiluri de a cânta, de a compune, de a gândi… în definitiv, la fel!

În momentul în care cineva îmi spune că a făcut o trupă, iar eu îi intreb ce cântă shi răspunsul lor începe cu “ceva în genul… ” e clar pentru mine că s-a născut o altă trupă de care nu o să aud prea multe în viitor. Shtiu că sună urât ceea ce spun eu aici shi să nu credetzi că pe mine nu mă întristează aceste lucruri, dar shi în uderground-ul nostru sunt retzete care se lipesc de muzicieni ca musca de rahat shi o dată prins acolo e foarte greu să ieshi!

Multi din cei care citesc aceste rânduri o să zică .. „da, are dreptate” dar nu va urma sfaturile mele, iar altzii o să spună că vorbesc pe nas shi habar n-am pe ce lume trăiesc… (ambele variante fiind posibile). Eu la 32 de ani, am ieshit din retzetărie shi mi-am luat inima în dintzi urmându-mi instinctele. Ash putea să spun “…de ce dracu nu am făcut asta mai repede?” dar tind să cred că toate lucrurile se întâmplă cu un rost shi la timpul potrivit!

Niciun comentariu!