Minstrel Show (1830-1910)

La început (în SUA anilor 1830), Minstrelsy a fost o formă de spectacol interpretată de albi machiaÈ›i în black-face (cu faÈ›a pictată în negru, cu o cremă obÈ›inută din plută arsă sau vopsea neagră). Din anii 1850, dar în special după încheierea războiului civil din SUA (1861-1865), actorii È™i cântăreÈ›ii de culoare aveau voie să urce pe scenă (È™i fiind discriminaÈ›i, primeau un salar mai mic decât cel acordat artiÈ™tilor albi, pentru aceeaÈ™i normă de lucru), dar în schimb, erau obligaÈ›i să poarte Blackface È™i să se autoironizeze. Scopul Minstrel shows (È›intit publicului alb din pătura mijlocie) era să îÈ™i bată joc de foÈ™tii sclavi, în acelaÈ™i timp educând publicul asupra unui anumit stereotip al negrilor (greu de educat, amorali, leneÈ™i, neserioÈ™i, împleticiÈ›i, superstiÈ›ioÈ™i È™i muzicali), care va rămâne întipărit în mintea societății peste 100 de ani (È™i care poate fi observat È™i în prezent la populaÈ›ia rasistă din SUA). Minstrel shows au reprezentat transformarea operei clasice în artă populară (în sensul englezesc, de Pop, al cuvântului) prin adaptarea spectacolului la nivelul cultural al maselor. 

--- 

Byte 1. Caracterizarea omului african este personificată prima dată în teatrul european în 1604 (Othello, creat de William Shakespeare). În Statele Unite, personajele jucate de negrii pe scenă în secolul XIX aveau rolul de comic de situaÈ›ie, ele fiind È›inta poantelor.

--- 

Byte 2. Moda Blackface pentru actorii din SUA va fi eliminată cu totul din cluburi, teatru È™i film de abia peste 100 de ani, după 1950). Filmele în care s-au înregistrat cântece sau schiÈ›e cu actori în black-face încetează să mai fie difuzate la televiziuni în SUA de abia în anii 1980.

--- 

--- 

Piatra de temelie a structurii industriei muzicale din SUA poartă amprenta spectacolelor Minstrelsy (introduse în SUA în anii 1830):

• barajul de poante È™i situaÈ›ii ridicole din Minstrelsy este împrumutat cu succes de Marx Brothers (1905-1949); 
• structura complexă de schiÈ›e comice intercalate cu melodii cântate este preluată de emisiuni de divertisment televizate, începând cu Hee Haw (1969-1997), Laugh In (1967-1973) È™i până la Saturday Night Live (1975-prezent);
• bancurile scoÈ›iene de gen: - Why did the chicken cross the road? sau - Who was that lady I saw you with last night? - That was no lady—that was my wife! au fost preluate È™i adaptate situaÈ›iilor de-a lungul deceniilor, evoluând în timp în Stand-Up Comedy. 

--- 

Dixie (1859)

--- 

Minstrelsy concurează cu spectacolele Vaudeville, dar pierde mult din interesul publicului după 1910. Pe măsură ce a avansat miÈ™carea Civil Rights (de drepturi civile antirasiste) în SUA, Minstrelsy a scăzut în popularitate, dar spectacole de gen cu artiÈ™ti amatori au continuat să fie organizate până în anii 1960 în teatrele mici È™i licee, predominant în zonele rurale din statele de sud. 

--- 

Genul muzical Hokum, folosit în spectacolele de Minstrelsy, stă la baza genurilor Blues È™i Country (trecând mai întâi prin etapele de Race Music È™i Hillbilly Music). Multe piese Hokum prezentate prima dată aici, interpretate cu accente exagerate ale foÈ™tilor sclavi de culoare, sunt adaptate ulterior È™i transformate în È™lagăre sau chiar imnuri ale unor state americane din sud (cum ar fi Dixie pentru statele Confederate sau My Old Kentucky Home pentru statul Kentucky.

--- 

My Old Kentucky Home (1853)

--- 

Callender's Georgia Minstrels, Ethiopian Serenaders È™i Virginia Minstrels sunt printre primele ansambluri de cântec, dans È™i actorie formate exclusiv din negrii; deÈ™i aceste ansambluri sunt recunoscute ca fiind mai talentate decât cele formate din albi, datorită rasismului susÈ›inut după războiul civil din SUA, ele sunt mult mai prost plătite. 

--- 

Muzicienii de Hokum din spectacolele Minstrelsy, precum Uncle Dave Macon, au promovat banjo-ul și scripca, care au devenit ulterior instrumente de bază ale genului Country Music. Prin spectacolele de Minstrelsy deasemenea, masele de albi și imigranți europeni din SUA au fost introduse la cultura foștilor sclavi (muzica și dansul negrilor).

--- 

După 1870, genul de muzică Spirituals (cunoscut È™i ca Jubilees) a fost introdus în repertoriul spectacolelor Minstrelsy; aceasta este prima formă pură de muzică afro-americană promovată în spectacole publice în SUA.

--- 

Fenomenul Minstrel Show a pornit în oraÈ™ele din nordul Statelor Unite, în anii 1830-1840 (mai precis, spectacolul de gen s-a dezvoltat la început în zona barurilor din Five Points din New York City). Minstrel Show amesteca muzica folclorică de origine scoÈ›iană È™i irlandeză cu ritmurile È™i dansul africanilor, fiind prima formă distictă de spectacol de teatru produsă în SUA. Din acest motiv, Minstrelsy este considerată piatra de temelie a industriei muzicale din SUA.

--- 

DeÈ™i populaÈ›ia de culoare din statele din nordul Statelor Unite È™i-a căpătat libertatea în mod oficial în 4.IUL.1827, schiÈ›e cu umor, jucate de actori machiaÈ›i în black-face, au fost introduse în programul teatrelor începând din 1841 (cu toate că cei din clasele elitiste erau împotriva lor). Cu timpul însă, masele au început să frecventeze mai mult spectacolele de gen. Deoarece (cel puÈ›in în SUA) teatrul era un spectacol dinamic, cu participarea activă a publicului, masele au început să arunce cu fructe È™i legume în actori È™i orchestre atunci când nu le conveneau ceva din program. Astfel, s-a trecut de la programul elevat, de operă clasică, teatru clasic È™i comedie abstractă, la programul de schiÈ›e, poante simpluÈ›e È™i muzică folclorică, adaptată pe gustul maselor. 

Deseori, publicul elitist venea la spectacole să se amuze de atitudinea celor din păturile mai sărace.

--- 

În acelaÈ™i timp, au existat È™i încercări de a înfiinÈ›a instituÈ›ii de spectacole pentru publicul de culoare. Cel mai ambiÈ›ios proiect de acest gen a fost African Grove Theater (New York City, 1821), administrat de o echipă de negrii liberi. O sală de teatru rivală din apropiere a plătit pe câÈ›iva bătăuÈ™i să provoace scandaluri la African Grove, iar poliÈ›ia a pus lacătul pe clădire după o serie constantă de plângeri primite de la vecini.

--- 

În 1843, patru muzicieni de culoare, machiaÈ›i în blackface (Billy Whitlock, Dick Pelham È™i Frank Bower, conduÈ™i de Dan Emmett), au înfiinÈ›at trupa de muzică È™i umor Virginia Minstrels. Astfel, termenul Minstrel, care până în acest moment se referea strict la artiÈ™ti albi pictaÈ›i în blackface, a căpătat un înÈ›eles universal, care include È™i artiÈ™tii È™i actorii de culoare (care erau deasemenea obligaÈ›i să apară pe scenă în Blackface. Odată cu The Virginia Minstrels, artiÈ™tii de culoare din SUA an început să vină în contact direct cu publicul alb din pătura mijlocie a societății.

--- 

--- 

Thomas D. Rice (Daddy Rice, 1808-1860) este unul dintre cei mai cunoscuÈ›i dramaturgi È™i interpreÈ›i de Minstrel Show; el este considerat inventatorul paÈ™ilor de dans pentru Buck and Wing È™i Jim Crow (numele personajului va fi folosit să reprezinte epoca segregării legale la nivel naÈ›ional după războiul civil din SUA, între 1876-1965). Daddy Rice (tatăl genului Minstrel) este considerat cel mai înstărit actor anglofon al anilor 1830-1850.

--- 

The two most popular characters in the world at the present are Queen Victoria and Jim Crow.

- The Boston Post (1838)

--- 

Jump Jim Crow (Minstrel Days, 1941)

--- 

Africanii adaptau dansurile lor (axate pe percuÈ›ie) pe ritmul cântecelor folclorice introduse în SUA din Irlanda; aceÈ™ti dansatori intrau pe scenă È™i practic, prin improvizaÈ›ie, au introdus o serie de miÈ™cări noi de dans, care în amestecul culturilor din SUA, a prins la albi, È™i a fost numit în continuare Jig, chiar dacă nu mai semăna cu jig-ul contemporan de peste ocean. Alte scheme de dans introduse în cultura americană de către africani sunt: Turkey Trot, Buzzard Lope È™i Juba Dance.

Instrumentele introduse de sclavii africani pe noul continent sunt: bano și tamburina.

--- 

Byte 3. Despre Banjo. Se consideră că Joel Sweeney (1810-1860), care s-a născut într-o familie irlandeză stabilită SUA, a învățat să cânte la banjo de la sclavii africani, fiind primul alb care introduce acest instrument în Europa (se È™tie că până în anii 1830, doar cei de culoare din SUA cântau la banjo). Joel Sweeney este cel care adaugă a cincea coardă la instrument, È™i susÈ›ine o serie de spectacole în Irlanda È™i Anglia în 1843 (fiind machiat în Blackface), prin care introduce pentru prima dată anumite cântece populare de peste ocean în Marea Britanie È™i Irlanda.

Muzica, dansul și ritmurile au prins la europeni pentru că erau atractive, și pentru că erau exotice.

--- 

Multe trupe de amatori s-au destrămat la scurt timp de la înfiinÈ›are, susÈ›inând doar câteva apariÈ›ii scenice pe plan local. ViaÈ›a pe drum, în turneu însemna ca artistul să se dedice unei serii nesigure de concerte unice, legate între ele pe un traseu. AceÈ™tia erau expuÈ™i accidentelor feroviare; cazărilor în clădiri nesigure în caz de incendiu; discriminării din partea poliÈ›iei, care practica arestul pe motive nefondate; È™i expunerea la virusuri letale. De multe ori, actorii erau obligaÈ›i să amenajeze încăperi complet goale în săli improvizate de teatru È™i nu rareori, impresarii dispăreau cu toate încasările de la intrare înainte de încheierea spectacolelor. 

Trupele de succes nu se aventurau în afara regiunii de nord-est din SUA, iar unele reuÈ™eau să fie angajate pentru turnee peste ocean (deÈ™i asta însemna aproape mereu că trupele concurente care rămâneau acasă se impuneau în lipsa lor). Circuitele de teatre È™i traseele sigure de spectacole s-au extins din Baltimore/MD până la New Orleans/LA până în 1840; după alte două decenii, traseele artiÈ™tilor puteau cuprinde state din Midwest È™i California. 

Cele mai nesigure zone pentru artiÈ™tii de culoare rămân statele din sud. Aici, ei erau obligaÈ›i să poarte costumaÈ›ia de scenă È™i machiajul Blackface È™i în oraÈ™, în timpul zilei. Majoritatea trupelor de Minstrel Show aflate în turneu în sud părăseau oraÈ™ul imediat după spectacol. Salariile acestor negrii erau mult mai mari decât al altor cetățeni de culoare, dar evident mai mici decât al albilor din aceeaÈ™i branșă. Din acest motiv, majoritatea ansamblurilor de cântăreÈ›i È™i actori de culoare se destrămau la scurt timp de la înfiinÈ›are; puÈ›ini sunt cei care reuÈ™eau să se impună.

--- 

Camptown Races. Al Jolson

--- 

Multe din compozițiile muzicale originale create pentru acest gen de spectacol și introduse populației albe din SUA prin Minstrel Show au devenit șlagăre clasice pentru cultura americană din SUA.

--- 

Carry Me Back To Old Virginny. Ray Charles

--- 

În timpul războiului civil din SUA, tematica pieselor se schimbă È™i multe compoziÈ›ii noi, promovate în spectacolele Minstrel, sunt triste È™i au un mesaj mai profound. When This Cruel War Is Over devine hitul perioadei respective, înregistrând vânzări de peste un million de exemplare ale partiturilor. 

--- 

Popularitatea de care s-a bucurat Minstrel Show scade după război, o parte din public a preferat noua modă Variety (varieteu), comediile muzicale prezentate în teatre sau vodevil. Din acest motiv, între 1865 È™i 1877, sălile mai mici s-au închis, iar cele mari au prezentat spectacole mult mai elaborate, cu ansambluri extinse (United Mastodon Minstrels, spre exemplu, condusă de J.H. Haverly, avea 100 de membrii în formula completă).

Tematica spectacolelor s-a diversificat după războiul civil din SUA, scena adopând un mesaj socio-politic critic. 

Madame Rentz's Female Minstrels este prima formaÈ›ie de femei. În decurs de un an de la debutul ei, în 1871, existau 11 trupe muzicale feminine active.

Începând din 1877, au apărut primele trupe muzicale de albi care nu mai purtau black face, dar ofereau în schimb un decor de scenă mult mai bogat È™i o costumaÈ›ie mai elegantă.

--- 

Un număr limitat de lungmetraje redau atmosfera de pe scenă la Minstrel Shows.  Majoritatea lor (exemple fiind Hollywood Varieties din 1950, The Jazz SInger din 1927, Mammy din 1930, Minstrel Man din 1944) nu mai sunt difuzate la televiziune (din cauza umorului rasist), dar ele sunt comercializate on-line în format video. 

--- 

Autor: RiCo

--- 

The Jazz SInger (1927)

Lasa un comentariu: (max. 1800 caractere)

Nume:   Antispam: