Vivi Repciuc (Statuar)
Autor: Richard Constantinidi
Comentarii: 0
Vizualizari: 1165
Etichete: Ion Dolanescu, Iuliu Merca, Petre Magdin, Semnal M

Pe parcursul activitatii am avut o multime de experiente interesante: unele placute, altele nasoale, dar chiar amuzante cateodata.
In toamna spre iarna lui '80, in incheierea unui turneu de aproape doua luni impreuna cu Semnal M, ultimul concert urma sa-l sustinem la Sala Palatului. Dupa cateva ore de somn, m-am prezentat impreuna cu Iuliu Merca la ora 8 dimineata pentru aranjarea sculelor si a instalatiei de sunet.
In timp ce ma deplasam prin sala pentru a asculta sunetul pentru reglaje de scena si fata, la un moment dat am observat ca o persoana in halat albastru ca de instalator isi facea de lucru, taman pe unde ma miscam eu, peste tot printre scaune. Banuind ca omul veghea sa nu plasez oarece dispozitiv, m-am gandit sa ma amuz un pic si dupa ce i-am atras atentia lui Iuliu, spunandu-i sa mai vorbeasca la microfon, am inceput sa alerg pe speteaza scaunelor spre fundul salii oprindu-ma din loc in loc, facandu-l pe bietul securist sa alerge gafaind printre scaune, pana s-a lasat pagubas. Dupa ce am facut cadou la sunetistul salii o iaga de palinca, ne-am retras la hotel, linistiti ca totul va fi OK. Seara Statuar canta în deschidere, am asteptat sa se deschida cortina, m-am apropiat de microfon, am dat sa salut si sa fac prezentarile, dar din difuzoare nu iesea nici un sunet.
Uitandu-ma perplex si infuriat la colegi,am racnit traditionalul: - "Ce..aia...calului" se intampla !, exact in momentul in care microfoanele pornisera. Publicul, dupa un moment de stupoare, a explodat in urale navalind spre scena, odata cu primele acorduri.
Pompierul speriat, aflat in stanga mea, a inceput sa traga sforile pentru a inchide cortina, comentand ca asta-i muzica pentru salbatici. De partea cealalta, Petre Magdin, aflat si el in culise, tragea si el contra de sfoara, tinand cortina deschisa, pana s-au mai domolit apele. Dupa concert a venit seful salii, cu grad de colonel, spunandu-mi ca Ion Dolanescu, pentru un text mult mai nevinovat, nu mai are dreptul sa cante aici, dupa care abia tinandu-si rasul ne-a felicitat pentru cantarea facuta, in ciuda gripei care bantuia trupa, cu o "temperatura pe care am transmis-o salii", dupa cum reiese dintr-un articol scris de Petre Magdin in Saptamana.
- Vivi Repciuc (Statuar)
Articole relative:
Publicat in: 22.06.2015, Ora: 09:23AM
Publicat in: 06.08.2014, Ora: 06:04AM
Publicat in: 30.07.2014, Ora: 06:06AM
Publicat in: 23.07.2014, Ora: 06:00AM
Publicat in: 09.07.2014, Ora: 06:31AM
Publicat in: 27.03.2019, Ora: 22:15PM
Publicat in: 06.06.2016, Ora: 10:54AM
Publicat in: 15.06.2015, Ora: 06:38AM
Publicat in: 13.02.2015, Ora: 14:34PM
Publicat in: 20.10.2014, Ora: 06:50AM
Niciun comentariu!