Caro Emerald. Deleted Scenes From the Cutting Room Floor

Caro Emerald

Deleted Scenes From the Cutting Room Floor

!!.

2010, Grandmono > Polydor > Universal

Gen: Industrial Jazz, Eurodance

--- 

Există mai multe piese care încep foarte interesant, cu un saxofon fierbinte (Just One Dance), corzi emotive de vioară (Riviera Life) sau clape calde de pian (I Know That He's Mine), dar doar după câteva secunde, aceste compoziÈ›ii se industrializează brusc È™i la modul enervant, prin introducerea unui ritm puternic È™i monoton de (hai să le zicem) tobe, care nu scade în intensitate pe durata întregului material.

--- 

Astfel, ceea ce promitea să fie un proiect eclectic de jazz fusion interesant, descoperim că este de fapt un simplu proiect comercial cu tendinÈ›e premeditate de introducere în boxele de discotecă la nivel european. Curentul de a mixa sau introduce secvenÈ›e de melodii din perioada interbelică în muzica dance în anii 2010 a dus inevitabil la apariÈ›ia acestui proiect muzical. Eu am descoperit Caro Emerald pe net acum trei ani, odată cu lansarea pieselor A Night Like This sau Stuck în topurile europene, È™i am crezut că acestea au un iz de ritm de club doar pentru a avea efectul scontat de a intra în playlisturile radiourilor sau ale DJilor de club. Din propria mea experiență de a asculta albume, o majoritate predominantă de artiÈ™ti promovează 2-3 piese ritmate pentru radio, în timp ce restul materialului introdus pe albumul de studio reflectă faÈ›a adevărată, creativă È™i sensibilă, a artistului. La Caro Emerald, după ascultarea întregului material, rămân însă cu un gust amar (È™i mă bucur că nu am dat mai mult de 10 lei pentru versiunea Universal românească a albumului, fără versuri sau cărticică groasă de CD. 

--- 

The Other Woman, care începe cu un ritm care iniÈ›ial pare să fie un set de congas, dar cu timpul, devine un simplu ritm sintetic enervant, care devine fondul sonor pentru întreaga piesă, poate este cel mai sinistru exemplu în acest sens, al acestui produs. 

Mai toate compoziÈ›iile mă duc cu gândul la marÈ™uri militare È™i coloane sonore pentru filme poliÈ›iste de gen James Bond.

---

Piese precum Dr. Wanna Do îmi aminteÈ™te (în mod ciudat) de proiectul danez de eurotrash-eurocheese-eurokitsch, Dr. Bombay, din 1998. Farmecul ritmurilor techno-house este trecător; proiectul se dovedeÈ™te a fi unul sezonier - È™i nu cred că producătorii din spatele proiectului Caro Emerald au gândit treaba pe termen lung.

--- 

You Don't Love Me este comoara ascunsă a albumului, având un puls ceva mai cald decât celelalte piese de pe material (poate din cauza saxofonului, dar cu siguranță datorită volumului mai scăzut al ritmului). Dacă albumul ar fi fost conceput pe volumul È™i reÈ›eta acestei piese, nota CZB ar fi fost cu siguranță mai mare.

--- 

Nici vocea caldă a solistei olandeze (Caro Emerald, având numele Caroline Esmeralda van der Leeuw în buletin), nici scurtele intervenÈ›ii de riffuri, care par improvizate aleator pe ritmuri, nu salvează acest material supra-sintetic, eurotrash.

--- 

Rămân trist după audiÈ›ia acestui material. Trist pentru că albumul de jazz fusion nu emană un aer jazz; trist pentru că sunt nevoit să consider acest material interesant pentru un împătimat al jazzului care ar dori să descopere muzica techno!

--- 

Autor: RiCo

Lasa un comentariu: (max. 1800 caractere)

Nume:   Antispam: