Dirty Shirt. Dirtylicious

Dirty Shirt

Dirtylicious

!!!.

Maximum Rock Music, 2015

--- 

Ceva s-a întâmplat. S-a produs un declict în ceea ce priveÈ™te panta ascendentă a celor de la Dirty Shirt È™i genul muzical care a evoluat încet È™i atent în ultimii ani. Mie îmi plăcea Dirty Shirt pentru că de când s-a relansat a reuÈ™it să îmbine metalul cu un iz subtil de ritmuri tradiÈ›ionale È™i aborda versuri în română, maghiară, engleză, franceză în mare stil. Consider că reÈ›eta necesară pentru succesul pe plan internaÈ›ional a fost găsită. Anul trecut chiar a câÈ™tigat locul 2 la finala mondială Wacken Metal Battle - È™i era nevoie doar de timp, ca traseele să fie dezvoltate încet È™i sigur în țările europene, petru a se ajunge la nivelul celor de la Negură Bunget, dar cu un stil muzical mult mai prietenos, cu potenÈ›ial mult mai mare comercial.

--- 

Eram foarte nerăbdător să ascult noul material… È™i mare a fost dezamăgirea mea să descopăr faptul că My Art este singura piesă care respecta tendinÈ›ele muzicale ale trupei.

Versurile: I won't be a mainstream clown in a circus open all year round; 

Vultures circle me in vain if they think my ass is up for sale - sună foarte trist È™i ipocrit în conjunctura colecÈ›iei de piese de pe Dirtylicious.

--- 

Când un album românesc începe cu o preluare după Ciocârlia, È™tii că ceea ce urmează nu poate fi decât un album nostim (în sens de exotic) pentru colecÈ›iile unor audiofili din occident, indiferent de genul muzical abordat.

În cazul de față este vorba de genul Metal. Dirty Shirt a reuÈ™it în 2015 ceea ce Zdob È™i Zdub a făcut cu Hardcore-ul Moldovenesc după 2003: în goana după succes internaÈ›ional, s-au asimilat prea multe secvenÈ›e de note È™i ritmuri tradiÈ›ionale în muzica lor. Toată personalitatea È™i nota aparte cu care Dirty Shirt a strălucit în ultimii cinci ani a fost È™ters cu buretele. În afară de My Art, TOATE piesele de pe acest material transpun muzica populară în rockoteca de la oraÈ™. Moneyocracy ar mai putea fi o piesă mai pe stilul vechi al trupei, dar nu se ridică la nivelul compoziÈ›iilor promovate pe Freak Show.

--- 

Faptul că piesa titulară promovează un ritm de cazacioc cu acordeon zice totul despre direcÈ›ia în care s-a dorit să se meargă cu acest material. Dacă Mental Csardas ne inspiră stilul ritmurilor fără să ascultăm piesa, Dulce-i vinul ne duce cu gândul la o sărbătoare câmpenească. Cea mai mare gafă a trupei consider însă maneaua Balkanique, un Tarkanism par excelence. Nu am crezut că Dirty Shirt ar putea vreodată să înregistreze o piesă cu astfel de ritm. 

Sunt profund mâhnit.

--- 

Este mai mult decât evident faptul că s-a È›intit piaÈ›a străină, occidentală, cu acest material. Sper ca Dirty Shirt să-È™i revină cât de curând…

--- 

Autor: RiCo

--- 

o revistă de specialitate de afară, HardRock Mag scrie despre album:

"Dirtylicious se impune ca si apogeul fuziunii intre metalul modern si muzica balcanica, cele 11 piese ale albumului fiind toate hituri, fara exceptie".

De asemenea, trupa a acordat un interviu amplu de doua pagini, iar piesa "Balkanique" a fost inclusa in CDul oferit gratuit de revista.

--- 

Iata ce raspunsuri a oferit Mihai Tivadar la intrebarile din interviu ale revistei:

Ce reprezinta pentru tine scena crossover (amintiri din acea perioada, albume si trupe care v-au marcat)?
Crossover-ul reprezinta fara indoiala una dintre cele mai frumoase  miscari rock/metal. Faith No More e una dintre trupele care m-au marcat cel mai mult ca artist. I-am descoperit la inceputul anilor 90 in Romania, imediat dupa revolutie, pe o caseta poloneza cumparata la piata. In vremea respectiva, singura posibilitate de a descoperi muzica buna era cumparand casete piratatate aduse din Polonia. Si binenteles, schimburile de casete cu prietenii. De obicei, principalul criteriu de alegere a casetelor era coperta, fara sa ai habar ce muzica e acolo. Nu imi amintesc exact cum am dat de albumul Angel Dust, dar cum l-am ascultat, am devenit fan pe viata: o incredibila originalitate si libertate artistica, pastrand un sound omogen. Pur si simplu era ceva incredibil. Tin minte ca pe urma am cautat timp de doi ani caseta cu albumul care continea in bonus piesa "Easy", imposibil de gasit in vremea respectiva...

Credeti ca in 2015 calea e deschisa pentru un come-back al acestui gen? Credeti ca publicul e mai receptiv in prezent?
Deseori muzica (ca de altfel arta si moda in general) evolueaza in cicluri si am vazut multe comeb-back-uri in trecut. Asa ca, de ce nu o revenire a crossover-ului? In orice caz, calitatea muzicii a crescut mult in ultima perioada (in special datorita mijloacelor de productie digitala si circulatiei informatiei pe internet), iar publicul a devenit mult mai variat. Astfel, cred ca poate fi o perioada  propice pentru o revenire a crossoverului.

Lasa un comentariu: (max. 1800 caractere)

Nume:   Antispam: