Saci (Schatzi) despre Depold

Am povestit deja cu Francisc Salamon despre anii petrecuți cu Iuliu Merca la prima formație clujeană Rock, Index66.

--- 

Schatzi (Saci), despre Index 66

http://czb.ro/articol/2908/

--- 

BIO. Index 66

http://czb.ro/articol/2907/

--- 

În 1970, în vreme ce Iuliu Merca a trecut la Mondial, Saci a ales să-È™i continue activitatea alături de formaÈ›ia arădeană Depold, cu care avea să trăiasca zece ani de maximă intensitate ca muzician profesionist în România.

--- 

Depold

• Localitate de origine: Arad
• Perioada de activitate: 1967-1980
• Gen muzical: Muzică uÈ™oară, Muzică de film

--- 

--- 

Johann Jenci Depold (n. 1937, Arad) 

--- 

Am avut ocazia să povestesc cu Francisc Solomon (Schatzi) din Cluj-Napoca despre una dintre formaÈ›iile la care a activat timp de 10 ani (între 1970-1980). 

--- 

Deosebit la formaÈ›ia Depold este faptul că era cea mai solicitată trupă autohtonă din anii 1970, antrenând atmosfera la trei Revelioane în direct la TVR (alături de secÈ›ia de suflători din trupa lui Vasile Sile Dinicu, cel mai apreciat dirijor român din anii '70). 

Depold era totodată trupa de spate invitată în concerte È™i turnee pentru cei mai apreciaÈ›i soliÈ™ti de muzică autohtonă din epoca respectivă… 

--- 

Am căutat pe net formaÈ›ia È™i în afară de o referință vagă È™i o piesă pe YouTube (aceeaÈ™i promovată È™i la Trilulilu, de pe compilaÈ›ia Electrecord, FormaÈ›ii Pop 2) nu există nicio biografie, niciun websait, nici măcar o pagină a trupei urcată pe Wikipedia.

--- 

Gândul curat

www.youtube.com/watch?v=r406uJKVpks

--- 

Acesta este PRIMUL ARTICOL POSTAT PE NET 

cu detalii referitoare la formația arădeană Depold.

--- 

Saci (Francisc Salamon, 11.MAI.1947 - 19.IUL.2014) ne povestește:

Nici albume nu am făcut cu formaÈ›ia Depold, dar am lucrat la foarte multe piese în anii 1973-78 … au fost sute de piese imprimate … întregul repertoriu înregistrat de Marius Èšeicu, Olimpia Banciu, Mihai Constantinescu È™i mulÈ›i alÈ›ii (enumeraÈ›i mai jos). Noi am fost chemaÈ›i la înregistrările lor în studio, în primul rând pentru că am avut instrumente grozave, eram instrumentiÈ™ti foarte buni È™i aveam trei soliÈ™ti foarte talentaÈ›i, care făceau cor de înnebuneai … ori asta plăcea la orice solist sau solistă, să-l ai pe Depold în spate. Nu conta cine venea cu piesa lui, că erau ...

Johan Depold și Eugen Bauer, care ziceau - asta-i piesa? no, stați jos, că le orchestrăm...

Am fost în URSS în turneu în 1973 sau 1974, prin ARIA, alături de Alla Bayanova (o rusoaică care a trăit în România, un fel de Marina Voica, dar mai în vârstă … 1914-2011).

Am fost în turneu o lună; am fost la Kiev, Moscova, Simferopol, Sevastopol, Harkov, CernăuÈ›i. O problemă atunci a fost că Jenci Depold a fost prins cu o haină de piele care nu era a lui pe un vas în Turcia, È™i i s-a făcut cazier. Din acest motiv, Marus Èšeicu l-a înlocuit pe acel traseu, la clape. 

--- 

www.facebook.com/pages/Alla-Bayanova/108141509213420

--- 

Depold este cu 10 ani mai mare ca Saci È™i a cântat la Arad din anii '50. La finalul anilor 60, Depold cânta la Poiana BraÈ™ov. FormaÈ›ia aceasta a fost pusă la punct cu o componență stabilă (cea de aur a trupei) în 1971. 

--- 

--- 

Turneele

FormaÈ›ia Depold a parcurs întreaga È›ară, în lung È™i în lat, fiind trupa de spate pentru unii dintre cei mai în vogă soliÈ™ti È™i soliste din anii 1970 … Dar cu toate astea, nu se mai vorbeÈ™te nimic despre formaÈ›ia Depold. Niciun artist de la vremea respectivă nu mai menÈ›ionează trupa de spate în vreun interviu sau pe vreo pagină de net.

---

Asta-i destul de urât; ar putea să menÈ›ioneze formaÈ›ia, pentru că în mare măsură, datorită nouă sunau ei bine pe scenă. Nu am zis că nu cântau bine, dar datorită nouă, pentru că aveam È™i sculele cu care au putut să sune atât de bine … că pe atunci nu cred că erau 3 sau 4 bateriÈ™ti în România cu tobe adevărate aduse de afară - plus boxele, amplificatoarele… 

--- 

Pe lângă concertele din săli am ajuns să cântăm È™i la fabrici, fiind primiÈ›i ca niÈ™te artiÈ™ti adevăraÈ›i. Atunci puteam cumpăra cămăși de la Brăila, jeanÈ™i de la BotoÈ™ani … de la fabrici unde numai mâna de lucru era românească, că maÈ™inile È™i materialele erau din Occident. Luam câte 50 de cămăși fiecare, când am plecat în turneu spre URSS. Pe tren, spre Moscova, toate femeile È™i noi, că ne-a învățat Johnny Dimitriu, cămășile Braicoff de la Brăila frumos colorate … schimbaÈ›i-le eticheta. ProÈ™tii de ruÈ™i când văd că scrie englezeÈ™te pe ele, dau È™i câte 50 de ruble pe o cămașă (70 de ruble fiind un salar lunar în fostul URSS). Ne-am făcut cu bani de acolo de ne-am spart. Noi am făcut 65 de ruble fiecare, de concert, în timp ce directorul unei case de cultură la ruÈ™i făcea 75 de ruble pe lună … Odată cu Robi È™i cu Laci, ne-am băgat într-un taxi pe la 10 È™i pe la 3 ne-am întors … È™i 3 ruble ne-a costat … iar taximetristul a fost după noi, a venit cu noi la restaurant, am făcut cumpărăturile cu el - È™oferul stătea afară È™i aÈ™tepta.

--- 

CZB: La ChiÈ™inău când ai fost prima dată?

Francisc Salamon (Saci, baterie): La ChiÈ™inău niciodată nu am fost. La CernăuÈ›i am fost în acelaÈ™i turneu din 1977. La ChiÈ™inău nici nu mi-am dorit să merg, că erau de-ai noÈ™tri, moldoveni. La CernăuÈ›i erau mai mulÈ›i ucrainieni, dar È™i foarte mulÈ›i români intelectuali. În ChiÈ™inău a rămas plebea dar în CernăuÈ›i erau case nobilare … am fost invitaÈ›i la nu È™tiu câÈ›i acasă la masă … cu servicii speciale de farfurii È™i tacâmuri de argint … grozav a fost … 

CZB: Vrei să zici că la CernăuÈ›i, fiind oraÈ™ de provincie pentru Kiev, au rămas vechile structuri sociale, în timp ce la ChiÈ™inău, fiind vorba de capitala unei provincii, toate posturile de conducere È™i intelectuale au fost rusificate puternic?

Francisc Salamon (Saci, baterie): Exact! Românii din Basarabia au fost puternic rusificaÈ›i, în timp ce la CernăuÈ›i se făcuse un fel de mic Paris … era altfel … plus că este vorba de influenÈ›a Bucovineană. Asta trebuie să înÈ›eleagă toată lumea. Este altă È›ară decât Moldova. Cum cobori de la Fălticeni, e Bucovina. Eu È™tiu, pentru că am fost de sute în ori în zona aceea, È™i cu Depold, È™i cu Semnal M … cum ai coborât de la Fălticeni, începe mocirla. În Moldova, în dreapta, peste Prut, e altă lume deja. La CernăuÈ›i totul era frumos aranjat, copacii erau vopsiÈ›i, curat în curÈ›i … nu se poate spune, e altă lume.

--- 

CZB: Cu Depold într-un an de zile cât timp liber aveaÈ›i?

Francisc Salamon (Saci, baterie, Depold): PuÈ›in. Vara nu se făceau turnee; totul se petrecea pe Litoral vara. Noi aveam locul nostru la Dorna (în Mamaia), cel mai frumos restaurant din staÈ›iune. În imediata apropiere erau foarte multe hoteluri cu turiÈ™ti străini. În zona aia, majoritatea erau nordici (suedezii, danezii, finlandezii stăteau la Modern, Jupiter, Jununa). Erau foarte multe firme de turism atunci care lucrau cu Scandinavia, È™i toÈ›i erau cazaÈ›i la Mamaia. Fără falsă modestie, cântam bine, că altfel nu cântam cu Depold.

Seara în față erau numai VIP-uri - în special în perioada în care se organiza Festivalul de muzică uÈ™oară de la Mamaia. Compozitorii, textierii, soliÈ™tii, solistele, organizatorii, îÈ™i dădeau toÈ›i întâlnirile acolo, la noi. Era o chestie grozavă. Aproape o mie de oameni veneau în fiecare seară … sala aceea era foarte mare.

Vara eram pe Litoral. Deja de pe Litoral plecam direct în turneu, iar acelaÈ™i lucru mi se întâmpla cu Semnalul, că ajungeam acasă de Crăciun în aceeaÈ™i teniÈ™i cu care plecasem la mare înainte de sezonul estival.

Exact așa a fost.

Aveam turnee peste turnee, după care ajungeam acasă de sărbători, iar în ianuarie o luam de la început.

--- 

--- 

Componența Depold (1970-80)

• Johann Jenci Depold (voce, chitară)
• Ladislau Laci Borkics (chitară, flaut, voce)
• Robert Holorits (bas, voce)
• Francisc Salamon (tobe)
• Eugen Bauer (voce, compoziÈ›ie)

--- 

--- 

CZB: Depold era din Arad?

Francisc Salamon (Saci, baterie, Index66): Da.

CZB: Cum ai ajuns la Arad?

Francisc Salamon (Saci, baterie, Index66): Păi noi am cântat în 1970 pe Litoral cu o trupă din Cluj...

Cu:

• Nicu Văcaru (la saxofon)
• Radu Jarda (la chitară, clape È™i voce - băiatul compozitorului Tudor Jarda, care s-a sinucis), 
• MiÈ™u Morossy (la bas)
• Francisc Salamon (la tobe)

… noi 4 cântam pe Litoral … nici n-am avut nume. 

--- 

Pe Litoral în formula asta am cântat aproape în toate locurile că nu È™tiu cum cântam trei săptămâni, cum ne dădea afară. Nu pot să-mi imaginez … È™i cântam bine.

--- 

Depold cântau È™i ei pe Litoral È™i aveau la tobe pe Liviu HriÈ™cu, care după aceea a început È™i cu Semnal-ul să cânte. Cu el s-a făcut prima formulă Semnal M, cu Liviu HriÈ™cu la baterie, prin 1978. 

Eu am cântat la Semnal M din 1980 până în 1995. 

--- 

Liviu HriÈ™cu a zis că nu mai cântă cu Depold, că nu se mai înÈ›elege cu ei - iar ei umblau È™i căutau un înlocuitor È™i s-au întâlnit cu Marossy, È™i MiÈ™u îmi zice că se caută un baterist. Noi oricum am făcut această trupă doar pentru vară, ca să cântăm pe Litoral. Nici nume nu am avut. 

MiÈ™u i-a zis la Depold că dacă are nevoie de cineva cum trebuie, acela sunt eu! 

În aceeaÈ™i seară a venit să ne asculte în concert È™i imediat după cântare am bătut palma. Astfel, am ajuns să cânt cu ei din 1970 până în 1980.

CZB: Deci numele trupei vine de fapt de la numele lui Janci Depold?

Francisc Salamon (Saci, baterie, Index66): Johann Depold, da. El acuma este în Germania. 

Am avut foarte mari succese cu Depold.

--- 

CZB: Iarăși este vorba de o formație care nu a scos album la Electrecord?

Francisc Salamon (Saci, baterie, Index66): Nu. Am înregistrat doar câteva piese la radio. Avem o singură compoziÈ›ie, Gândul curat, care se dă È™i acuma. 

--- 

Dacă cauÈ›i pe net, vei găsi Gândul curat. 

--- 

Noi de fapt eram trupa de acompaniament a foarte multor artiÈ™ti, care eram într-o gaÈ™că de turneu. Pe atunci erau câteva găști mai mari de acest gen … vreo trei-patru, dar noi eram trupa care stătea pe scenă două ceasuri… È™i cântam spre exemplu, în deschidere pentru 

• Zoe Câmpeanu
• Marinescu
• Sergiu Zăgărdean
• Olimpia Banciu
• Mihai Constantinescu
• Marius Èšeicu
• Marina Voica
• Cornel Constantiniu
• Corina Chiriac

… atunci, în anii aceia, crema muzicii autohtone. 

• Toma Caragiu
• Gioni Dimitriu

… trupe grozave. 

--- 

Și mai era trupa aia de doi lei… vai când îi văd la televizor, îmi vine să mă duc să-i … Savoy. Trupa lor lucra cu Margareta Pâslaru. AÈ™a se lucra în studio, că era Margareta Pâslaru pe o parte È™i Marinela Voica pe cealaltă - È™i fiecare încerca să ia oameni cât mai buni … în anii '70 se punea mare preÈ› pe căutarea unei trupe bune, cu scule … că aÈ™a ca Depold în România nu era nimeni cu scule la vremea aia. Noi aveam (chitară) Marshall È™i (clape) Hammond È™i tot ce vrei în lumea asta … mulÈ›i nici acuma n-au. Amplificatoare Sound City, chitară Fender, difuzoare GB Lansing (GBL) - toate erau sculele cele mai bune … È™i se punea preÈ› să se caute trupe, dacă se poate, din Ardeal. Eu eram din Cluj È™i ei din Arad. Arătam bine pe scenă, eram corecÈ›i, cinstiÈ›i, curaÈ›i, cântam bine, nu făceam scandaluri. Eram muzicieni buni È™i oameni normali, nu cu nasul pe sus, È™i cu spart de geamuri, cum fac È™i acuma BucureÈ™tenii.

Cu formația asta am rupt gura la toți cei care au ales să colaboreze cu noi.

Și-i aveam pe Jenci, pe Borkis Laci È™i pe Robi Holorits; aceÈ™ti trei soliÈ™ti cântau de îngheÈ›a apa.

--- 

Autor: RiCo

Interviul a fost realizat în ianuarie 2012

--- 

Fotografii (împrumutate din colecÈ›ia personală a artistului)

FOTO prezentare. Schatzi. 1976

FOTO 1. DEPOLD, 1975: Depold, Borkics, Schatzi

Lasa un comentariu: (max. 1800 caractere)

Nume:   Antispam: