Hteththemeth (Brașov)

Tarziu in noapte, pe o ninsoare mirifica (la finalul anului 1999), Lao Kreegan si Jamm Klirk, doi prieteni vechi, se hotarasc sa compuna un singur album sub o titulatura unica. InspiraÈ›i de un vis pe care Lao il avuse, cei doi decid ca numele proiectului sa fie Hteththemeth, numele unui arhanghel decazut din motive... personale. 

Exuberanta lui Jamm se stinge in momentul in care Lao ii propune sa transforme Hteththemeth intr-un proiect live. Mai mult, Jamm paraseste proiectul, nefiind dornic de a-si expune sentimentele in fata unui public pe care nu il vede pregatit pentru concept. 

Fiind convins de contrariu, Lao a continuat de unul singur, aparitiile proiectului fiind de tipul "one strange creature on the stage" între 2005 È™i 2010.

2013 este anul care aduce stabilitate in ceea ce priveste componenta – Lao, Luci, Bob, Koldr, Vlad si Codrez sunt cei care alcatuiesc Hteththemeth. În ultimii doi ani, proiectul braÈ™ovean a continuat incursiunea live, È™i-a mărit armata de sustinatori È™i lucrează la povestirea vesela si trista a albumului Best Worst Case Scenario, impletind metal-ul cu elemente ambient, blues si bossa nova… specific pentru ceea ce formaÈ›ia numeÈ™te unhuman music.

--- 

Înscrisă la concursul GBOB România, Hteththemeth va urca pe scena de la Oldies Pub Sibiu în cadrul Semifinalei GBOB ARTmania, joi 30 iulie. Cu această ocazie, am avut posibilitatea să luăm primul interviu realizat cu întreaga componență Hteththemeth!

--- 

RiCo pentru GBOB Romania: Cum s-a înfiinÈ›at formaÈ›ia?

Vlad (keyboards): Am fost alesi de catre forte mai puternice decat noi. Pur si simplu formatia s-a infiintat singura, niciunul dintre noi nu avea cum sa se opuna.

Lao (voce, poezie): Hteththemeth a luat nastere intr-una din noptile pline de ninsoare ale lui decembrie 1999. Dupa o discutie filozofica profunda purtata cu prietenul meu Jamm Klirk, ne-am hotarat sa infiintam impreuna o trupa proiect, cu care sa scoatem un singur album. 

--- 

RiCo pentru CZB.ro: Ce înseamnă Hteththemeth pentru voi?

Vlad: Am incercat sa ne gandim la ceva greu de scris si imposibil de citit. Nu ne-a iesit foarte bine, dar ii incurcam pe destul de multi dintre cei care aud de noi sau ne vad numele scris. Hteththemeth este familia noastra defecta.

Lao: In noaptea ce a urmat discutiei de care pomeneam mai sus, mi s-a revelat o intreaga poveste. Se facea ca eram undeva prin univers si asistam la "necazul" unui arhanghel! Adoriel pe numele sau, incerca sa-i convinga pe oameni ca ar fi cazul sa depuna mai mult efort vis-a-vis de sentimentele lor si sa duca dragostea la paroxism! Notiunea inventata de el, pe numele ei "adoratie", urma sa fie sentimentul ce va inlocui "dragostea" deja perimata. Toate bune si frumoase, numai ca oamenii la capataiul carora arhanghelul veghea, nu erau "convinsi" de puritatea adoratiei, parazitand-o cu minciuni si sentimente vulgare. Dezamagit, arhanghelul hotaraste sa decada pentru a strange in desaga sa sufletele oropsite ale muritorilor impuri. Decaderea lui este una fizica si spirituala, el parasind Cerurile pentru a fi in mijlocul "actiunii". Astfel, ca toti ingerii "plecati", Adoriel, isi gaseste un nou nume! Si astfel ia nastere Hteththemeth! Intre timp, pentru ca de atunci au trecut milenii, pentru a avea un randament mai mare, personajul principal al povestii se hotaraste sa gaseasca 6 muzicieni plecati cu sorcova, cu care sa realizeze o simbioza perfecta. Astfel dupa intalnirea cu Lao Kreegan (un extraterestru care venise pe Pamant cu diverse treburi), treptat prin acesta ii descopera pe Koldr, Bob (Robert Cotoros), Vlad, Luci si Codrez si le propune simbioza de care vorbeam mai devreme. Si astfel ia nastere al doilea Hteththemeth, mult mai complet si mai prolific.

--- 

CZB: PuteÈ›i povesti despre o experiență interesantă avută pe drum cu formaÈ›ia? 

Vlad: (inside joke alert!) Am cantat in mai multe locuri in tara si peste tot parea sa ne urmareasca, obsesiv, Dunarea. Am trecut printr-o multitudine de stari, de la amuzament pana la enervare si exasperare. 

Lao: Fiecare drum cu trupa e o experienta interesanta. Suntem ca o familie scapata de la spitalul de nebuni! 

Codrez (baterie): La mine cea mai tare experienta nu a fost pe drum, a fost la primul concert, cand efectiv am fost hipnotizat de tot ce se intampla pe scena. Am trait in sfarsit live o parte din aceasta poveste fabuloasa numita Htehthehthemeth. Pe vremea aia imi era greu sa scriu numele trupei. :)) Acum stiu. ;) Si prima deplasare a fost foarte ciudata (mai ales la intoarcere). Am venit cu Leo in masina si nu am avut cum sa scap fiindca avea la usi blocare pt copii. Nu are legatura cu condusul, e un sofer excelent. Doar ca aceasta fiinta inumana vorbeste mult. Suceava - Brasov e un drum de-a lungul Dunarii!! Va doresc calatorie placuta! :))) 

--- 

CZB: Cum compuneÈ›i muzica voastră? 

Luci (chitară): Cel mai important lucru pe care il putem transmite publicului este o parte din sufletul nostru. Vorbim aici despre trairi si emotii care inseamna foarte mult pentru noi si care au prins o forma muzicala aparte, cristalizata in viziunea conceptuala Hteththemeth, dar avand radacini poate chiar dincolo de noi. Ne identificam cu totii in ideile si in muzica pe care le prezentam, intr-o mai mica sau mai mare masura, dar din punct de vedere muzical Bob este mastermindul trupei, iar Leo este tartorul liric si conceptual.

Bob (voce, chitară, mellotron): In marea majoritate a cazurilor, piesele au fost un proces colaborativ intre mine si Lao, eu venind cu muzica, iar el cu versurile si linia melodica vocala. Avem, bineinteles, si cazuri in care Lao mai vine cu o idee de piesa, sau reusim cu totii la un jam session sa incropim ceva interesant. Ghidati de o forta misterioasa din univers care a vazut in noi un suflet inrudit cu o viziune comuna asupra lumii, am ales sa ne exprimam, prin arta pe care o facem, dezacordul pe care-l avem fata de falsitatea din spatele emotiilor umane. Vrem sa le transmitem oamenilor ca fiecare actiune sau cuvant pe care-l spunem cu falsitate, cu dorinta de a rani, ne mananca si noua sufletul incetul cu incetul.

Lao: Daca la primul album muzica a fost compusa in totalitate de catre mine si Jamm, acum lucrurile stau altfel. Spuneam mai sus simbolic ca la un moment dat Hteththemeth a luat nastere pentru a doua oara in momentul in care ne-am intalnit cu totii cei care suntem prezenti in formula de astazi. Dupa realizarea primului album in 1999 si a unui EP in 2000, Hteththemeth a continuat sa fie un one person project cu aparitii live obscure si ermetice …asta pana prin 2011 cand treptat au inceput sa se alature nebuniei cei mentionati mai sus. Cu un upgrade major din toate punctele de vedere (conceptual, stilistic, dar mai ales muzical) Hteththemeth a devenit cu adevarat o trupa si mai ales una live. Daca al doilea album conceptul era gata in proportie de 90%, din punct de vedere muzical munca adevarata a inceput de abia dupa venirea lui Bob si Koldr. In prima faza au fost refacute de la zero putinele piese deja scrise de mine, Best Worst Case Scenario si Happy To Be Sad, cantec care fusese scos ca single pe undeva prin 2005 intr-un cerc restrans si doar in format digital. Cu telentul sau caracteristic, Bob a reusit intr-un timp record sa dea o fata noua piesei, care a fost schimbata in proportie de aproape 90%. Apoi intr-o perioada involburata, pe la putinele repetitii am scris impreuna piese ca The Romantic Side Of Paris - The Romantic Side Of Perish, You Are My Last Girlfriend si Light Lies. A urmat apoi intregirea trupei cu Luci, Vlad si Codrez, dar si momentul in care Bob a ales cursurile unei universitati din afara tarii. Desi parea in prima faza ca lucrurile vor stagna, totul a fost chiar contrar asteptarilor, Bob reusind sa scrie de unul singur muzica pentru piesele ce trebuiau sa intregeasca spiritul noului album. Mai mult decat atat, Hteththemeth a reusit sa continue sa apara live, de cele mai multe ori chiar in formula completa.

Codrez (baterie): Le datorez compozitia si aranjamentul colegilor mei. Eu am sosit ultimul in aceasta gasca si nu pot decat sa le multumesc pt tot ce au facut (am sa ma revansez la al doilea album) si le garantez ca au in spate un om care pune mult suflet in fiecare particica a fiecarei piese.

--- 

Robert Benedek pentru CZB.ro: Cum crezi că un basm frumos numit Hteththemeth ar putea deveni realitate?

Vlad: Nu m-am gandit niciodata la Hteththemeth ca la un basm frumos. Hteththemeth e realitate si o sa devina, cu putin noroc si multa munca, o realitate din ce in ce mai relevanta pentru muzica si pentru oamenii care asculta muzica buna.

Luci: Din punctul meu de vedere, basmul numit Hteththemeth deja a devenit realitate. Despre frumusetea sa cred ca cel mai bine poate vorbi viitorul nostru album, Best Worst Case Scenario, care speram noi sa fie prima poveste dintr-o colectie aparte a acestui basm pe care il traim deja cu totii. 

Robert Cotoros (Bob): Printr-o apocalipsa.

Lao: Indubitabil, Hteththemeth este un basm frumos devenit realitate!

Codrez: Este un basm real. :) Iar daca vom putea sa mergem cat mai mai departe, sa ocolim sau sa pacalim tot ce as avea de zis la aceasta intrebare, atunci vom putea sa transformam aceasta poveste (cum imi place mie sa zic) in ceva nemaivazut in toata lumea pana acum si credeti-ma ca nu exagerez. ;) Avem planuri sa transformam un concert intr-o opera cinematografica. Avem tot: poveste, personaje, scenariu - The Best Worst…, idei, capacitatea fizica, etc, dar ne lipseste un singur lucru. Ghiciti! ;) Eu as vrea sa ajungem la tinta noastra: Best Worst Case Scenario sa fie transmis lumii intregi! Si am raspuns si la antepenultima intrebare.

--- 

CZB: AveÈ›i o compoziÈ›ie proprie care place mai mult la public… 

Codrez: Tot albumul este fenomenal. Imi e greu sa zic o piesa. Ce stiu este ca doua piese au pus amprenta cu adevarat pe mine: prima a fost Light Lies (a fost si prima pe care am invatat-o) si The Romantic Side Of Paris (exact starea piesei era starea mea in momentul cand am invatat-o).

--- 

--- 

CZB: Ce părere ai despre scena muzicală din România în 2015?

Koldr (bas): Scena românească mi se pare că ia amploare; apar tot mai multe trupe bune È™i în genuri mai „niÈ™ate” în È›ara noastră. În plus, observ că multe din aceste trupe primesc laude È™i din partea publicaÈ›iilor străine, ceea ce nu poate fi decât un lucru bun. Să nu mai punem la socoteală că se măreÈ™te È™i numărul celor care reuÈ™esc să treacă graniÈ›ele României È™i să susÈ›ină turnee sau concerte în cadrul unor festivaluri.

Vlad: Scena muzicala din Romania este, din pacate, cea pe care poporul roman o merita. Multe proiecte bune mor din fasa, in timp ce multe produse de proasta calitate fac bani grei din muzica. E un cerc vicios in care se invartesc radio-urile, posturile tv, artistii, pseudo-artistii, producatorii, managerii si publicul. Nu prea vad iesire, pentru ca am senzatia ca educatia muzicala si cultura, muzicala si nu numai, a publicului, sunt in cadere libera. Exista totusi oameni care citesc carti bune si asculta muzica buna. Sper sa fie tot mai multi si sa iesim, incet-incet, din cercul vicios despre care vorbeam. 

Bob: Consider ca scena muzicala romaneasca duce o lipsa grava de tineri artisti cu potential. Asta se datoreaza unei probleme mari in media, si anume confortul. Desi aceasta problema e prezenta peste tot in lume, in Romania este totusi extraordinar de pregnanta. Problema cu confortul este, in mare, legata de aspectul financiar. Majoritatea prefera sa investeasca timp si bani in ceva ce este deja cunoscut, in loc sa investeasca in ceva complet nou, din frica de a pierde bani. Este o frica normala, dar la noi in Romania este dusa in extrem. Astfel, nici publicul si nici organizatorii nu investesc in talentul local. Prin urmare, organizatorii fac evenimente cu aceleasi trupe consacrate, care cantau si acum 10-20 de ani, si bineinteles cu trupe din strainatate, care sunt deja apreciate la ele acasa, deci cu siguranta vor fi apreciate si aici. Asta le asigura un profit mare, cu riscuri mici. De aceea, trupele din underground raman in underground, multe neiesind vreodata din sala de repetitii.

Luci: 2015. Romania. Scena muzicala... Nu prea mai exista scena cu adevarat muzicala in Romania. Majoritatea "artistilor" care sunt promovati se incadreaza in genurile muzicale "la moda", adica ceea ce insista sa promoveze industria muzicala, care din pacate nu prea mai e decat industrie. Cum spune si Bob, in tara asta nu se mai asuma riscuri. Cu asemenea producatori in anii 60-70 cred ca nu aveau absolut nicio sansa de afirmare trupe colosale cum ar fi The Beatles, Pink Floyd, Queen …si ma opresc aici cu exemplele. Nu se mai cauta muzica, nu se mai cauta actul artistic, se cauta kitchul, guma de mestecat pentru creier, adica in general o linie melodica catchy si "la moda" impreuna cu niste versuri simple pe care sa le poata intelege oricine. Cam asta ar fi 90% din ceea ce se promoveaza azi in Romania. Cat despre accidentele fericite, acestea au inceput sa se imputineze din pacate.

Codrez: #^!% )#%^(@

--- 

CZB: Ce consideri că ar trebui făcut pe plan local sau la nivel de regiune ca formaÈ›ii ca a ta să aibă o È™ansă în plus să fie descoperite È™i ascultate de un public mai larg?

Koldr:  În primul rând, trupele trebuie să aibă ceva de oferit: ceva al lor, cât de cât original. Apoi, consider că ar fi ideal să li se ofere ocazia să deschidă concerte mari È™i să fie invitate È™i în cadrul unor festivaluri. De asemenea, È™i implicarea mass-mediei ar fi utilă - cred că trebuie insistat puÈ›in pe emisiuni la radio/TV dedicate trupelor noi. Sigur, ar fi dificil având în vedere interesul scăzut atât din partea producătorilor, cât È™i chiar din partea audienÈ›ei. 

Vlad: Nu cred ca se poate implementa ceva la nivel local sau regional pentru ca trupele tinere sa poata sa iasa din underground. Piata muzicala poarta numele de “piata” pentru ca functioneaza dupa principiile economiei de piata – cerere si oferta, bani care se platesc si bani care se incaseaza. Depinde de fiecare trupa sa reuseasca sa devina vandabila intr-un mediu care face tot mai grea misiunea celor care vor sa faca muzica de calitate, cu versuri de calitate si mesaj profund. Dar nu e imposibil. Nu cred insa in implicarea “autoritatilor” sau a “sufletistilor”, totul e afacere, nimic in lume nu e gratis, oricat de mult ne-am dori asta.

Luci: Ar trebui in primul rand sa dispara majoritatea persoanelor care iau acum decizii in ceea ce priveste promovarea in mass-media si in industria muzicala in general. Consider ca acestia pur si simplu distrug muzica si spiritul artistic, lasand sanse doar celor care se incadreaza in porcariile uniformizate care ni se servesc astazi. Eu sunt ferm convins ca exista un program intreg de indobitocire a populatiei, la care acesti oameni isi aduc largul concurs, din prostie, din lacomie, din rea vointa, din nestiinta sau din multe alte motive.

Bob:  Ar fi frumos sa se investeasca mai multe fonduri in plan cultural, organizand festivaluri de muzica cu trupe locale. As vrea sa vad mai multa implicare de la radio si televiziune, sa iasa din zona lor de confort si sa colaboreze si cu trupe mai necunoscute. As vrea sa vad mai multe localuri dedicate muzicii. Adevarul e ca sunt multe lucruri care s-ar putea schimba din punctul acesta de vedere, dar cel mai important este ca publicul sa fie curios si sa prinda curaj pentru a sustine scenele muzicale locale. Noi romanii am devenit un popor tare comod si preferam sa ne limitam la ce cunoastem, fara sa ne asumam vreun risc. E pacat fiindca se pierd multe.

--- 

CZB: Dacă extratereÈ™trii ar ateriza în curtea blocului tău È™i È›i-ar oferi ceva cadou, ce È›i-ai dori să primeÈ™ti? 

Koldr: AÈ™ vrea un OZN.

Vlad: (inside joke alert!) O masina de-aia rotunda de-a lor. :)) Doua de fapt, una pentru mine si una pentru Codrut. 

Luci: O infuzie mentala cu intreaga cunoastere in ceea ce priveste istoria omenirii pe aceasta planeta si daca e cazul, si pe celelalte.

Bob: Un leac pentru toate nevoile umane. Astfel nu mi-ar mai trebui sa mananc si as putea sa-mi mentin silueta perfecta, fara sa fac vreun efort. 

Codrez: Niste leacuri pentru oameni. Niste leacuri impotriva lacomiei, arogantei si indiferentei. I-as ruga mai multe dar devin rasist. :))

Lao: Cum ar fi daca eu as ateriza in curtea mea? I am a Kreegan... so I am considered an alien! De primit nu vreau sa primesc nimic! Sunt perfect! Hmm... De fapt ar fi ceva! As avea nevoie de mai mult timp. O zi de 68 de ore ar fi perfecta, ca sa apuc si eu sa dorm 8 ore.

--- 

CZB: Dacă ai putea avea o putere supraumană, care ar fi aceasta - și de ce?

Koldr: Să pot zbura (asta dacă nu-mi primesc OZN-ul) – pentru că vreau să zbor, vreau să privesc lumea de undeva de sus È™i totodată aÈ™ putea să merg oricând în nord. Dacă am È™i OZN, atunci aÈ™ alege călătoria în timp.

Vlad: Mi-ar placea sa pot sa invat foarte repede tot ce vreau sa invat. Si sa pot citi repede, dar fara sa fiu superficial, toate cartile care merita citite.

Bob: Asumand ca extraterestrii mi-au dat deja cadoul mult dorit, atunci mi-as dori sa ma pot teleporta oriunde in lume. Sunt extraordinar de multe avantaje. As putea sa vad atatea locuri pe care imi doresc sa le vad, fara sa trebuiasca sa dau bani si sa pierd vremea pe avion. Intr-o secunda m-as afla in Reykjavik, la canionul Asbyrgi, prinzand apusul de soare, iar apoi la fel de usor as putea sa ma intorc acasa si sa dorm in propriul meu pat. As putea sa-mi promovez toate proiectele peste tot in lume si sa intalnesc pe oricine mi-as dori sa intalnesc. As putea sa ma transport, cu tot cu scule, la toate concertele cu Hteththemeth, fara sa mai am nevoie de transport sau cazare. Superba abilitate! 

Luci: Partea cu teleportatul suna foarte tentant, trebuie sa recunosc, dar nu m-ar deranja nici sa am puterea de a modifica tot... timp, spatiu, materie, psihic (ceea ce practic ar putea include si teleportarea).

Codrez: Sa ma teleportez. As vrea sa vad cat multe locuri posibile de pe PAMANT fara sa pierd timpul pe drum. 

Lao: Hmm... Ar fi cateva skilluri care imi lipsesc, intr-adevar! O sa vad cum le pot dobandi. Hmm... M-ai pus pe ganduri!

--- 

CZB: Care este cartea sau filmul tău preferat, È™i de ce? 

Koldr: Filmul preferat: Dark City, datorită ideii sale È™i atmosferei geniale. Plus Mr. Nobody, K-Pax, Zodiac, V for Vendetta etc. Cartea preferată îmi place pentru că e CoÈ™mar È™i e scrisă de Rodica Ojog-BraÈ™oveanu.

Vlad: Trilogia Rastignirea trandafirie (Sexus, Plexus, Nexus) de Henry Miller, pentru complexitate, naturalete, diversitate, stil literar si pentru felul in care e prezentat drumul chinuitor al artistului de geniu Henry Miller de la zero pana la marele scriitor care a devenit si Luni de fiere, pentru felul in care Pascal Bruckner analizeaza iubirea si obsesia pana in cele mai controversate amanunte, depasind multe bariere ale prejudecatilor umane. 

Luci: Cartea mea preferata este o carte mai degraba pentru adolescenti - Odiseea Capitanului Blood de Rafael Sabatini, pe care am citit-o de peste 10 ori si pe care cel mai probabil o voi citi inca de multe ori, daca voi mai avea ocazia. Povestea este destul de complicata, dar si cumva simpla: un englez cu radacini irlandeze care a fost soldat devine medic, dar ajunge sclav in insula Barbados, pentru ca apoi se evadeze si sa devina unul din cei mai cunoscuti si respectati pirati din Caraibe. Cu toate ca am multe carti care imi sunt foarte dragi, sufletul meu a ales sa se lege mai mult de aceasta carte.

Bob: Cartea mea preferata este volumul de povestiri scurte Necronomicon de H.P. Lovecraft. Contine cele mai interesante si infioratoare povesti scrise vreodata, insotite bineinteles de un limbaj frumos, literar, a la Shakespeare.

Codrez: Cartea preferata este Daruind vei dobandi de N. Steinhardt. La capitolul filme ar fi greu sa spun unul, mai ales ca sunt devorator de cinematografie. Fiind o persoana mai complexa, nu tin cont de un anumit gen, ci tin cont de mesajul pe care il transmite filmul in sine (valabil si la muzica). De la Exorcistul (toate seriile posibile) pana la Pearl Harbour cu Ben Affleck, de la trilogia Lord of the Rings pana la Goal! (povestea unui fotbalist, un subiect sensibil pentru mine). La seriale, clar House Of Cards e in top.

Lao: Filme preferate: La Vita E Bella, A Beautiful Mind, The Usual Suspects, Life Of Pi (mai ales primele 25 minute si ultimele 25). Seriale: LOST (de departe cel mai complex si complet serial vazut pana acum), Twin Peaks, Millenium. Cartea mea preferata? Biblia! Pai sa se scrie o carte despre mine la aproape 5000 de ani de cand am aparut, carte pe care sa o citesc la alti 2000 de ani dupa ce a fost scrisa... Cum sa nu-mi placa o asemenea carte?

--- 

CZB: Care este È›inta voastră ca formaÈ›ie? 

Koldr: Să avem concert în timpul apocalipsei. Sau să închidem apocalipsa cu un concert. Sau poate amândouă. Și să creÈ™tem tot mai mult, să ajungem să ne transmitem mesajul cât mai departe în lume.

Vlad: Personal, scopul meu cu Hteththemeth este sa iesim din underground, sa putem sa traim din muzica noastra, fara sa facem compromisuri legate de muzica noastra. Daca putem sa transmitem mesaje si emotii prin versuri si muzica, sa facem ca oamenii sa fie mai buni sau mai constienti sau mai vii, e extraordinar. 

Luci: Tinta noastra ca trupa o reprezinta sufletele publicului sau ale ascultatorilor.

Bob: Sa crestem din ce in ce mai mult ca muzicieni, sa ne transmitem mesajul mai departe si, bineinteles, sa putem face muzica full-time, fara nevoia unui job suplimentar care sa ne consume timpul si placerea. Si sa aducem apocalipsa, desigur.

Lao: Cei cinci cavaleri ai Apocalipsei au spus exact ce aveam si eu in gand.

--- 

CZB: De ce v-aÈ›i înscris la GBOB România 2015?

Vlad: Ne-am inscris la GBOB Romania pentru ca doar asa putem sa cantam la Finala Mondiala GBOB in 2016.

Luci: Ne-am inscris la GBOB Romania 2015 pentru a castiga... nu neaparat concursul, caci sunt multe de castigat.

Bob: Fiindca este un eveniment bun in cadrul caruia speram sa ne putem facem mai bine cunosuti.

Codrez: Eu consider ca este o competitie care ni se potriveste, fiind o trupa complexa din punct de vedere muzical. Putem face fata bataliei. Fie ca cel mai bun sa castige, RESPECTAM fiecare adversar si nu subestimam pe nimeni (asta o stiu din perioada cand faceam sport de performanta).

Lao: Eu personal ma bucur de GBOB pentru ca este o batalie si nu un concurs. Si fiind un Kreegan nu pot refuza o batalie. Hmm... Sa ma gandesc ce arma imi iau cu mine!  

--- 

Autor: RiCo

--- 

Alte detalii HTETHTHEMETH

Discografie 

• Ziduri Mucegaite Cu Rosturi (1999)
• I Kiss You Only If I Adore You (Or If I Hate You, 2000)
• Blank Black [split with Lao and Amarthalos] (2010)
• The Unhuman Split [with The Bipolar Disorder Project] (2013)
• Best Worst Case Scenario (ÎN CURÂND)

--- 

Componența

• Lao Kreegan: Unhuman Vocals, Rusted Keyboards, Incomprehensible Lyrics
• Bob (Robert Cotoros): Upset Vocals & Guitars, Mellotron, Bipolar Mixing & Mastering
• Luci: Psychedelic Guitar
• Koldr: Unhuman Bass Guitar 
• Vlad: Dreamy Keyboards 

Codrez: Apocalyptic Drums

--- 

www.hteththemeth.com

Lasa un comentariu: (max. 1800 caractere)

Nume:   Antispam: