Zoom. Artist. Strain

The Boswell Sisters (1925 - 1936)

Publicat in: 14.03.2013, 06:20AM
Autor: Richard Constantinidi
Comentarii: 0
Vizualizari: 1456
Etichete: A.c. Boswell, Brunswick Records, Connee Boswell, Connee Boswell - Life Is A Song, Connie Boswell, Cryin Blues, Curtain Time, Dana Boswell, Dont Mean A Thing If You Aint Got That Swing, Harry Leedy, Heebie Jeebies, Kyla Titus, Martha Boswell, Okeh Records, Shout, Shout Sister, Show Time, Star Time, The Big Broadcast, The Boswell Sisters, Therell Be Some Changes, Vet Boswell, Victor Records, When I Take My Sugar To Tea

Stilul inovator È™i muzica înregistratÄƒ È™i promovatÄƒ de The Boswell Sisters în anii interbelici a avut o influenÈ›Äƒ importantÄƒ asupra muzicii populare din secolul trecut.

---

Surorile Boswell, adicÄƒ: Connie Boswell (n.3.DEC.1907 la Kansas City, Missouri, SUA - d.11.OCT.1976), Martha Boswell (n.în 9.IUL.1905 la Kansas City, Missouri, SUA - d.2.IUL.1958) È™i Vet Boswell (Helvetia, n.20.MAI.1911 la Birmingham, Alabama, SUA - d.12.NOI.1988) au fost extrem de neconvenÈ›ionale, promovând muzica specificÄƒ celor de culoare din State în perioada interbelicÄƒ È™i înfiinÈ›ând una dintre primele formaÈ›ii vocale femenine.

---

1931. Heebie Jeebies

---

Mama

Mama fetelor, Meldania Dana Foore Boswell, este de vinÄƒ pentru personalitatea neconvenÈ›ionalÄƒ a fetelor. Ea nu suporta vestimentaÈ›ia tradiÈ›ionalÄƒ È™i rochiile victoriene ale vremii. TalentatÄƒ muzical È™i cultÄƒ, Dana se angaja oriunde era o posibilitate: la circ, cu ansambluri în parc, o companie de teatru...

---

Tata

Alfred Clyde A.C. Boswell s-a maturizat repede. Ministrel tenor, acrobat È™i culturist, era un om foarte puternic È™i a fost angajat la mai multe circuri ale vremii.

---

Familia muzicalÄƒ s-a mutat în oraÈ™ul jazz-ului, New Orleans, în 1914.

---

1925. Cryin' Blues

---

Surorile sunt considerate pioniere ale genului pop È™i sursa originalÄƒ de inspiraÈ›ie pentru multe viitoare formaÈ›ii de armonie vocalÄƒ (precum The Andrews Sisters, Ella Fitzgerald, Peggy Lee È™i Dinah Shore) prin înregistrÄƒrile realizate È™i emisiunile la radio.

---

They took the idea of jazz and did it vocally.

- Maxene Andrews

---

Trioul a împletit stilurile gospel, jazz È™i blues de origine afro-americanÄƒ în epoca prohibiÈ›iei (când bÄƒuturile alcoolice au fost interzise în Statele Unite, între 1920 È™i 1933), reinventând muzica (muzicologii vremii nu È™tiau cum sÄƒ defineascÄƒ genul muzical promovat de fete).

---

Peste tot pe net existÄƒ citate date de Ella Fitzgerald cum cÄƒ ea ar fi fost foarte influenÈ›atÄƒ de acest trio È™i cÄƒ a încercat sÄƒ imite stilul lui Connie, etc. dar eu cred cÄƒ asta face parte din campania americanÄƒ rasistÄƒ a vremurilor pentru a dovedi superioritatea omului alb. Sunt sigur cÄƒ Ella Fitzgerald a fost inspiratÄƒ de surorile Boswell sÄƒ urmeze o carierÄƒ artisticÄƒ, dar nu cred cÄƒ se pune problema ca ea sÄƒ fi încercat sÄƒ cânte la fel ca Connie, chiar dacÄƒ solista albÄƒ era foarte talentatÄƒ. Este de subliniat totodatÄƒ faptul cÄƒ surorile Boswell au avut succes la publicul american cu un gen de muzicÄƒ împrumutat de la negri È™i cÄƒ în anii 1920-30 nu se punea încÄƒ problema ca un trio de culoare sÄƒ fie promovat în aceeaÈ™i mÄƒsurÄƒ - deÈ™i sunt sigur cÄƒ existau voci cel puÈ›in la fel de bune în cadrul acestei comunitÄƒÈ›i.

---

1931. When I Take My Sugar to Tea

---

Fetele fÄƒceau adevÄƒrate acrobaÈ›ii vocale la vremea respectivÄƒ, armonii solistice foarte apreciate, experimentÄƒri de ritm È™i de timpi È™i improvizaÈ›ie vocalÄƒ pe înregistrÄƒrile mai mature din anii '30.

---

Tabla de joc dezvoltatÄƒ de cÄƒtre The Boswell Sisters a fost exploatatÄƒ din plin de cÄƒtre alte formaÈ›ii femenine care au urmat în siajul lor, cele mai de succes din urmÄƒtoarea generaÈ›ie de cântÄƒreÈ›e au fost The Andrews Sisters.

---

Fetele au fost invitate în multe emisiuni radio, dar singurul lung metraj în care apar toate trei este The Big Broadcast (1932).

---

Ajungând la una dintre primele emisiuni radio din California cu transmisie simultanÄƒ naÈ›ionalÄƒ, au fost angajate peste noapte la New York City, având douÄƒ emisiuni proprii È™i realizând altele alÄƒturi de Bing Crosby È™i The Mills Brothers (cele mai mari nume ale vremii).

---

1932. There'll Be Some Changes

---

Victor Records le-a descoperit în 1925 (primele înregistrÄƒri ale fetelor au fost efectuate pe cilindrii de cearÄƒ). Primele patru piese de succes comercial au fost lansate de Okeh Records în 1930, fiind semnate mai departe de Brunswick Records, È™i apreciate ulterior ca cele mai de succes soliste din SUA în prima jumÄƒtate a anilor 1930. În 1936, trioul este semnat la Decca, dar dupÄƒ 3 albume surorile se hotÄƒresc sÄƒ se despartÄƒ pentru cÄƒ au conÈ™tientizat faptul cÄƒ distracÈ›ia s-a transformat în afacere (ultima înregistrare a trioului se încheie în 12.FEB.1936).

---

Cei mai buni dirijori È™i muzicieni ai genului din New York City au participat la înegistrÄƒrile pieselor de la Brunswick, acestea fiind considerate cele mai valoroase din repertoriul fetelor.

---

În 1928 au fost invitate sÄƒ susÈ›inÄƒ recitaluri în cadrul unor spectacole la Western Vaudeville Circuit din Chicago, Illnois. Harry Leedy le descoperÄƒ ulterior pe un traseu de turneu la San Francisco, È™i devine managerul fetelor È™i soÈ›ul lui Connie (fiind totodatÄƒ acÈ›ionar la Decca Records). În 1930, trioul se mutÄƒ la New York City.

---

Shout Sister, Shout (scrisÄƒ de Clarence Williams în 1929, înregistratÄƒ de familia Boswell în 1931) este consideratÄƒ de critici a fi o piesÄƒ prototip a genului rock'n'roll.

---

În 1933 trebuia sÄƒ aibÄƒ loc primul traseu de concerte din Europa al fetelor, însÄƒ în seara premierelor din Londra, Connie a fÄƒcut oreion, iar trioul au intrat în carantinÄƒ înloc sÄƒ meargÄƒ la Palladium (unde a cântat pânÄƒ la urmÄƒ Marion Harris) È™i la Cafe de Paris (unde au fost înlocuite în program de Douglas Byng). Au reuÈ™it totuÈ™i sÄƒ respecte condiÈ›iile recitalului din Olanda (17.IUL.1933), artista nemaifiind contagioasÄƒ.

---

1932. Don't Mean a Thing If You Ain't Got That Swing

---

ComponenÈ›a

Martha Boswell (pian, 1905-1958)
Connie Boswell (Constance Foore; saxofon, trombon, contrabas, chitarÄƒ 1907-1976)
Vet Boswell (Helvetia; banjo, vioarÄƒ, chitarÄƒ, 1911-1988)

---

Cea mai interesantÄƒ figurÄƒ dintre cele trei surori este Connee (aranjorul muzical al trupei). Se crede cÄƒ fetiÈ›a a suferit de poliomielitÄƒ la 4 ani, rÄƒmânând paralizatÄƒ de la brâu în jos. Cum era obiceiul pe atunci, afecÈ›iunea a fost È›inutÄƒ secret. I s-a construit un scaun cu rotile special È™i un scaun înalt care putea fi condus pe roÈ›i, pentru ca solista sÄƒ poatÄƒ fi dansatÄƒ în timpul concertelor. În cele mai multe prezenÈ›e scenice, Connee cânta la contrabas. DupÄƒ ce i-a fost descoperit handicapul, trioul È™i-a pierdut multe din recitalurile confirmate. S-a promovat ulterior ideea unui accident, care era o poveste în general mai uÈ™or acceptatÄƒ de public.

Connee este deasemenea cea care a inventat tehnica de skat (improvizaÈ›ia vocalÄƒ) folositÄƒ apoi È™i de Bing Crosby (este vorba de ba-ba-ba-bu-ul pentru care a rÄƒmas faimos).

---

Constance Foore Connee Boswell este consideratÄƒ una dintre cele mai importante voci ale jazzului. În 1936, surorile mai mari s-au decis sÄƒ se pensioneze, motivul adevÄƒrat fiind faptul cÄƒ ambele s-au mÄƒritat È™i vroiau sÄƒ aibÄƒ copii.

---

Connee È™i-a schimbat prenumele (pentru ca sÄƒ-i fie mai uÈ™or sÄƒ se semneze) È™i a pornit cariera solo în anii '40, hotÄƒrând sÄƒ nu-È™i mai ascundÄƒ handicapul. CântÄƒreaÈ›a nu a putut sÄƒ cÄƒlÄƒtoreascÄƒ cu avionul peste ocean sÄƒ susÈ›inÄƒ turnee pentru trupele americane staÈ›ionate în Europa, dar a jucat în mai multe piese de teatru pe Broadway (Star Time, Curtain Time È™i Show Time). Connee cunoaÈ™te succesul vânzÄƒrilor la finalul anilor '30 prin trei duete (cu Bing Crosby): Bob White (Whatcha Gonna Swing Tonight?) È™i Alexander's Ragtime Band …(dacÄƒ primele douÄƒ menÈ›ionate ajung pe locul 1, An Apple For The Teacher a ajuns doar pe locul 2.).

---

Connee a continuat sÄƒ înregistreze muzicÄƒ pânÄƒ în anii '60.

Artista (68) trece în nefiinÈ›Äƒ în 1976, fiind diagnosticatÄƒ cu cancer la stomac.

---

1956. You Ain't Got Nothin'

---

Bibliografie

The Boswell Sisters (autor: Kyla Titus, este menÈ›ionat pe net, dar fÄƒrÄƒ an de lansare)

---

Teatru

S-a pus în scenÄƒ o piesÄƒ de teatru muzicalÄƒ, The Boswell Sisters, în 2001 la Old Globe Theatre din San Diego, California.

---

Filmografie

Connee Boswell - Life is a Song (documentar, 2006), este lansat cu ocazia aniversÄƒrii a 100 de ani de la naÈ™terea artistei, la New Orleans, în 2007.

---

Premii post-mortem