Cluj-Napoca. Al doilea oraş ca activitate concertistică din ţară

Cluj-Napoca. Ten Years After

—

Pe lângă muzica clasică, filarmonica ÅŸi concertele de muzică clasică de la Academia de Muzică “Gheorghe Dima”, Clujul nu a avut o scenă vie de muzică urbană contemporană până recent.

Chiar dacă de la Cluj a venit Semnal M ÅŸi jumătate din Compact-ul original, scena din subsolul clujean a fost mai metalică ca ÅŸi atitudine începând cu finalul anilor 80. În 2000, organizând prima serie de concerte DIY sub egida Cap de afiÅŸ, am cunoscut 80 de formaÅ£ii ÅŸi proiecte de DJ din urbele noastre … dar mai existau foarte multe proiecte incognito sau care pur ÅŸi simplu nu au dorit să iasă la lumină, care ar fi adus cifra reală a proiectelor muzicale din Cluj la o sută. InstituÅ£iile Bugetare, în frunte cu Primăria, ÅŸi alÅ£i organizatori particulari de evenimente, care s-au impus în domeniu prin relaÅ£ii ÅŸi nu prin pasiunea pentru muzică, nu au fost niciodată interesaÅ£i să descopere ÅŸi să susÅ£ină scena adevărată muzicală a Clujului urban care s-a dezvoltat după 1989.

Ne bucurăm totuÅŸi că proiecte rock precum Altar sau Luna amară au fost identificate ca formaÅ£ii muzicale de către Primărie în 2010 ÅŸi sperăm că tendinÅ£a ÅŸi dorinÅ£a de a deveni acceptată ca instituÅ£ie care sprijină tineretul din Cluj ÅŸi gusturile specifice respectivei generaÅ£ii nu se va opri aici.

—

Timp de două decenii am visat să vedem o reÅ£ea mai amplă de cluburi care să ofere o diversitate mai mare de evenimente dintr-o gamă mai largă de genuri muzicale. Este păcat că a fost nevoie de o perioadă de criză financiară, când investiÅ£iile imobiliare sunt cvasi-blocate, ca aceÅŸti afaceriÅŸti (care nu sunt neapărat interesaÅ£i de activitatea concertistică locală) să investească în baruri, cluburi ÅŸi restaurante noi la Cluj.

Pentru noi este evident faptul că majoritatea cluburilor pornite strict ca o afacere de bar, de distribuÅ£ie a unor produse alcoolice cu adaos comercial exagerat ÅŸi un radio retransmis printr-un amplificator cu boxe ataÅŸate în două din cele patru colÅ£uri de încăpere, nu sunt investiÅ£ii de cursă lungă. Cu timpul, publicul (lipsit de tradiÅ£ie în acest sens, dar care are aceleaÅŸi instincte ca ÅŸi publicul mult mai norocos după delimitarea graniÅ£elor politice din 1945 din vest) se reorientează spre cluburile care oferă ÅŸi ceva în plus clienÅ£ilor lor, printr-un program cultural, oricare ar fi acela (aici poate fi vorba de cluburi de ÅŸah, teatru neconvenÅ£ional, stand-up comedy…). Astfel, din 2010 am observat tendinÅ£a apariÅ£iei unor cluburi mai spaÅ£ioase, cu scene incorporate de la începutul proiectelor de reamenajare a spaÅ£iilor centrale închiriate pe 5 sau 10 ani.

Urmează deşteptarea multora dintre patroni.

Mai întâi în sensul comunicării din timp a concertelor în diversele mijloace de promovare reale sau virtuale, pentru a evita suprapunerile de evenimente care atrag acelaÅŸi gen de public (aici mă refer Å£intit la turma de trupe post-punk de succes care invadează clujul în următorul weekend – în ordinea vechimii ÅŸi succesului – Noblesse Oblige la Booha Bar; The Amsterdams la Flying Circus ÅŸi The MonoJacks la Boiler Club – toate sâmbătă 27 noiembrie). Există unii care consideră deja Clujul mai bogat în evenimente de club de calitate decât BucureÅŸtiul… noi însă considerăm că mai avem de văzut deschiderea unui super-club de genul Silver Church în urbele noastre înainte de a declara acest lucru.

Apoi, patronii ar trebui să se gândească deja la mutarea datei cheie a concertelor Live în celelalte cinci zile ale săptămânii … vinerea ÅŸi sâmbăta oferind în momentul de faţă undeva între 10 ÅŸi 15 posibile concerte din care studentul clujean are de ales ca variantă de a petrece seara în oraÅŸ. —

Din păcate, lipsa tradiÅ£iei scenei de cluburi nu permite deocamdată să ne gândim la un public amator de distracÅ£ie în oraÅŸ, dispus să plătească un bilet de intrare, care să depăşească cifra de 4.000 de persoane, oricare ar fi evenimentele de club din oraÅŸ, ori această cifră reprezintă 1% din populaÅ£ia totală a oraÅŸului nostru. Este trist, dar adevărat: migraÅ£ia de la sate la oraÅŸ la noi a început de abia după anii 90. Scena muzicii urbane la Cluj de abia acum se conturează ÅŸi nu este încă luată în seamă de edilii oraÅŸului nostru.

—

Avem o viaţă de noapte în weekend foarte dezvoltată în comparaÅ£ie cu cea din luna noiembrie 2000 (de acum zece ani), când cifra medie de concerte pe săptămână nu depăşea 2.

—

FormaÅ£ii internaÅ£ionale precum Noblesse Oblige (Londra, Berlin) sau australianca Lucie Thorne nu puteau găsi România pe hartă; majoritatea DJilor erau ÅŸomeri, trupele locale cântau numai pe moka în baruri ÅŸi nu exista conceptul de cover band angajat al clubului local în cele cinci pub-uri (Music Pub, The King, Bolta Irish Pub, Shapka Pub) ÅŸi patru cluburi (Bianco e Nero, Diesel Club, Atlantic, Why Not, Wake Up) deschise în noiembrie 2000 la Cluj.

—

Noiembrie 2000. Programul INTEGRAL al concertelor

• 01.11 O’Mahoneys. Music Pub (CDA 4)
• 09.11 Beton. Music Pub
• 12.11 Cuibul. Music Pub
• 13.11 Directia 5. Diesel Club
• 15.11 Harmonic Brass Band. Diesel Club (CDA 5)
• 18.11 Åžtefan Bănică Jr. Casa de cultură
• 22.11 Luna amară. Music Pub (CDA 6)
• 26.11 Zdob ÅŸi Zdub. Diesel Club

CDA = seria de concerte Cap de afiÅŸ organizată de mine acum 10 ani … da, am organizat peste o treime din concertele de club de la Cluj în luna noiembrie 2000 ÅŸi am dovedit prin concerte cu trupele locale O’Mahoneys la Music Pub ÅŸi Harmonic Brass Band la Diesel Club că nu este nevoie de un nume mare ca să aduni public ÅŸi să faci un eveniment de succes.

—

Noiembrie 2000. Se organizau concerte la

• Casa de Cultură
• Sala Sporturilor
• Bianco e Nero
• Diesel Club
• Music Pub
• Atlantic
• The King
• Wake Up
• Bolta Irish Pub
• Why Not
• Shapka Pub

Lasa un comentariu: (max. 1800 caractere)

Nume:   Antispam: