BucureÅŸtiul. Capitala cu mentalitate de sat. Partea 2

Am adaugat Partea 2 pentru că vom reveni asupra acestui subiect de acum încolo de fiecare dată când observăm ceva care merită menÅ£ionat în acest sens.

---

Invitată în emisiunea Happy Hour prezentată de Cătălin Măruţă (16.NOI.2011) Stela Popescu a subliniat faptul că tot ce miÅŸcă în afara BucureÅŸtiului ÅŸi se află în interiorul graniÅ£elor României se numeÅŸte PROVINCIE.

---

Doamna de înaltă clasă lipsită de diplomaÅ£ie este dovada vie că CeauÅŸescu nu a murit!

Într-o etapă când Europa ne OBLIGÄ‚ să ne dezcentralizăm ÅŸi susÅ£ine regionalizarea (= dezcentralizarea), nu consider oportun ca MITICII să facă referinţă la RESTUL ŢĂRII ca fiind PROVINCIE.

---

Aceste ideologii retrograde francofone sau ROMANE ar fi trebuit să piară de acum 22 de ani, dar dimpotrivă...

---

Artista respectată de teatru a mai zis ÅŸi ceva interesant – ÅŸi anume faptul că succesul înseamnă muncă, muncă, muncă. Asta nu înÅ£eleg mulÅ£i artiÅŸti care se chinuie în underground.

ActriÅ£a a fost de fapt mult mai pozitivă în exprimare decât am prezentat ideea aici. Ea a lăudat Å£ara noastră (înainte de a face delimitarea dintre BucureÅŸti ÅŸi Provincie) spunând că Românii sunt foarte talentaÅ£i ... dar atât de talentaÅ£i încât nu fac nimic.

Se ÅŸtiu talentaÅ£i ÅŸi de aceea îÅŸi permit să amâne treaba, să amâne lucrul, conform dictonului lasă, că merge ÅŸi aÅŸa. Ori asta este lene, ÅŸi din cauza acestei lenevii proverbiale, degeaba suntem un popor de talentaÅ£i, că nu se face ÅŸi nu se întâmplă nimic notabil pe termen lung, iar tot talentul este irosit.

---

Stela Popescu pare a fi o femeie inteligentă, dar când s-a referit la noi, cei din Å£ară, ca fiind PROVINCIE ... m-a pierdut iremediabil de fan.

---

EU nu sunt provincia TA, femeie!

---

Am mai avut discuÅ£ii pe această temă, iar o persoană cu care am povestit a încercat să mă lămurească că BucureÅŸtenii get beget sunt de treabă, intelectuali, ÅŸi nu folosesc acest mod de exprimare. Cei care folosesc expresia PROVINCIE sunt în cele mai multe cazuri, persoane venite din satele din împrejurimi, persoanele mutate din Å£ară la BucureÅŸti, care vor să îÅŸi dea aere că ei locuiesc în Capitală.

---

Intelectuala Stela Popescu este exemplul clasic pentru acest gen de mitică parvenită. Născută în 21 decembrie 1935 la Orhei, în Basarabia, ea este o actriță de teatru È™i film (doamna Teatrului de Revistă), mutată la BucureÅŸti. ActriÅ£a foloseÅŸte vorba, expresia PROVINCIE în mod natural, făcând referinţă la oricare altă localitate din afara BucureÅŸtiului pe unde a ajuns cu trupa de teatru în turneu. Deci, noi, cei din Å£ară, indiferent că suntem din Banat, Ardeal, Oltenia, CriÅŸana, MaramureÅŸ, Bucovina, Moldova, Basarabia, Muntenia sau Dobrogea (cred că cei din urmă sunt cel mai puÅ£in afectaÅ£i de problema asta) suntem toÅ£i o apă ÅŸi o ploaie pentru NOUVEAUX MITICI.

---

Mentalitatea asta trebuie să înceteze.

Eu nu sunt PROVINCIE.

Accept ca există o capitală politică, administrativă, dar mă laşi cu faza cu PROVINCIA?

InvesteÅŸte bani ÅŸi în PROVINCIE, ca să cresc ÅŸi să îÅ£i pot oferi ÅŸi eu banii care-i iei la BucureÅŸti ÅŸi să îÅ£i faci numărul pe scenă săptămânal în ALT judeÅ£ din Å£ara TA, nu tot la BucureÅŸti.

---

Astfel, România într-adevăr ar fi o Å£ară mult mai faină, unită ÅŸi bogată.

Altfel, tot BUCUREÅžTI ÅŸi RESTUL ŢĂRII vom rămâne.

Iar eu în aceste condiÅ£ii VREAU autonomie!

Nu mă mut la BUCUREŞTI de DRAGUL ARTEI cum fac alţii.

---

Pe plan muzical avem deja exemple clare de formaÅ£ii dispărute în ceaţă odată mutate acolo ... Alegria (2002), Hara (2003), Vive la Noiz ÅŸi Kumm (2009) ... cât timp activau din Cluj, auzeam mai multe despre fiecare. Odată mutate la BucureÅŸti, nu am mai auzit nimic despre cele mai multe dintre ele. Alegria ÅŸi Vive la Noiz au încetat să mai activeze; Hara nu am mai văzut nicăieri, doar dacă dau Google Search în mod special pot afla despre activitatea ei din ultimul deceniu; Kumm vine de două ori pe an la Cluj, cântă, îÅŸi ia banul ÅŸi pleacă înapoi de unde a venit. În rest, cred că se cântă mai mult pe plan local, în BucureÅŸti, unde autosuficienÅ£a îi îneacă pe toÅ£i.

---

Mai avem un exemplu de MITICISME, legat chiar de domeniul de activitate a Stelei Popescu.

---

Dăm aici ca exemplu istoria Teatrului Tudor Vianu din Giurgiu.

La mijlocul anilor ’60, Giurgiu nu avea o casă sau un palat al culturii. Implicit, spectacolele È™colare È™i ale trupelor ambulante aveau loc în cinematografe. În 1966, Casa de Cultură a oraÈ™ului, actuala clădire a teatrului, a fost inaugurată. A urmat o serie de ani de emulaÈ›ie culturală sustinută de cele mai importante colective bucureÈ™tene: Teatrul de Revistă (unde era angajată ÅŸi Stela Popescu), Teatrul de Operetă, Opera Română, Filarmonica, TNB, Bulandra, Nottara etc. Cel puÅ£in una dintre aceste trupe vizita Giurgiul o dată pe lună. În aceste seri, Sala mare, cu 480 de locuri, devenea neîncăpătoare.

---

În 1981, după o vizită în Bulgaria, Nicolae Ceausescu decide ca Giurgiul să se rupă administrativ de Ilfov, È™i să devină autonom. Astfel ia fiintă judeÈ›ul Giurgiu, iar Teatrul Ion Vasilescu (din BucureÅŸti) este transferat aici, partidul unic neconcepând ca o capitală de judeÈ› să funcÅ£ioneze fară teatru. Actorii trupei nu privesc cu ochi buni transferul provincial, dar acceptă statutul de navetiÈ™ti. Hamdi Cerchez, Lucia Burcovschi, Stelian Cremenciuc sau Constantin Raschitor sunt doar cateva dintre numele grele ale vremii, obligate, pentru o zi-două pe saptămână, să închirieze o garsonieră în reÅŸedinÈ›a proaspătului judeÈ›.

---

După Puciul din decembrie ’89, actorii cu domiciliul în BucureÈ™ti păreau a suferi în corpore de rutină, ÅŸi se întorc, pripit, în Capitală, ca după un naufragiu. Aproape trei ani, scândura teatrului nu mai găzduieÈ™te paÈ™ii veritabililor profesioniÈ™ti. Colectivul se destramă, Teatrul Ion Vasilescu dispare temporar din orizontul giurgiuvean.

---

Odată cu înfiinÅ£area teatrului, se întorc totuÅŸi ÅŸi câÅ£iva actori giurgiuveni sadea acasă, precum Mircea CreÅ£u sau Toma Vasile. Primul numit va porni rotiÅ£ele în 1993 de a prelua administraÅ£ia Teatrului ÅŸi de a-l repune pe picioare, pornind la drum cu telente locale. Patriotismul local este foarte important pentru formarea unor cheaguri de cultură locală ÅŸi bazele unor pârghii care ulterior pot susÅ£ine o întreagă industrie artistică, fie că e vorba de vernisaje de pictură, teatru, operă, concerte pop-rock sau lansări de carte. Nu avem în momentul de faţă o infrastructură care să susÅ£ină Arta pe toate planurile, fie că e vorba de tradiÅ£ional sau contemporan-urban, în toate judeÅ£ele ţării.

---

Teatrul Tudor Vianu

www.teatrultudorvianu.ro

---

ArtiÅŸti precum Stela Popescu, care vorbesc despre PROVINCIE lipsiÅ£i de compasiune, fără nicio intenÅ£ie de a sprijini pârghiile necesare dezvoltării domeniilor artistice ÅŸi în Å£ară, mă lasă rece. M-am săturat de demagogi care vorbesc frumos în public ÅŸi în rest îÅŸi vede fiecare de treaba lui.

---

Avem nevoie de fapte nu de vorbe.

Primul pas pentru a uni România este de a scăpa de acest tic verbal legat de Provincie.

Spre exemplu, nu vreau să mai văd Vremea la BucureÅŸti comparată cu Vremea în Å¢ară la tembelizor.

Gândirea ÅŸi Mentalitatea ASTA este PROVINCIALÄ‚, miticilor!

Autor: RiCo

---

---

CLICK AICI pentru Partea 1.

Mulsul de capre la Happy Hour. ProTV

http://czb.ro/articol/2536/

Lasa un comentariu: (max. 1800 caractere)

Nume:   Antispam: