Urma. Mani Gutău

Urma a pornit la drum din Cluj în martie 2003. Zece ani mai târziu, Urma a lansat Lost End Found, un parteneriat între un grup de muzicieni È™i un grup de arhitecÈ›i care au avut ca scop comun protejarea È™i semnalarea modului precar în care se află monumentele de patrimoniu din România în momentul de față.

---

La conferinÈ›a de presă din 3.DEC.2013, de la Napoca 15, am corelat lista de întrebări pregătită de CZB cu răspunsurile date presei locale de Mani Gutău, fondatorul È™i liderul grupului Urma.

---

RiCo: Primul videoclip lansat pentru a promova acest album este Terminus, din septembrie 2009; de ce a durat patru ani ca albumul să fie lansat în formă fizică?

Mani Gutău (Urma): Nu cred că este nicio surpriză. Noi în momentul în care am început să construim acest album …de fapt am anunÈ›at în 14 februarie 2009 că vom începe lucrul la noul material discografic È™i i-am atenÈ›ionat pe cei care urmăreau acest proiect de faptul că acest album se va face pas cu pas, pentru că ne-am dorit în urma primelor trei albume, la care am urmat varianta clasică de a intra în studio, de a imprima È™i pentru a veni ca o surpriză cu un nou conÈ›inut muzical. Am ales titulatura: Lost End Found È™i am făcut-o publică în momentul în care nu era imprimată sau compusă nicio piesă. În primele zile nu È™tiam nici măcar componenÈ›a în care se va trage acest album. Miza asta a fost: de a trage un album transparent, în care cei care urmăresc un proiect muzical să aibă È™ansa să urmărească pas cu pas cum este construit un album. Nu regret deloc decizia de a È›ine acest album patru ani, deÈ™i iniÈ›ial intenÈ›ia noastră a fost primită cu foarte mult entuziasm, ca apoi multă lume să se întrebe de ce nu scoatem albumul mai repede. Răspunsul se constată din modul în care arată acest album. Nu poÈ›i să faci o producÈ›ie de acest nivel într-o singură vară.

Dacă aÈ™ fi întrebat, aÈ™ răspunde că aÈ™ prefera, ca multe alte trupe din România, să scot un album la zece ani, dar unul bun, făcut fără compromisuri È™i la care să am grijă la detalii. E mai puÈ›in important faptul că lansăm albumul după patru ani; ar fi fost o problema dacă anunÈ›am că dorim să construim împreună cu publicul etapă cu etapă È™i să scoatem albumul vara viitoare. Eu consider că m-am È›inut de promisiune; am anunÈ›at că vom face un album pas cu pas - È™i asta am făcut.

---

CZB: Lost end Lound… care este capătul regăsit pentru Urma?

Mani Gutău (Urma): La un eveniment (politic) la Arenele Romane, l-am cunoscut pe Șerban Sturdza, preÈ™edinte al Ordinului ArhitecÈ›ilor din România; ulterior am legat È™i o legătură personală deoarece ne-am cunoscut cu echipa care se ocupa de restaurarea Casei Mincu, soluÈ›ia audio-video fiind proiectată de mine - È™i în baza acestei discuÈ›ii, am făcut un drum până în Bucovina la o tabără de voluntari È™i am hotărât să facem ceva împreună. În momentul în care acest proiect a început colaborarea cu FundaÈ›ia ProPatrimonium, ne-am dorit să se atragă atenÈ›ia asupra stării în care se afla Hala Matache. Din Cluj am ales să punem Hotel Continental, Hotelul New York… care mi se pare o chestie foarte potrivită pentru modul în care se poate salva patrimoniul în ziua de azi. În ConstanÈ›a este Casinoul, la TimiÈ™oara este Sinagoga din Cetate, în FloreÈ™ti (din sud) este parcul Cantacuzino. Proiectul este deschis. Cele 11 proiecte sunt doar un început. Noi vedem acest parteneriat cu grupul de arhitecÈ›i ca un prim pas. Acesta este È™i contextul în care ne-am aÈ™ezat la masă È™i ne-am înÈ›eles să facem acest lucru; nu este doar ideea de a lansa un simplu album.

…

Noi când am început acest proiect, am spus de la început că nu este doar un proiect muzical. Denumirea de Urma nu este întâmplătoare. Am dat numele acestui proiect în ideea de a însemna ceva fără compromisuri; în ideea de a mă uita în urmă peste ani È™i ani fără să-mi fie ruÈ™ine sau să ascund această activitate din CV-ul meu. Stând la o masă cu arhitecÈ›ii, mi-am dat seama că È™i ei aveau aceeaÈ™i problemă. Limbajul dintre arhitecÈ›i este un limbaj destul de închis; este un limbaj pasional, dar mesajul lor nu ajungea la o sferă mai mare de oameni È™i mi-am dat seama că are foarte mare legătură È™i cu conceptul albumului. Acest album este un exerciÈ›iu de renovare È™i reconstrucÈ›ie muzicală. Urma în 2009 era în aceeaÈ™i stare în care se afla Casa Mincu acum 4 sau 5 ani: aveam un trecut frumos, cu trei albume care au fost foarte bine primite de public. Am avut o perioadă de pauză de trei ani (în 2006) È™i cred că din acest punct de vedere eram È™i noi un obiect de patrimoniu muzical care nu avea un viitor foarte strălucit. Atunci am folosit ca exemplu asocierea asta dintre FundaÈ›ia ProPatrimonium È™i Urma.

…

Dacă vă uitaÈ›i cu atenÈ›ie la acest album o să vedeÈ›i că am ilustrat evenimente la care È›inem foarte mult: concertele la Ateneul Român sau Sala Palatului din BucureÈ™ti …Londra, Paris, Berlin. Toate acestea erau într-un stadiu cu semn de întrebare în 2003. Când am început acest proiect, aceste evenimente erau proiectate să se întâmple. Când am făcut acea pauză, în anul 2006, lucrurile astea nu erau realizate. În tot timpul acestor ani de pauză, m-am tot gândit: cum ar fi fost dacă ne-am fi È›inut de cuvânt È™i am fi făcut aceste evenimente? Prin reconstrucÈ›ia muzicală, asta facem, pas cu pas, fiecare idee È™i fiecare vis pe care nu-l îndeplinisem până în 2006. Acest album este construit exclusiv din fotografii, semnate de fotograful nostru, Radu Dumitrescu, care a urmat pas cu pas această formaÈ›ie în fiecare demers pe care l-am făcut: înregistrările de studio, repetiÈ›ii, concerte.

…

Având în vedere situaÈ›ia în care se află patrimoniul românesc, am fi putut face o carte de 400 de pagini. Munca a fost foarte grea, care a durat luni întregi. Conceptul e simplu: avem 11 piese, iar pe fiecare am asociat-o unui monument de patrimoniu, tocmai pentru a avea un mesaj de impact È™i toată idea a fost de a-i face pe oameni curioÈ™i, de a ajunge acasă să caute informaÈ›ia pe cont propriu - să intre în jocul acesta - È™i să semnaleze la rândul lor monumente de patrimoniu care ar avea nevoie de intervenÈ›ie sau în cazul mai fericit, pe care eu-l prefer, să caute exemple. Pentru că dacă vă veÈ›i uita cu atenÈ›ie la album, el începe È™i se termină pe o notă pozitivă. Imaginile nu reprezintă doar o văicăreală sau un statement prin care renunțăm la idealuri. Albumul începe cu Casa Mincu È™i se termină cu Uzina de ape din Suceava. Ele sunt două cazuri de succes unde ordinul arhitecÈ›ilor din România È™i FundaÈ›ia Pro-Patrimoniu au creat câteva dintre cele mai moderne spaÈ›ii publice din România la ora actuală. La Casa Mincu există un sistem audio tehnologic care concurează cu orice sală renumită de concerte din lume. Uzinele de apă Suceava este un spaÈ›iu care se autofinanÈ›ează. Din păcate, celelalte nouă piese sunt situaÈ›ii …chiar tragice. GândiÈ›i-vă că în momentul în care noi am făcut acele poze pentru Hala Matache, ea era încă în picioare; este un pacient care a murit pe masa de operaÈ›ie.

---

CZB: În 2013 s-au comemorat 100 de ani de la naÈ™terea Mariei Tănase. Urma este un proiect exclusiv de muzică originală… În ce măsură aÈ›i reorchestrat Cine iubeÈ™te È™i lasă în scop comercial È™i în ce măsură aÈ›i făcut preluarea în scop artistic, pentru că muzica ei v-a atins într-un fel anume?

Mani Gutău (Urma): E foarte bună întrebarea asta, pentru că am cântat-o prima dată în Budapesta în 10 aprilie 2009. Propriu zis acela a fost primul concert anunÈ›at Urma după pauza de trei ani. Atunci am început ideea de reconstrucÈ›ie, apoi am fost invitaÈ›i să susÈ›inem un concert pe vaporul A38 In Memoriam Maria Cosma făcut de un grup de jurnaliÈ™ti maghiari care doreau să promoveze acest pod multi-culutral între BucureÈ™ti-Budapesta; România È™i Ungaria. Miza era să existe anumiÈ›i artiÈ™ti din România È™i anumiÈ›i artiÈ™ti din Ungaria în ideea de a sprijini valul de discriminare care stătea să rupă relaÈ›iile dintre Ungaria È™i România în acel moment. Atunci ne-am hotărât să cântăm această piesă: Cine iubeÈ™te È™i lasă - È™i È›in să precizez că Cine iubeÈ™te È™i lasă nu este o preluare. Am avut comentarii pe YouTube: îmi place foarte mult cover-ul; dacă cineva studiază atent, nu are nici cea mai mică legătură cu piesa Mariei Tănase decât faptul că neam dorit să existe un sâmbure românesc care să fie adresat Mariei Tănase pe aceeaÈ™i scenă, È™i o motivaÈ›ie personală pentru că din punctul meu de vedere, ideea È™i modul în care e folosit È™i promovat folclorul românesc este complet greÈ™it, dacă mă gândesc la prestanÈ›a È™i carisma pe care o avea Maria Tănase È™i o compari cu conjucturile absolut ridicole în care este cântată această piesă.

În 2009, dacă dădeai căutare pentru Cine iubeÈ™te È™i lasă apăreau niÈ™te variante care nu sunt foarte notabile: Guță, Salam, tot felul de petreceri È™i nunÈ›i. Dacă este o chestie care mă bucură este că în momentul actual dacă dai o căutare pentru Cine iubeÈ™te È™i lasă, mai apare È™i această piesă …interpretată de Urma… mesajul este să cauÈ›i È™i să descoperi piesa Mariei Tănase. Eu o văd ca pe o piesă Tribute, nu o preluare - È™i eu cred personal că ei i-ar fi plăcut foarte mult ceea ce am făcut pentru că nu pare a fi genul de persoană care să fie entuziasmată dacă ar fi fost un cover sau o altă preluare după cântec - È™i cred că se poate face un cover foarte bun după Maria Tănase. E greu să copiezei timbrul È™i sensibilitatea È™i este genul de artist care e mai bine să-l laÈ™i acolo aÈ™a în ramă È™i să încerci să faci altceva. Nu am fi luat această decizie pentru că se È™tie foarte bine că noi nu am cântat niciun cover niciodată; eu personal sunt împotriva acestui demers. Eu nu am făcut nicio interpretare după nicio piesă în nicio situaÈ›ie de concert. Asta este reÈ›eta pe care o avem din 2003 È™i de la care nu mă abat. Am avut trupe în deschidere; foarte rar, ocazional la rugămintea unor organizatori de club am acceptat să cântăm, dar în continuare susÈ›in că cântăm alături de o formaÈ›ie pe scenă È™i încercăm să evităm această formulare: din deschidere, care mie mi se pare deplasat. Fiecare proiect ar trebui să facă… È™i dacă ne uităm puÈ›in mai atent în România, cred că am luat decizia bună. Sunt formaÈ›ii în această È›ară care È™i-u făcut un CV, o carieră din a fi formaÈ›ie de deschidere, care nu reuÈ™eÈ™te să umple un club de talia Silver Church sau nu a făcut niciun eveniment notabil, dar care cântă în deschiderea tuturor artiÈ™tilor din România. Eu nu vreau să fiu cunoscut aÈ™a în muzică È™i mi se pare total incert È™i total nesigur să cultivăm o comunitate de ascultători în acest mod. Pentru că atunci când discuÈ›i cu cineva din management, îÈ›i spune că e foarte bine, mergem acolo È™i vei fi prezent la 50.000 de oameni. SatisfacÈ›ia că ai adunat 2.000 de oameni, de care eÈ™ti conÈ™tient È™i convins de faptul că au plătit un bilet să te vadă pe tine È™i să asculte muzica pe care ai semnat-o tu e incomensurabil mai mare È™i mai preÈ›ioasă decât cea că s-au adunat 50.000 de oameni pentru complet alt motiv È™i poate întâmplător vor auzi È™i de muzicanÈ›i. Stilul acesta de loterie muzicală È™i de a câÈ™tiga o audiență mie personal îmi displace.

---

CZB: De ce se cântă exclusiv în limba engleză?

Mani Gutău (Urma): Asta-i ca È™i cum eu v-aÈ™ întreba: în ce limbă zâmbiÈ›i dumneavoastră? Cântăm în engleză din 2003 pentru că ne doream de la bun început să promovăm o muzică bună de ascultat în maÈ™ină È™i care să ne permită să ne adresăm altor comunități fără a schimba soliÈ™ti. Noi susÈ›inem concerte destul de regulat în străinătate, la Londra, Paris sau Berlin, la fel cum cântăm pe scena Ateneului din BucureÈ™ti sau a Teatrului NaÈ›ional din Cluj. Ar fi fost o problema dacă am fi cântat în engleză È™i conÈ›inutul muzical nu ar fi ajuns la oameni. Prin urmare, din 2003, comunitatea celor care ascultă Urma a fost într-o permanentă creÈ™tere pentru că cei din străinătate nu ne întreabă niciodată de ce cântăm în engleză; trupa asta a legat relaÈ›ii de viață cu oameni din Germania care È™i acuma È™i-au luat bilete de avion ca să poată participa la lansarea din BucureÈ™ti. Mi-e greu să cred că am fi putut face asta dacă am fi cântat în limba română, pentru că în felul acesta mesajul ar ajunge mai greu la străini… poate È™i dacă am fi ales să cântăm în spaniolă… problema este limba pe care o alegi să fie făcută bine È™i să ajungă la cei pe care tu doreÈ™ti să-i ai în jurul proiectului tău muzical.

…

În anul 2003, dacă mai È›ineÈ›i minte, vizele erau proaspăt ridicate. CirculaÈ›ia liberă în Europa era posibilă de abia de 2-3 ani, dacă nu mă înÈ™el. Ne-am dorit să avem un proiect cultural care să fie lipsit de \"tricolor\". Numele proiectului este Urma. Când mergem undeva în străinătate ne prezentăm ca un proiect din România, dar suntem muzicieni de culori diferite; de etnii diferite …maghiară, cubaneză, argentiniană… Dumnezeu È™tie pe cine o să mai primim în formaÈ›ie - È™i facem muzica asta împreună - È™i mesajul trebuie să ajungă la toată lumea din acest proiect. Èšin minte colegi din generaÈ›ia celor care cântau aici în Cluj care iniÈ›ial ne-au sfătuit că acest proiect va fi un eÈ™ec în 2003 pentru că în momentul în care am făcut publică intenÈ›ia de a cânta muzică acustică, cu flaut, în limba engleză, toată lumea a zis că este un act sinucigaÈ™. Vă amintesc că City FM sau Radio Guerrilla nu existau în 2003. Pe vremea aceea È™i alÈ›i actori din mainstream cântau exclusiv în limba română. Acum văd că lumea începe din ce în ce mai mult să salute artiÈ™tii români care cuceresc Europa. Mie mi se pare că am fost constanÈ›i. Am început într-un mod; am gândit într-un mod acest proiect È™i dacă ar fi să o iau de la început, aÈ™ proceda identic. Noi am cunoscut niÈ™te oameni din lumea asta pe care cu siguranță nu i-am fi cunoscut dacă am fi cântat exclusiv în limba română.   

---

CZB: Când aÈ›i început munca la acest album, solista formaÈ›iei era Catrinel Bejenariu. Cum ai reacÈ›ionat când ea a vrut să se întoarcă la Urma?

Mani Gutău (Urma): ViaÈ›a este uneori, precum zice Eminem: One Shot, One Opportunity (Lose Yourself, 2003). Sunt uÈ™i deschise în continuare în prietenia noastră, numai că în viață faci niÈ™te alegeri pe care trebuie să È›i le asumi. Catrinel la un moment dat a luat decizia de a se dedica activității teatrale; în momentul în care noi am continuat È™i am dezvoltat acest proiect fără prezenÈ›a ei, cel puÈ›in în acest moment, văd puÈ›in imposibilă o colaborare pe termen lung la modul în care am colaborat (cu ea) în prima fază. Noi nu am concediat nicodată un muzician în zece ani. Sunt oameni care au venit È™i au dat tot ce au putut; eu consider că fiecare muzician care a făcut parte din acest proiect chiar a dat ce a avut mai bun în el. UÈ™ile sunt în permanență deschise tot în acelaÈ™i sens. Fiecare este binevenit să facă parte din acest proiect, să se bucure de privilegiile sau avantajele pe care le poate avea prin acest proiect, atâta timp cât îi face plăcere È™i cât timp vrea să facă parte din trupă.

Dealtfel, majoritatea dintre muzicienii aflaÈ›i aici se află (în paralel) în proiecte muzicale de succes -  È™i fiecare este liber să facă asta. Asta nu poate decât să fie un avantaj adus Urmei. Drept exemplu, pentru mine, valoarea proiectului muzical a crescut enorm după colaborarea cu cel mai recent membru venit în timpul construcÈ›iei acestui album, trompetistul Sebastian Burneci, care este prim-solist în Orchestra Radio. Evenimentul MTV Unplugged a fost exclusiv reuÈ™it datorită modului în care s-a dezvoltat proiectul în urma colaborării cu el

…

Lumea ne întreabă dacă asta este componenÈ›a finală …nu È™tim - È™i nu cred că asta este important. Nu ne-am prezentat niciodată ca o formaÈ›ie gen U2. Dacă È™tiÈ›i, cred că nu a existat niciun videoclip până în 2009 în care să apară feÈ›ele noastre. Am avut o glumă la un moment dat cu cineva în Silver Church la un concert de revenire, în care îmi spunea că a ascultat albumele nu È™tiu câÈ›i ani de zile, È™i când m-a văzut a zis: - nu pot să cred… am ascultat Urma È™i tot timpul credeam următoarele două lucruri: că eÈ™ti gras È™i din TimiÈ™oara. Asta era viziunea lui referitor la persoana din spatele vocii. Nu ne-am străduit niciodată să ne expunem mediatic È™i să ne expunem feÈ›ele pe fiecare poster È™i sunt conÈ™tient că la un moment dat toate astea contează È™i că la un moment dat oamenii leagă o anumită relaÈ›ie cu un muzician È™i e foarte frumos când oamenii rămân împreună pentru foarte mult timp. Slavă Domnului, Sorin È™i cu Domi… au început aici în 2003. Suntem încă împreună È™i facem muzică È™i sper că toÈ›i muzicienii care fac parte acum din acest proiect să rămână cu noi cât mai mult.

…

Dar pentru mine este foarte important în momentul în care am luat decizia să mă reîntorc în acest circuit al industriei, sau cum vrei să-i spui, să nu mai fac nicio pauză, niciodată È™i sub nicio formă, adică nu la modul acesta - È™i  ca cei trei ani pe care i-am petrecut în afara muzicii să-i fi petrecut totuÈ™i, chiar dacă erau ani de pauză, ani în care să fi fost conectat la această industrie românească. Pentru mine nu au fost niÈ™te ani foarte plăcuÈ›i, pentru că eram È™i în repercursiunile financiare ale albumului Trend Off care a costat enorm, ea fiind o producÈ›ie făcută integral în Germania. De data asta, indiferent cum s-ar aÈ™eza astrele, asta-i ceea ce-mi doresc să fac, pentru mine, pentru familia mea muzicală - È™i asta este profesia pe care m-am decis să o urmez È™i în anii care vin.

…

De regulă artiÈ™tii, după o carieră zbuciumată, se retrag la bătrâneÈ›e într-un album foarte acustic. Noi am făcut asta când eram foarte tineri, È™i după care ne-am decis să ne liniÈ™tim, È™i pe măsură ce trece timpul, observ că albumele devin din ce în ce mai electrice. Acum ajungem la prezenÈ›a lui Jimi (Cserkesz), care într-un fel sau altul, probabil… Jimi este schimbarea noului album - este schimbarea cea mai bruscă pe care am făcut-o pe materiale discografice până acuma.

…

Eu sunt foarte foarte mulÈ›umit pentru că aceste patru albume Urma, deÈ™i unele sunt semnate de muzicieni care din păcate nu se mai află acum alături de noi, sau sunt implicaÈ›i în alte proiecte - absolut nimeni, cu o ureche neavizată, nu poate observa diferenÈ›a. La o primă audiÈ›ie, atunci când punem o piesă Urma, cineva recunoaÈ™te timbrul acestei formaÈ›ii - È™i pentru mine asta contează cel mai mult în acest moment …pentru că, din păcate, am văzut foarte multe formaÈ›ii care chiar mi-au plăcut, care datorită unor decizii de marketing sau ale unor căutări, cum să spun, făcute fără strategie, È™i-au pierdut identitatea muzicală: proiecte care sunt total diametral opus față de ce erau în 2003. Eu cred că este important să te dezvolÈ›i, dar repet, patrimoniul este esenÈ›a: să nu uiÈ›i de unde ai plecat, să nu uiÈ›i ce laÈ™i în urmă È™i cât de important e ce laÈ™i în urmă.

---

CZB: Cât de importantă este imaginea pentru o formaÈ›ie muzicală?

Mani Gutău (Urma): …la un moment dat chiar am primit o întrebare în cadrul unei conferinÈ›e de presă… am fost întrebat dacă am un fetiÈ™ cu perechea mea de blugi pentru că reporteriÈ›a o văzuse probabil de-a lungul ultimilor 4 ani. Pentru mine e mai puÈ›in important aspectul acesta de garderobă, de È›inută …care este un aspect absolut hilar în România: sunt formaÈ›ii care, incredibil, la capitolul media sunt mult peste formaÈ›ii cu È™taif din Europa; au un pachet atât de bine pus la punct de poze… È™i văd acum tot atât de bine faptul că se începe prost; sunt formaÈ›ii care primul lucru se gândesc la sesiunea fotografică. Acela trebuie să fie însă ultimul aspect la care să se gândească un artist. Principalul este să te dotezi, să îÈ›i cumperi instrumente - sunt artiÈ™ti care au zeci de poze, dar nu au un schimb de corzi la ei; sunt concerte la care am asistat, unde concertul a fost întrerupt pentru că chitaristul nu a avut corzi de schimb È™i a sosit miraculos un set de corzi din public.

Èšin minte în 2006 când am invitat pe cei din Germania să vadă Urma acasă, mi-au pus o întrebare după concertul de la Stufstock: de ce nivelul muzicii din România este atât de scăzut? Am stat È™i m-am gândit È™i am înÈ›eles mesajul lor. Pentru ei, ideea în Germania de a ajunge pe o scenă mare …e vorba aia englezească: pay your dues. Noi ne plângem că nu avem un circuit bine dezvoltat în România dar eu vă spun cu mâna pe inimă că mai repede ca în România de a ajunge pe o scenă mare nu cred că ajungi nicăieri, ceea ce este un paradox. Sunt formaÈ›ii care au avut un concert, sau chiar niciunul È™i care apar peste noapte È™i sunt prezentate în niÈ™te producÈ›ii absolut colosale pe o scenă mare. Nu o să vezi niciodată asta în Germania, spre exemplu. Al Jawara este de exemplu un proiect pe care l-am promovat È™i l-am adus în România în 2005 È™i care în 2006 a refuzat să urce pe scena mare È™i a trebuit să ducem lupte enorme de convingere pentru că nu se simÈ›eau pregătiÈ›i să urce pe o scenă mare - È™i credeÈ›i-mă, ca È™i pregătire, erau. Totul este o chestie de bun simÈ›, de modul în care îÈ›i construieÈ™ti cariera muzicală, modul în care îl pregăteÈ™ti. La noi din păcate cred că se sar anumiÈ›i paÈ™i care ar trebui parcurÈ™i cu mai multă atenÈ›ie. Din păcate, prin MODUL în care se construieÈ™te muzica în România în ultima perioadă, accentul se pune pe videoclip, pe cum arăți, pe poze. Nu am nimic împotriva acestui lucru. Ajută. Îmi place să văd un clip bun; îmi place să văd o È™edință fotografică în care vizual să mă bucur, dar cred că astea trebuie să deservească unui produs întreg È™i să nu uiÈ›i niciodată că eÈ™ti muzician în primul È™i în primul rând. 

---

CZB: Ideea de concerte în săli atipice va continua?

Mani Gutău (Urma): Pasul următor e un pic mai dur pentru noi pentru că va trebui să organizăm evenimente mici de guerrilla, prin care încercăm să atragem lumea… deja am început acest aspect. Am adus niÈ™te oameni în Casa Mincu, de exemplu: o orchestră întreagă È™i am făcut o repetiÈ›ie în ideea de - altfel discuÈ›i cu oamenii despre monumentele patrimoniului în momentul în care ei se află ACOLO, la faÈ›a locului, È™i laÈ™i clădirea să respire aerul împreună cu tine - È™i asta vrem să facem. Cred că ar avea mai mult succes dacă Urma ar susÈ›ine concert în Sinagoga din Cetatea din TimiÈ™oara unde sper să facem un eveniment; Hotel Conti din Cluj, implicit, ceea ce facem acum la Teatrul NaÈ›ional Cluj. Puteam la fel de bine să facem această lansare, cu costuri mult mai mici… evenimentul din zua de astăzi este un eveniment care are un buget pe măsură - aici meritul principal îl au cei de la Diesel Events care È™i-au dorit È™i È™i-au asumat acest parteneriat, dar nu este uÈ™or să faci evenimente în săli de patrimoniu în România. Probabil este una dintre cele mai solicitante experienÈ›e prin care ne-a fost dată să trecem: aceea de a obÈ›ine o sală de spectacol în România. Din fericire, se pare că acest proiect, acest concept a deschis niÈ™te uÈ™i, care iniÈ›ial ni s-a spus că vor fi închise. Am avut această problemă È™i în momentul în care am decis să facem un concert la Sala Palatului. Dacă vă amintiÈ›i, nicio trupă din gama muzicii alternative româneÈ™ti nu susÈ›inuse un concert la Sala Palatului la modul să anunÈ›e un recital. Noi am anunÈ›at un recital în care vă reamintesc că nu am avut nicio trupă în deschidere, nu a fost o reÈ›etă creată; a reprezentat pur È™i simplu Urma - È™i în termen de È™apte zile: 17 È™i 23 martie 2010, să faci în interval de È™apte zile două săli care sunt emblematice pentru BucureÈ™ti - È™i care È™i acuma par la fel de inaccesibile pentru majoritatea muzicienilor din România - È™i totuÈ™i să fie… În Sala Palatului vreau să vă reamintesc că Urma a vândut mai multe bilete decât cea mai recentă apariÈ›ie Bobby McFerrin sau Natalie Cole în aceeaÈ™i sală, care pentru mine este un lucru foarte important.

…

Pentru evenimentul MTV Unplugged noi a trebuit să facem sacrificiul de a urca pro-bono pe scenă, pentru că iniÈ›ial am fost chemaÈ›i într-un spaÈ›iu în care cu greu îl poÈ›i numi spaÈ›iu de evenimente, È™i unde majoritatea artiÈ™tilor din România au acceptat să cânte: un garaj de 2 pe 2 într-o fabrică în care trebuia să se întâmple această emisiune. Noi ne-am asumat-o È™i cred că este primul eveniment MTV Unplugged, care cred că e făcut cu respect la adresa acestei titulaturi în România. Tot într-o locaÈ›ie de patrimoniu, am fost aproape 40 de muzicieni pe scenă. Vom lansa în curând È™i acest material - pentru că l-am filmat integral - È™i o să-l lansăm în BluRay È™i cred că în momentul în care acest material va ajunge la oameni …chestia asta putea fi făcută mai devreme, putea să fie alt artist român care să îÈ™i asume această producÈ›ie; să nu vă imaginaÈ›i că trăim acasă pe zeci de mii de euro. ToÈ›i de aici trăim exclusiv din muzică. Eu când am luat decizia să mă ocup de Urma, nu È™tiu ce alte persoane la 25-26 de ani ar fi avut acces la banii È™i viitorul profesional pe care îl aveam eu atunci, dar am renunÈ›at la totul - în ideea de a mă ocupa de acest proiect - È™i ceea ce fac din 2003 până acum, È™i modul în care îmi întreÈ›in familia, toate resursele vin exclusiv din ceea ce fac - È™i eu sper să fie asta un exemplu pentru un puÈ™ti care se apucă acum să-È™i facă un proiect muzical într-un garaj: să nu gândească în paÈ™i mărunÈ›i în ideea de a face un proiect în care se fac 15.000 de compromisuri să ajungă pe sticlă. UitaÈ›i că se poate să se facă lucruri notabile È™i fără mulÈ›i bani. PrezenÈ›ele noastre TV sunt numărate; am refuzat de a merge la diverse matinale ...chiar la MTV Unplugged am avut o situaÈ›ie prin care eram pe punctul de a anula evenimentul, pentru că am refuzat să mergem la niÈ™te emisiuni pe care nici nu vreau să le menÈ›ionez, în primă audiență, unde ar fi fost absurd să stau acolo pe o canapea, lângă nu È™tiu ce dansatoare, să vorbesc despre conceptul MTV Unplugged …È™i ni s-a spus: ah, voi sunteÈ›i inconÈ™tienÈ›i.

Dar până la urmă s-a realizat emisiunea MTV Unplugged cu Urma. La MTV Unplugged iniÈ›ial când am pus planul pe masă, ieÈ™ea un buget de 30.000, dar din nou am avut un imens noroc pentru că am avut niÈ™te persoane, care sunt niÈ™te nume în domeniu, cum ar fi spre exemplu Daniel Klinger, care este, dacă nu singurul, probabil cel mai talentat regizor de lumini din România, È™i singurul dealtfel cu studii de specialitate, care a venit pur È™i simplu, deoarece a fost primul eveniment MTV Unplugged, care într-adevăr, trebuia făcut ca la carte, È™i vreau să fac parte din acest eveniment. Cei de la sunet la fel, au redus enorm din costuri. Cred că până la urmă ceea ce am făcut la Urma È™i modul în care apare Urma în ochii celor care se află în culise, nu în prima linie, ne-a ajutat enorm să construim acest eveniment. Cred dealtfel că nici cei de la Diesel Events nu s-ar fi implicat în acest eveniment dacă nu aveau cât de cât o garanÈ›ie că noi ne dorim să facem lucruri serioase. Mi se pare incredibilă decizia lor; cei de la Diesel Events s-au implicat în acest eveniment în contextul în care, pe hârtie, au fost două săptămâni de promovare. Acesta este un risc enorm pentru o sală de talia È™i producÈ›ia asta ai nevoie de minim È™ase săptămâni pentru care noi eram pregătiÈ›i, È™i în care prin modul în care am obÈ›inut sala, cu întârziere, a trebuit să luăm o decizie dacă să lansăm albumul acum la Cluj sau să aÈ™teptăm începutul anului viitor (2014).

---

CZB: A durat trei ani ca albumul să ajungă din studio la urechile publicului. În pauza de trei ani ai fost È™ofer pentru vedetele internaÈ›ionale care au venit să cânte la BucureÈ™ti; care a fost cea mai interesantă cursă pentru tine?

Mani Gutău (Urma): ÎÈ›i dai seama că am condus peste 40 de artiÈ™ti internaÈ›ionali prin proiectul Art in Motion. Aspectul care mă bucură cel mai mult, sincer, este că nu mi-a murit nimeni în maÈ™ină; că au ajuns toÈ›i safe la destinaÈ›ie È™i cred că ar fi impropriu să zic, că în momentul în care conduci artiÈ™ti de talie internaÈ›ională, precum Sting, Celine Dion, Maxi Jazz, Shakira, Lady Gaga, fiecare prezență este onorabilă, numai că …probabil Maxi Jazz… È™i ăsta este motivul È™i petru care apare la finalul acestui album, pentru că mie mi s-a părut fascinant. Ar trebui să scriu o carte la bătrâneÈ›e despre aceste curse. Pentru mine a fost o lecÈ›ie uriașă - când am cântat la 30 de oameni împreună cu Urma, 30 de oameni în cafeneaua pe care o È›ineam în centrul BucureÈ™tiului, dezinvolt, fără să-mi ceară nimic, a venit, a cântat cu noi, s-a simÈ›it extraordinar de bine È™i am stat până dimineaÈ›a, în condiÈ›ia în care cu două zile înainte cântase la 75.000 de oameni, aspect dealtfel valabil, dacă veÈ›i căuta pe YouTube, îl veÈ›i vedea filmat undeva, cu telefonul obscur, iar cu două zile înainte este o postare de la Glastonbury, unde cântase la 75.000 de oameni È™i discuÈ›iile pe care le-am avut È™i modul în care a interacÈ›ionat cu noi: simplitatea È™i modestia …ne-a făcut la un moment dat o declaraÈ›ie în momentul în care l-am dus în aeroport È™i a spus că a fost una dintre cele mai faine seri pe care le-a petrecut în ultimii 5 ani - È™i am zis: ok, omul e politicos… a doua zi m-a sunat promoterul să îmi spună să intru pe site-ul oficial de la Faithless unde este descrisă toată povestea, sunt poze urcate - iar acolo reedita toate complimentele pe care mi le făcuse. I-a plăcut foarte mult în România, mai È™i corespondăm; am mai avut tot aÈ™a niÈ™te experienÈ›e interesante cu cei de la Pink Martini pentru că unii dintre artiÈ™ti am apucat să-i atenÈ›ionez că sunt È™i eu muzician, È™i am făcut un schimb de CD-uri. În situaÈ›ia dată, noi eram formaÈ›ia care cânta pe aceeaÈ™i scenă cu Pink Martini la Ciuc Summerfest È™i datorită unor schimbări: a fost un meeting aviatic - i-am luat rapid de la hotel È™i i-am condus la Backstage - È™i în secunda aia cineva a venit cu chitara în mână, pentru că era timpul să urcăm pe scenă - È™i solista (de la Pink Martini) nu înÈ›elegea că È™oferul urca pe scenă. Au venit; au stat în culise; percuÈ›ionistul lor chiar a È™i venit pe scenă È™i a cântat cu noi. Am avut apoi o discuÈ›ie foarte spumoasă de câteva ore pentru că Thomas Lauderdale, È™eful proiectului cum ar veni, nu înÈ›elegea timp de câteva ore cum era posibil să urc astfel, direct pe scenă - pentru că ei trăiesc cu alte concepte de lucru: au nevoie de un anumit timp de repaus înainte de recital. La concertele mari, fiecare artist are anumite tabieturi pe care le respectă cu stricteÈ›e în cadrul fiecărui concert - È™i lui i se părea puÈ›in imposibilă ideea asta de a face, de a conduce È™i de a urca pe scenă, dar eu sunt foarte mulÈ›umit. De multe ori am fost întrebat de ce fac lucrul acesta pro bono È™i care e miza? Ced că este cea mai ieftină È™coală pe care am făcut-o vreodată, să am acces la genul acesta de informaÈ›ie, la genul acesta de oameni. Să vezi o producÈ›ie chiar È™i cum e la Lady Gaga, să o vezi din spate: ce înseamnă să construieÈ™ti un asemenea eveniment, în străinătate plăteÈ™ti zeci de mii de euro. Sunt È™coli specializate care asta fac. Tu le plăteÈ™ti bani, iar ei îÈ›i dau acces în cadrul acestor evenimente în care înveÈ›i ce înseamnă să faci parte din shobiz. Eu am avut privilegiul acesta datorită parteneriatului cu BMW. Am avut acces la chestia asta gratis - È™i nu este un proiect pe care l-am închis; este un proiect pe care îl continuu.

Din fericire, de ceva vreme am un băieÈ›el - È™i chestia asta mi-a luat foarte foarte mult timp È™i energie ca să aduc proiectul în forma asta, dar îl voi continua după ce se mai liniÈ™tesc lucrurile.

Domi (baterie, Urma): Dacă nu am fi trăit astea împreună, nu te-aÈ™ crede.

Mani Gutau (Urma): Ar fi multe de povestit. Știu că la un moment dat m-a abordat cineva de la o revistă în ideea de a-i da informaÈ›ii picante: - domnule, dar ce se întâmplă acolo?

- What happens in a BMW, stays in a BMW - È™i cred că faptul că acest proiect a durat atât de mult timp …cum pot eu evolua valoarea unui artist precum Bobby McFerrin, Shakira sau Sting? Ca să nu mai zic că conduceam niÈ™te maÈ™ini foarte scumpe - È™i să primeÈ™ti încrederea asta, pentru mine a fost un privilegiu foarte mare. Mă bucur că oamenii au înÈ›eles că scopul meu principal a fost de a face ca aceÈ™ti oameni să plece din această È›ară cu o impresie plăcută. AÈ™a a început acest proiect. Am asistat …eram prieten cu cineva care organiza evenimente care È™oferul era pur È™i simplu o catastrofă, pe lângă faptul că nu vorbea engleza absolut deloc, nu avea nici cea mai mică intenÈ›ie să fie politicos, să ridice un bagaj, etc. Pe cei de la House of Pain spre exemplu i-am ridicat într-o mare de nervi de la aeroport pentru că …datorită look-ului È™i a modului în care arătau i-a luat lumea drept turiÈ™ti americani È™i i-a tratat efectiv invers de cum ar fi trebuit - È™i erau niÈ™te artiÈ™ti destul de importanÈ›i - È™i cred că pentru mine asta este marea reuÈ™ită, pentru că eu consider că fiecare dintre aceÈ™ti artiÈ™ti pe care i-am cunoscut a plecat cu o impresie frumoasă despre România. Nu È™tiu dacă Bobby McFerrin sau Natalie Cole ar fi intrat vreodată în Sala Ateneului È™i să vă spun spre exemplu că la Natalie Cole i s-a organizat o petrecere la care a cântat Horea Brenciu. Cred că nu era ok să rămână cu impresia asta despre România. Eu de exemplu am luat-o È™i am dus-o într-un loc cum e Green Hours, la care pentru ea a fost mult mai interesant decât ce i se pregătise ca spectacol aniversar în România. Și faptul că È™i eu la rândul meu sunt muzician È™i înÈ›eleg aceste noÈ›iuni de sound check, back line, sunt lucruri care ne-a ajutat foarte mult  pentru că È™tiam exact de ceea ce are nevoie. Mă îndoiesc dacă Maxi Jazz È™i-ar fi petrecut zilele respective la fel de plăcut dacă ar fi fost un alt È™ofer dintr-un alt domeniu de activitate.

---

Autor: RiCo

Napoca 15, 3.DEC.2013

---

Opt concerte s-au înregistrat în 2014 (dovada fiind înscrisă pe website-ul oficial al formaÈ›iei (ultima È™tire care apare aici, în momentul pregătirii acestui articol - 6.OCT.2014 - pentru postare, datând din 12 august 2014).

---

Dacă intri pe Facebook, vei descoperi biografia neactualizată din 2011. Astfel, doar  cei mai apropiaÈ›i fani È™tiu că din primăvară, bateristul clujean, Dominic Csergo, se află acum în componență doar pe post de colaborator. Între timp, Catrinel Bejenariu a cântat din nou cu formaÈ›ia la un festival, în 23 august.

---

Componența 2014

• Mani Gutău la voce È™i chitara armonie
• Jimmy Cserkesz la chitara solo
• Luis Palomino la saxofon È™i flaut
• Sebastian Burneci la trompetă
• Sorin Erhan la chitară bas

---

Discografie

• Nomad Rhymes (2004)
• Anger as a Gift (2005)
• Trend Off (2007)
• Lost End Found (2013)

Lasa un comentariu: (max. 1800 caractere)

Nume:   Antispam: