Coladeira

• Origine geografică: Insulele arhipelagului Capul Verde
• Origine muzicală: derivat din Morna
• Perioada apariÅ£iei: anii 1930, de la compozitorul Anton Tchichi (pronunÅ£at CiCi)

---

Nume

Cuvântul folosit pe insulele Cape Verde pentru a descrie un gen muzical specific zonei este Koladera. Koladera înseamnă literalmente să cânÅ£i colá. Expresia a fost împrumutată de portughezi ÅŸi redată restului lumii ca fiind Coladeira.

---

Stil

Genul muzical este sincopat, monoton, având un tempo variabil (între allegro ÅŸi andante), iar versurile respectă o structură alternantă de strofă – refren. Coladeira este considerat a fi un derivat al genului Morna, interpretat de două ori mai rapid.

---

Istoria

Ideea de a grăbi ritmul a fost a compozitorului Anton Tchichi în anii 1930.

Pornind de la insula São Vicente genul a trecut de la o insulă la alta, iar cu timpul s-au dezvoltat două ÅŸcoli (subgenuri): cea de pe insula Barlavento, cu centrul artistic la Mindelo ÅŸi cea de pe insula Sotavento, cu centrul artistic la Praia. Genul este influenÅ£at la început de ritmurile muzicii braziliene, iar după anii 60 de muzica anglo-saxonă.

În anii 1950 genul începe să fie ascultat ÅŸi în afara insulelor, prin înregistrări făcute pe vinil ÅŸi prin recitaluri susÅ£inute de artiÅŸti în Portugalia.

În anii 1960 s-au introdus instrumentele electrice (chitara bas, chitara electrică) ÅŸi setul de tobe.

În anii 1970 au apărut miÅŸcările anti-coloniale, iar prin relaÅ£iile cu alte state socialiste, muzica este influenÅ£ată de America latină (rumba, salsa, cumbia) ÅŸi de ritmurile africane din Angola ÅŸi Guinea-Bissau. În această etapă se poate spune că genul Coladeira nu mai seamănă deloc cu Mornas.

În anii 1980 s-au introdus clapele (sintetizatorul) ÅŸi maÅŸina de tobe. O mare influenţă asupra genului vine prin genul Zouk, la origini din Antilele franceze. Acest gen este folosit mai mult în combinaÅ£ie cu Mornas de către generaÅ£ia mai tânără de muzicieni ÅŸi de către artiÅŸtii Capului Verde plecaÅ£i în străinătate. Practic, deÅŸi elementul Zouk a diluat stilul, tot această combinaÅ£ie de genuri a ajutat la succesul comercial a genului în afara graniÅ£elor ţării de origine.

Din anii 1990 a apărut miÅŸcarea întoarcerii la rădăcini – la formula acustică originală a genului.

---

Structura

La modul clasic, piesele au o introducere în care se aude un singur instrument, iar la mijlocul melodiei, înloc de repetarea refrenului, se face un solo de instrument.

---

Tematica

Critica socială este subiectul principal abordat în versurile ironice ale cântecelor glumeÅ£e, menite să binedispună ascultătorul. Criticul muzical C. Gonçalves a constatat faptul că Coladeira a preluat rolul cântecelor Morna, din subgenul Boa Vista din momentul în care s-a dezvoltat subgenul mai modern de Morna Brava.

---

Instrumentaţia

Nu există o structură tipică de trupă pentru acest gen. Instrumentele de bază ale unui grup de Coladeira sunt: chitară, cavaquinho, voce, vioară, percuÅ£ie. O orchestră mai mare ar putea include: două chitare, o chitară bas acustică, vioara, clarinetul, trompeta ÅŸi mai multe instrumente de percuÅ£ie (clopoÅ£el, congas, shaker, güiro).

---

Dansul

Genul se dansează în doi, cu o mână în jurul brâului partenerului, ÅŸi cu cealaltă Å£inând perechea de mână.

---

Subgenurile Coladeira

Morna are un ritm de 60 bpm, dar subgenurile de Coladeira nu au un ritm constant de 120 bpm.

---

Nha Kodé. Simentera (1995)

---

---

Ti Goi ÅŸi Tony Marques

În anii 1950, anumiÅ£i compozitori contemporani au adoptat stilul Ti Goi promovează un ritm mai încet (moderato) ÅŸi o linie melodică mai simplistă, pe trei corzi, cu rime sarcastice la adresa sistemului social ÅŸi politic al vremurilor (cu versuri anti-coloniale).

AlÅ£i compozitori au imitat stilul lui Tony Marques, având un ritm mai alert (allegro), o melodie mai complexă adaptată versurilor, care abordează o gamă mai largă de subiecte.

---

În anii 1960, cele două subgenuri s-au contopit

---

Teresinha. Cesária Évora (Cafe Atlantico)

---

---

Cola-Samba (Coladeira înceată)

Morna s-a dezvoltat din genul mai vechi Lundum, care între timp a dispărut aproape complet (fiind întâlnit doar pe insula Boa Vista, în melodia cântată la nunÅ£i). Motivul pentru care Lundum a dispărut se datorează faptului că de-a lungul ultimului secol, acest gen muzical s-a contopit cu mai multe elemente braziliene (bossa nova ÅŸi samba-canção), iar ulterior cu noul gen local, coladeira. Rezultatul este genul Coladeira înceată (având un ritm andante, la 96 bpm, numit ÅŸi toada sau Cola-samba).

Cel mai cunoscut exemplu al genului este piesa Sodade interpretată de Cesária Évora (1992)

---

---

Cola-Zouk

Începând din anii 1980, genul muzical promovat în Antilele franceze (Zouk) a fost preluat de către interpreÅ£ii mai tineri de Coladeira. Rezultatul a fost o combinaÅ£ie (considerată de cei mai mulÅ£i localnici din Cape Verde ca fiind frivolă ÅŸi prea comercială pentru gustul lor). Noua fuziune de genuri a mai fost poreclită Cola-Dance, Cola-Zouk sau Cabo-Swing

Acest gen seamănă mai mult cu Zouk, având ritmul (90 - 120 bpm), structura, instrumentaÅ£ia ÅŸi interpretarea sincopată - specifice pentru Zouk.

---

Rosinha. Livity (Jorge Neto)

---

Tudu pa bô. Suzanna Lubrano (2003)

---

Lasa un comentariu: (max. 1800 caractere)

Nume:   Antispam: