Casa de Cultură a Studenţilor. 50 de ani. Partea 3 din 5. Artă pentru Bani

Asta înseamnă că toate deservesc acelaÅŸi motor; toate au acelaÅŸi spate politic… în România orice funcÅ£ie mai importantă ÅŸi instituÅ£ie are un spate politic. Casele de cultură nu sunt independente, ci sunt administrate cumva de Ministerul Culturii… scriu cumva pentru că au un fel de autonomie bugetară locală … adică, spre deosebire de acum 21 de ani, Casele de Cultură sunt obligate să se întreÅ£ină din speze proprii. Politica asta a fost implementată după 2000.

…

Arta eliminată pentru Bani

Capitalismul a constrâns financiar Casele de Cultură. Comunismul a constrâns gama de percepÅ£ie a notelor muzicale la directorii post-decembriÅŸti (patriotul Gheorghe Funar era Primar la vremea respectivă la Cluj)! Rezultatul a fost expulzarea tuturor formaÅ£iilor muzicale clujene studenÅ£eÅŸti găzduite ani de zile în diverse săli de repetiÅ£ii, mai mari sau mai mici, de la etaje sau din beci ÅŸi închirierea spaÅ£iilor eliberate în scopuri comerciale.

…

Acesta a fost unul din ultimii paÅŸi făcuÅ£i de profesorul Victor Bercea (FOTO2)  în postura de director aici, în primăvara anului 2002, de a scoate Cultura din Casa StudenÅ£ilor (care ÅŸi-a văzut de treabă ÅŸi a promovat ca director la Casa de Cultură a Universităţii Tehnice, unde se află pe acelaÅŸi post ÅŸi în prezent). La baza problemei de fapt a stat lipsa de educaÅ£ie managerială ale directorilor comuniÅŸti în ceea ce priveÅŸte formaÅ£iile de muzică contemporană. Din multitudinea de formaÅ£ii muzicale pop-rock contemporane rămase peste noapte fără sală de repetiÅ£ie pot aminti de Kumm, care între timp a lansat ÅŸapte albume de studio, are turnee …aproape anuale… în Germania ÅŸi a sărbătorit 10 ani de activitate la Teatrul NaÅ£ional BucureÅŸti în 2007 … ÅŸi nu la Casa de Cultură a StudenÅ£ilor din Cluj, de unde a pornit! Pot aminti de Luna amară, care anul acesta vrea să facă un eveniment mai deosebit cu ocazia împlinirii unui deceniu de activitate în care a lansat 5 videoclipuri ÅŸi trei albume de studio …iar totul a pornit dintr-o sală cu mucegai ÅŸi goange de la subsolul acestei clădiri. Pot aminti de Alegria (FOTO3), care în 2001 lansase albumul de debut la un major din BucureÅŸti, avea videoclip la Atomic TV ÅŸi cânta muzică Latino, Live (această formaÅ£ie s-a mutat la BucureÅŸti un an mai târziu ÅŸi a dispărut în ceaţă). Asta a fost ÅŸi soarta altora, care s-au găsit în situaÅ£ia în care nu mai aveau unde repeta, iar efectul firesc a fost că proiectele s-au desfiinÅ£at.

…

Clarviziunea pe termen lung

La Casa de Cultură a StudenÅ£ilor, Nimeni nu se gândeÅŸte la viitor ÅŸi pe termen lung. Nimeni nu prevede posibilitatea succesului comercial a unei formaÅ£ii muzicale. Nimeni nu are urechea formată pentru acest gen de muzică Live, cântat cu bas ÅŸi tobă, să îÅŸi dea seama de potenÅ£ialul unei formaÅ£ii.

• O trupă de succes poate să aducă beneficii de imagine Casei de Cultură.
• O trupă de succes poate să aducă respect directorului care a susÅ£inut ÅŸi care a crezut în această formaÅ£ie atunci când ea nu avea un repertoriu format.
• O trupă de succes va aduce un adaos de imagine oraÅŸului sau localităţii de unde s-a lansat.
• O trupă de succes va câÅŸtiga bani cu care poate investi mai departe în oraÅŸul ei, poate chiar în Casa de Cultură de unde poate a plecat între timp, dar care a ajutat-o atunci când ea nu a cunoscut nici un fel de sprijin din altă parte.

…

Problema la Casa de Cultură a StudenÅ£ilor a fost în primul rând faptul că muzica rock niciodată nu a fost agreată (fiind persecutată de comuniÅŸti, a devenit ignorată de noua conducere capitalistă). În al doilea rând, mentalitatea de pe vremea comunismului la Casa de Cultură a StudenÅ£ilor a avut în vedere doar Drepturile gazdei ÅŸi nu ObligaÅ£iile gazdei.

În al treilea rând, fiind vorba de un oraÅŸ ocupat de Ungaria după Pactul Molotov-Ribentrop în timpul celui de al doilea război mondial ÅŸi având istoria de sute de ani de populaÅ£ie de ocupaÅ£ie străină, accentul după eliberarea Capitalei Ardealului s-a pus mereu pe muzica Populară ÅŸi TradiÅ£ională autentic românească. Eu consider foarte sănătos să promovezi cultura ÅŸi patriotismul local … dar cu măsură ÅŸi în mod arbitrar.

Ori, trăind la Cluj în aceÅŸti ani, nu am putut să nu observ tendinÅ£a forÅ£ată de a organiza zile speciale de muzică populară în toate evenimentele de amploare ale Casei de Cultură ÅŸi ale OraÅŸului … în timp ce latura pop-rock contemporană LOCALÄ‚ a lipsit MEREU cu desăvârÅŸire, chiar ÅŸi atunci când am scăpat de dictatura lui Funar.

Asta mă face să consider că avem deja o problemă serioasă în cadrul unui grup de politicieni ÅŸi persoane de o vârstă mai înaintată … ÅŸi din păcate, încă nu am avut parte de un director mai tânăr ÅŸi apolitic la una din instituÅ£iile culturale din Cluj, cum ar fi Casa Municipală de Cultură (dr. Dan BrudaÅŸcu este cunoscut ca fiind PRM-ist) sau Casa de Cultură a STUDENÅ¢ILOR (prof. Victor Bercea este cunoscut ca fiind PSD-ist, precum ÅŸi cel care a venit în locul său, ing. Silviu Corpodean).

…

Primele trupe rock apărute in România au fost trupe studenÅ£eÅŸti, primele Festivaluri ale acestui gen au fost tot studenÅ£eÅŸti. Muzica era pentru cei de vârsta respectivă, iar dincolo de perdeaua de fum a muzicii uÅŸoare oficiale, asta era muzica alternativă pentru vremurile apuse.

…

Tineretul are nevoie ÅŸi acum de o alternativă muzicală, ÅŸi mă duc la concerte în cluburi mai mici, la trupe mai tinere, proaspăt înfiinÅ£ate, ÅŸi văd un public tânăr, din rândul viitorilor studenÅ£i ÅŸi tinerilor studenÅ£i, care apreciază, caută ÅŸi vrea să asculte ÅŸi să aibă acces la acest gen de muzică.

…

Tradiţia Rurală vs. Ritmul Contemporan Urban

În acelaÅŸi timp, văd Casa de Cultură a StudenÅ£ilor promovând dansurile populare ale Ansamblului MărÅ£iÅŸorul, cu care se organizează chiar ÅŸi turnee internaÅ£ionale prin oraÅŸe înfrăţite din Europa de vest… deci, pe partea aceasta unii au ÅŸtiut să se miÅŸte. Punctul meu de vedere este că era la fel de simplu să se realizeze turnee ÅŸi colaborări cu oraÅŸele înfrăţite din Europa de vest pentru formaÅ£iile clujene pop-rock contemporane care au repetat la Casa de Cultură a StudenÅ£ilor la un moment dat.

De ce figura funcÅ£ionează pentru un anumit gen de muzică ÅŸi nu pentru toate? De ce se pune un accent deosebit pentru a promova muzica populară în detrimentul altor stiluri?

Repet. Comuniştii au persecutat alternativa muzicală, iar Capitaliştii au ignorat complet fenomenul.

—

Evenimentele fantomă

Efectul a produs evenimente de două ori pe an, în sezoanele studenÅ£eÅŸti (primăvara ÅŸi toamna) unde formaÅ£iile care repetau gratis la Casa de Cultură a StudenÅ£ilor erau obligate să cânte gratis (ca să se achite faţă de Casa de Cultură…). Concertele StudenÅ£eÅŸti sunt promovate în continuare în circuit închis (undeva se spală niÅŸte bani primiÅ£i de la Ministerul Culturii pentru organizarea constantă, periodică ale acestor evenimente în beneficiul tineretului, a comunităţii, a tinerelor talente sprijinite de Casa de Cultură …). Cum îmi permit să folosesc expresia „spălare de bani”? Foarte simplu. Dacă nu este vorba de aÅŸa ceva, de ce nu există nicio transparenţă a programului Casei de cultură? De ce nu există acel Websait de promovare al evenimentelor Casei de cultură? Faptul că se lipesc nouă afiÅŸe în formă de pătrat, triunghi, trapezoid, sau orice altă formă ar avea panoul de afiÅŸaj, care este aÅŸezat pe treptele Casei de cultură, nu înseamnă că 80.000 de studenÅ£i vor afla IMEDIAT despre evenimentele organizate pentru ei la Casa de cultură…

…

fara niciun impact la public. aceste afise fiind ascunse in spatele coloanelor, in spatele altor afise mai mari

Sunt complet uluit de faptul că la 20 de ani după Puci, Casa de Cultură a StudenÅ£ilor îÅŸi promovează evenimentele cu aceleaÅŸi pancarde, acelaÅŸi design grafic, cu afiÅŸaj făcut strict în perimetrul Casei de Cultură … ca ÅŸi cum acesta este în continuare centrul de activitate a studenÅ£ilor, ca ÅŸi cum TOÅ¢I studenÅ£ii stau în complexul de cămine HaÅŸdeu, ca ÅŸi cum TOÅ¢I coboară dealul din Observator prin faÅ£a Casei de Cultură ca să ajungă la orele de la Facultatea Tehnică sau spitalele studenÅ£eÅŸti … ca ÅŸi cum studenÅ£ii nu ar avea bani să stea în chirie, sau nu ar folosi maÅŸina primită cadou de la părinÅ£i.

…

Un eveniment fantoma nepromovat in oras sau pe net

Sunt bulversat de ideea că se trăieÅŸte în lumi paralele privind diversele medii culturale.

Am mai lucrat relativ recent cu o formaÅ£ie care repeta gratis la o Casă de Cultură din Cluj … fiind obligată să cânte moca la două evenimente în Sala Mare a instituÅ£iei gazdă în fiecare an. Aceste evenimente sunt organizate ad-hoc, fără o programare prealabilă.

—

• FormaÅ£ia este sunată direct cu două zile înainte de concert (în continuare se refuză să se accepte că poate unii artiÅŸti lucrează cu impresari sau manageri, iar aceÅŸtia nu sunt agreaÅ£i, acceptaÅ£i ÅŸi sprijiniÅ£i de sistem în nici un fel, deÅŸi există legea atestatului de impresar de 8 ani deja … ca la noi, o lege impusă de comunitate, căreia guvernul ÅŸi edilii locali nu-i înÅ£eleg rostul sau nu acceptă existenÅ£a acestei posibile meserii în anul 2010).

• AfiÅŸul se expune cu o zi înainte de eveniment.

—

Sala este goală. Directorul este foarte încântat de prestaÅ£ia tinerilor pe care-i găzduieÅŸte. Sala este goală. Directorul dă mâna cu artistul care repetă în clădirea lui, îi oferă un pahar de pălincă, îl felicită din nou pentru prestaÅ£ie. Sala este goală.

…

FormaÅ£ia a pierdut o cântare pe sumă fixă în alt club peste trei săptămâni, pentru care managerul formaÅ£iei era în discuÅ£ii, pentru că patronul clubului a văzut acel afiÅŸ blestemat de mic pe care era trecut ÅŸi numele formaÅ£iei promovate de manager.

—

Sistemul nu funcţionează

Sistemul nu funcÅ£ionează pe partea de formaÅ£ii care cântă Live.

Directorul este foarte încântat de prestaÅ£ia tinerilor pe care-i găzduieÅŸte; sala este goală.

—

…

Directorii Caselor de Cultură nu au habar că există o întreagă reÅ£ea de cluburi în oraÅŸ, ÅŸi nu cunoaÅŸte activitatea culturală a tineretului din localitatea în care lucrează … pentru că de fapt nu-l interesează.

Directorii Caselor de Cultură sunt politicieni şi economişti, nu oameni de cultură.

Casele de Cultură nu colaborează în parteneriat cu posturile private de radio … pentru că sunt private, iar ei reprezintă instituÅ£ii de stat.

Casa de Cultură lucrează cu aceeaÅŸi reÅ£ea de cotidiene locale, care (cel puÅ£in la Cluj) au tiraje sub 3.000 de exemplare (majoritatea se situează undeva între 1.000 ÅŸi 1.500 – la tiraj mai mic, nu mai este rentabilă tipografia) ÅŸi nu sunt citite în oraÅŸ (cine citeÅŸte presa scrisă la Cluj cumpără cotidienele centrale, de BucureÅŸti … unde nu găseÅŸti informaÅ£ii despre concertele locale de la Cluj).

—

Sistemul nu funcÅ£ionează pe partea de formaÅ£ii care cântă Live. Oare de ce?

Casa de Cultură nu colaborează cu ghidurile de timp liber, care sunt gratuite ÅŸi care sunt distribuite gratis în oraÅŸ… pentru că sunt afaceri private. Ghidurile de timp liber nu colaborează cu Casele de Cultură pentru că ele nu au bugete de promovare pentru astfel de publicaÅ£ii. Ghidurile de timp liber nu promovează evenimentele Casei de Cultură pentru că nu fac parte din targetul lor. Targetul ghidurilor de timp liber este tineretul activ care iese în oraÅŸ … ÎnÅ£elegeÅ£i cercul vicios ce vi l-am desenat aici?

Sistemul nu funcÅ£ionează. Totul porneÅŸte de la mentalitatea unor directori demodaÅ£i în gândire; altor directori care ocupă posturi din interese politice; altor directori care ocupă posturile pe pile ÅŸi relaÅ£ii.

…

Casele de Cultură sunt nişte paravane pentru activităţi de altă natură.

Dovada este modul de percepÅ£ie a scenei culturale din care aceste instituÅ£ii ar trebui să facă parte în mod activ. Dovada constă în modul de abordare a problemei promovării imaginei la nivel local, de oraÅŸ, regional, prin colaborări cu celelalte case de cultură în reÅ£ea (nu doar pe un sait de care lumea în general nu ÅŸtie sau pe care lumea interesată de evenimente culturale nu intră), naÅ£ional ÅŸi internaÅ£ional, prin legăturile cu primăria ÅŸi oraÅŸele înfrăţite din Europa.

…

Tot ceea ce a realizat Casa de Cultură a StudenÅ£ilor în 20 de ani a fost să se înstrăineze de cultura adevărată a tineretului intelectual.

În 20 de ani, Casa de Cultură a StudenÅ£ilor este privită de toÅ£i ca un monolith capitalist care cere bani de chirie pentru o sală incomodă, demodată, care nu oferă condiÅ£iile potrivite nici pentru un concert de rock, nici pentru un concert de folk … ce să mai zic aici despre noua modă a DJ-ilor?

…

Casa StudenÅ£ilor trebuia de mult să scoată cuvântul Cultură din nume.

Casa nu mai aparţine nici Studenţilor.

—

—

PÄ‚REREA MEA. CCS Cluj la 50 de ani. Înainte de renovare.

Partea 1

http://czb.ro/articol/1038/

-

Partea 2

http://czb.ro/articol/1037/

Partea 4

http://czb.ro/articol/1035/

-

Partea 5

http://czb.ro/articol/1034/

Lasa un comentariu: (max. 1800 caractere)

Nume:   Antispam: