Hundred Seventy Split. The World Won't Stop

Hundred Seventy Split

The World Won't Stop

!!!.

Corner House Records, 2010

---

Jumătate din materialul înregistrat pentru acest album este un blues rock matur, cu sound modern.

Cealaltă jumătate de material are la bază ritmuri mult mai pop ca esenţă decât blues.

---

No Deal ÅŸi Going Home se află în părÅ£i opuse ale tracklistului, dar sunt legate una de alta prin mesajul versurilor (părerea mea este că în No Deal este vorba de artistul care-ÅŸi vinde sufletul diavolului ca să aibă succes, iar în Going Home acelaÅŸi artist ar renunÅ£a la toată avuÅ£ia materială să se poată întoarce acasă).

Mai multe piese se leagă de povestea artistului pasionat de blues-rock, al cărui viaţă este o serie de gări de tren (ca să adaptez puţin povestea situaţiei de la noi), dar care după ani şi ani de zile dedicaţi actului artistic, duce dorul amintirilor din copilărie, a primei iubiri şi a căminului părintesc.

---

Din grămada de compoziÅ£ii care alcătuiesc albumul, piesa Poison este complet altfel, foarte heavy, cu versuri profunde legate de situaÅ£ia ecologică ÅŸi politică în care ne aflăm ÅŸi acorduri de chitară aÅŸezate ÅŸi mature.

Există mai multe lucrări aici cu versuri care atacă problema socială actuală care ne afectează pe toţi pe plan global (modificările drastice de climă şi politica lipsită de principii din secolul 21), albumul pornind pe această temă cu piesa care dă şi titlul albumului, The World Won't Stop.

---

Mai există un calup de piese care au ca temă comună dragostea. Subiectul etern al muzicii de toate genurile este abordat aici ÅŸi din punctul de vedere al bărbatului care îÅŸi dă seama că a greÅŸit ... ÅŸi din punctul de vedere al bărbatului îndeplinit, care este conÅŸtient de faptul că într-o bună zi cursul vieÅ£ii îl va despărÅ£i de jumătatea lui.

---

---

Smoke este o piesă tare hard&heavy, care îmi sună a combinaÅ£ie între Addicted (Robert Palmer) cu Born to be Wild (Steppenwolf)

Balada ritmată All My Yesterdays ÅŸi A Promise is Forever sau Let the River Flow sunt mult mai pop ca feeling ÅŸi îmi amintesc de Robbie Williams.

Începutul de la Yes Man îmi aminteÅŸte de soloul de chitară cu care începe Crosstown Traffic (Jimi Hendrix). Orice altă asemănare se încheie aici însă, piesa fiind ritmată prea mecanic, dând impresia unei compoziÅ£ii de umplutură.

---

Wish You Were at Woodstock din punctul meu de vedere nu are nimic în comun cu restul albumului, privind mesajul. Piesa este doar o aluzie la faptul că jumătate din duetul care alcătuieÅŸte acest proiect a cântat cu Ten Years After la Woodstock în 1969 (ÅŸi un posibil motiv atractiv de a atrage fani suplimentari proiectului dintre cei care urmăresc activitatea basistului Leo Lyons de câteva decenii). În afară de un motiv de spectacol prin solourile progresive de chitare, nu văd un rost mai profund nici acestei piese în afară de una de umplere a timpului pentru a rotunji durata CD-ului la aproape o oră de muzică pop-rock ÅŸi blues progresiv.

---

---

Per ansamblu, materialul pare a fi o colaborare între Ten Years After ÅŸi Robbie Williams a cărei comoară ascunsă este Poison, singura piesă care nu este compusă de duetul Hundred Seventy Split.

---

Autor: RiCo

Lasa un comentariu: (max. 1800 caractere)

Nume:   Antispam: