Cultura Populară vs Popular Culture

România are o cultură unică, datorită poziÈ›iei geografice - È™i pentru faptul că rămâne o insulă latină într-o mare de slavi. Am fost asediaÈ›i de năvălirea popoarelor dintre Volga È™i Urali timp de sute de ani, am fost ocupaÈ›i de romani, turci, ruÈ™i È™i unguri È™i influenÈ›aÈ›i religios de greci (bizantini), fiind singurul popor latin Ortodox.

În perioada interbelică, România a vrut să fie asociată (cultural) cu FranÈ›a sau (politic) cu Germania, dar le-a trădat pe ambele în cursul celui de al doilea război mondial. Fiind lipsită de coloană în ultima mare conflagraÈ›ie pan-europeană, România rămâne cu imaginea pătată È™i după ce scapă de Regimul comunist este inclusă în Uniunea europeană doar ca È›ară de consum pentru produsele de mâna a doua din FranÈ›a È™i Germania.

--- 

Datorită celor 44 de ani de comunism, România beneficiază de o diasporă. Dintre intelectualii activi în exil (È™i consideraÈ›i trădători de È›ară pe vremea comunismului), amintim de eseistul È™i filosoful Emil Cioran (1911-1996), scriitorul Mircea Eliade (1907-1986) È™i creatorul de teatru al absurdului, Eugen Ionescu (1909-1994, naturalizat în FranÈ›a Eugène Ionesco).

--- 

Când ne gândim la arta tradiÈ›ională românească, nu cred că este foarte popularizată ideea că România a fost leagănul teatrului evreiesc, dar ne gândim la arhitectură (influenÈ›ată de saÈ™i È™i secui) sau bucătărie mai mult decât altceva. În ceea ce priveÈ™te arta plastică, sculptorul Constantin BrâncuÈ™i este o figură reprezentativă pentru România. Din punct de vedere al muzicii, capodoperele clasicului George Enescu, Rapsodiile Române, sunt inspirate din muzica populară românească, dar în pagina de Wikipedia dedicată subiectului (Cultura României), nu reapar È™i artiÈ™tii muzicali care promovează alt gen pe lângă cel clasic (se putea menÈ›iona Gheorghe Zamfir ca personalitate internaÈ›ională al folclorului românesc È™i Phoenix ca formaÈ›ie inovatoare al genului rock, apreciată pe plan naÈ›ional. 

În ceea ce priveÈ™te muzica populară românească, aceasta se numeÈ™te la fel È™i în ziua de azi, la un sfert de secol de la deschiderea țării noastre spre lume. Din punctul meu de vedere, genul trebuia rebotezat de mult sau integrat la categoria muzică tradiÈ›ională sau World Music. Termenul general acceptat de români È™i promovat ca Muzică populară chiar de UCMR, crează o mare confuzie, mă gândesc, pentru omul de rând de limbă română, care intră prima dată în contact cu Pop Music È™i descoperă că nu conÈ›ine nai, cobză sau È›ambal… ci este chiar orchestrat cu instrumente specifice muzicii Rock.

--- 

Prima jumătate a secolului al XX-lea este considerată epoca de aur a culturii române È™i este perioada când aceasta a atins nivelul său maxim de afirmare internaÈ›ională în armonie cu tendinÈ›ele culturale europene. 

--- 

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cultura_României

--- 

Popular culture în schimb (prescurtat Pop culture) se leagă de mentalități, atitudini È™i fenomene apeciate de mase, considerate Mainstream sau Comerciale (în cultura occidentală, anglofonă) în secolul XX, după cel de al doilea război mondial. Aceste fenomene de masă sunt puternic influenÈ›ate de Mass Media (în special televiziunea, iar în ceea ce priveÈ™te muzica, postul MTV între 1981 È™i 2005).

--- 

Cultura populară cred că este un termen introdus È™i folosit pe plan universal în secolul XIX, după industrializare È™i urbanizare. Aceasta încearcă să acopere preferinÈ›ele maselor, în timp ce Cultura înaltă (High Culture) reprezintă gusturile rafinate ale clasei înalte, care are timp să aprofundeze o muzică mai compleză È™i are banii cu care să meargă la spectacolele de gen. 

--- 

În anii 1950, popular music a fost promovată în presa scrisă anglofonă sub forma prescurtată, Pop Music. În epoca respectivă, a apărut o nouă miÈ™care muzicală, Rock'n'Roll. Acest nou gen muzical a fost interzis È™i cenzurat în România (până în prezent) È™i drept urmare, muzicologii de limbă română de atunci nu au fost nevoiÈ›i să se adapteze normelor internaÈ›ionale, iar după haosul din 1990, muzicologii în vârstă au rămas demodaÈ›i în gândire - È™i deoarece România nici nu se află în circuitul oficial al turneelor internaÈ›ionale È™i nici nu se poate lăuda cu o scenă muzicală proliferativă de succes în mai multe domenii muzicale pe plan internaÈ›ional - România nu a fost încă nevoită să facă trecerea la noÈ›iunile moderne ale termenologiei muzicale internaÈ›ionale. 

--- 

Byte 1. Mai trebuie avut în vedere că România este încă pe cale de a se urbaniza (de abia în ultimul sfert de secol a început lumea să se mute de la sat la oraÈ™); industrializarea s-a produs forÈ›at, în decurs de un deceniu, pe vremea lui CeauÈ™escu (iar strămutarea populaÈ›iilor nu a permis aprofundarea sentimentului de patriotism local sau regional, în timp ce elita din toate domeniile de activitate a fost obligată să se mute în capitală); È™i în 2014 nu există o infrastructură de autostrăzi care să lege oraÈ™ele principale din provinciile istorice . Dezcentralizarea se produce extrem de lent È™i nu este agreată deloc de sistemul economic centralizat, din BucureÈ™ti.

--- 

Cultura Pop este o formă artistică diluată pentru a putea fi acceptată È™i înÈ›eleasă de un public cât mai larg. Drept urmare, există comunități de consumatori (non-mainstream/anti-comercial sau contracurent) care atacă genul ca fiind superficial È™i lipsit de mesaj sau substanță, iar sistemul care îl promovează este considerat axat strict pe profit È™i corupt.

--- 

Byte 2. Pop È™i Popular au înÈ›elesuri diferite. Ceva Popular este longeviv È™i apreciat de mase pe termen lung. Pop poate reprezenta un stil facil de compoziÈ›ii, de impact imediat, cu succes sezonier.

--- 

Consider că România va fi pregătită să se reintegreze în miÈ™carea culturală internaÈ›ională contemporană de abia atunci când termenul pentru Muzica populară autohtonă va fi universal acceptată ca Muzică tradiÈ›ională, muzica Pop va reprezenta genul Muzicii uÈ™oare autohtone (denumire perimată, care reprezintă genul Light Music, care este deja complet altceva), iar festivalurile de Muzică urbană nu vor mai promova un pop-rock desuet, optzecist, È™i Eurotrash pe post de Muzică electronică.

--- 

Comunismul stă desigur la baza tuturor confuziilor în ceea ce priveÈ™te categorisirea genurilor muzicale dezvoltate în secolul XX, după încheierea celui de al doilea război mondial, în deceniile în care România a rămas izolată de restul lumii (în special de curentele Occidentului). Guvernele post-comuniste nu au promovat sau provocat niciun fel de revoluÈ›ie culturală (lucru care consider că ar fi fost firesc să se întâmple în 1990), mult aÈ™teptată de unii È™i foarte necesară pentru evoluÈ›ia spirituală a naÈ›iunii noastre - la alt nivel popular, alte tendinÈ›e alternative È™i alt nivel de contracultură.

--- 

Autor: RiCo

--- 

Byte. În România anului 2014 în continuare nu există È™coli de muzică (de stat) care să promoveze sau să disciplineze tinerele talente într-o gamă largă de domenii muzicale (cele câteva È™coli de Conservator de la noi sunt conduse de profesori educaÈ›i cu ochelari de cal pe vremea Comunismului care nu recunosc alte note în afara celor orchestrate în stil clasic È™i nu le pot vizualiza decât dacă le au desenate în faÈ›a ochilor… asta în vremuri în care locurile sunt extrem de limitate în orchestrele de operă È™i de filarmonică din È›ară.

--- 

La Casa de CULTURÄ‚ din metropola europeană Cluj-Napoca s-a organizat prima ediÈ›ie a Festivalului-Concurs Taragotul de aur în noiembrie 2013 sau la Casa de CULTURÄ‚ din Alba Iulia s-a organizat festivalul Strugurii de aur în fiecare toamnă (unde se adună prietenii angajaÈ›ilor, neamurile È™i vecinii celor aflaÈ›i pe scenă). Eu nu vreau să cred că asta ar trebui să fie menirea Caselor de CULTURÄ‚ româneÈ™ti în anul 2014! Nu aÈ™a se salvează tradiÈ›iile muzicale ale folclorului autohton. Prin aceste evenimente eu văd doar niÈ™te supape de a spăla bani publici pentru premii acordate (voit supraevaluate în bugetele oficiale ale proiectelor) È™i evenimente organizate ca să nu rămână sala goală; văd o generaÈ›ie crescută la È›ară È™i dezrădăcinată la oraÈ™, care nu È™tie să se întoarcă la È›ară să îÈ™i retrăiască amintirile din copilărie. 

--- 

Am descoperit Taragotul de aur din greÈ™eală, butonând peste canale cu telecomanda, È™i evenimentul fiind dat în reluare (Transilvania Look, 23.FEB.2014). Strugurii de aur au apărut apoi în lista de propuneri asociate filmării urcate pe YouTube, pe care am amintit-o mai sus. Astfel, se dovedeÈ™te cât de bine promovate sunt evenimentele on-line È™i off-line… (zic asta la modul ironic, în sensul că nu aveam habar de existenÈ›a acestor festivaluri până în FEB.2014, deÈ™i mereu urmăresc afiÈ™ele când ies în oraÈ™ È™i zilnic mă aflu pe net).

--- 

Consider astfel de festivaluri benefice unor comunități rurale, care ar putea stârni interesul celor plecaÈ›i la oraÈ™ să se întoarcă acasă într-un weekend. Casa de cultură din oraÈ™ ar trebui să promoveze È™i să sprijine scena locală urbană.

--- 

CitiÈ›i întregul Editorial: CZB a împlinit 5 ani!

http://czb.ro/articol/6653/

Lasa un comentariu: (max. 1800 caractere)

Nume:   Antispam: