B. PĂREREA MEA. Lipsa conceptului de Single în România

1. Nu se doreau VEDETE artistice

2. Era mult mai econom să se imprime doar albume de colecÅ£ii cu câte 10 piese la un timp

---

Dacă se promova şi la noi conceptul de Single pentru promovarea unor albume, următorul pas logic ar fi fost să se facă şi clasamentul pieselor Single - şi se ajungea implicit la conceptul de vedete artistice

într-o Å£ară unde singura vedetă trebuia să fie PreÅŸedintele ţării.

Lumea trebuia să muncească în fabrici sau pe câmp, nu să se gândească la muzică, artă, artiÅŸti

sau mai mulÅ£i tineri să-ÅŸi dorească să cânte la un instrument, pentru ca ulterior să aibă ÅŸansa să devină la rândul lor VEDETE de acest gen.

---

În continuare la noi, în lipsa unor ansambluri artistice de muzică uÅŸoară contemporană (pop music), care să pătrundă în sufletul maselor cu piese ÅŸi hituri de impact, cu mesaj în limba română, se promovează ideea de cover bands (trupe vocal-instrumentale care cântă fonetic preluări din repertoriul hiturilor internaÅ£ionale clasice) în anumite restaurante ... ÅŸi ce-i mai nasol este că ideea s-a dezvoltat mai departe în cluburi.

---

Pe vremea Comunismului, cariera artistică rămânea la nivelul ideii de meserie în familie. Tot copiii artiÅŸtilor intrau la Conservator pe pile, iar fenomenul era limitat la un nivel restrâns ÅŸi pe o anumită plajă de genuri muzicale (muzica clasică este singurul gen predat în mod curent la Academiile de muzică de la noi ÅŸi în 2011).

Pe vremea Comunismului, erau suficienţi artişti care să asigure muzica necesară pentru radio, divertisment, emisiuni TV scurte şi anumite spectacole cu ştaif.

Mai mult de atât nu era necesar pe plan muzical în România.

---

După 1989, fabrica de viniluri Electrecord a mai fost folosită timp de câÅ£iva ani, după care a intrat în paragină odată cu intrarea CD-ului pe piaţă. S-a făcut o încercare anemică de dezvoltare a unei pieÅ£e de singles pe casetă, dar distribuitorii, care nu judecau formatul după durată, ci după ambalaj, s-au bucurat că au putut face un profit rapid, cumpărând casetele single de la CAT Music la valoarea mai scăzută a produsului ÅŸi vânzându-le mai departe în magazine la preÅ£ul unei casete-album.

---

Nu s-a făcut nicio încercare de a crea o piaţă de Singles după 1989

În primul rând, nu a existat o lege a drepturilor de autor - până în 1996 (înainte nu era nevoie, pentru că statul deÅ£inea monopolul pe producÅ£ia de muzică autohtonă). Cei mai mulÅ£i instrumentiÅŸti talentaÅ£i au plecat să-ÅŸi încerce norocul peste hotare la începutul anilor 90.

---

Industria muzicală românească nu a văzut niciun fel de câÅŸtig de pe urma unei pieÅ£e de single-uri, în conjunctura în care scena muzicii autohtone se dezvoltă exponenÅ£ial de abia după 1997, publicul are un buget limitat pentru produse muzicale originale, iar casele de discuri au promovat timp de 2-3 ani conceptul de albume-casete cu 8 piese (dintre care două piese la final erau instrumentale, pentru karaoke, sau remixuri la piesa promovată cu videoclip la Atomic TV). A urmat o perioadă în care efectiv o singură piesă de succes la public vindea un album, restul pieselor fiind de umplutură.

Tinerii care au încercat să cumpere albume originale la începutul anilor 2000 s-au lămurit de lipsa de calitate a conÅ£inutului ÅŸi au preferat să îÅŸi descarce muzica gratis de pe net sub forma de mp3-uri; alÅ£i fonofili nu au gustat genul muzical promovat de industria muzicală autohtonă.

---

Cu timpul, s-a ajuns sau la o lipsă de interes pentru muzica de limbă română din partea unora sau la o lipsă de încredere în materialele discografice promovate de casele de discuri din partea celor care ascultă preponderent muzica de limbă română.

---

O concluzie la care pot ajunge în 2011 este că

1. Nu avem VEDETE artistice

2. Este mult mai profitabil să se imprime doar albume cu mai mult de 10 piese la un timp

---

Autor: RiCo

---

MOMENTE ROCK. Primele Single-uri

http://czb.ro/articol/2305/

Lasa un comentariu: (max. 1800 caractere)

Nume:   Antispam: