CARTE. Before Elvis - The Prehistory of Rock'n'Roll de Larry Birnbaum

Before Elvis

The Prehistory of Rock'n'Roll

by Larry Birnbaum

!!!!!!

Scarecrow Press/Rowman & Littlefield Publishing Group, 2013

--- 

Cum prezinÈ›i recenzia unei cărÈ›i atât de bine documentate, chiar dacă abordează o temă atât de generală? Ironia sorÈ›ii face ca autorul, care încearcă să descrie modul în care a evoluat muzica populară din Statele Unite în ultimul secol, să fie austriac la origini. Larry Birnbaum a crescut la New York City È™i a lucrat timp de 35 de ani în domeniul muzical, ca redactor pentru Downbeat, Spin, Pulse È™i The Village Voice, fiind, în ultimii ani, È™ef redactor la o editură È™i la revistele Global Rhythm (specializat pe world music) È™i Ear (specializat pe new-music).

--- 

Scopul declarat al acestei lucrări este de a dovedi faptul că genul rock'n'roll a evoluat din scena muzicii de culoare a jazului anilor 1930 (È™i nu din muzica country sau blues, după cum suntem îndoctrinaÈ›i de mass media È™i industria muzicală din ultima jumătate de secol.

--- 

Byte. (p. 235, ultimul paragraf)

By the early 1950's, if not sooner, country artists were recording in an idiom recognizable as rockabilly or rock'n'roll, terms that would not be used to categorize the music until a few years later. While rock'n'roll was first performed by black artists under the rubric of rhythm-and-blues, early white rock'n'roll was not simply a countrified version of R&B but an inventive adaptation that incorporated hillbilly-boogie innovations such as the transfer of the boogie-woogie bass line to the treble register. Swept up in the wave of youthful enthusiasm that accompanied rock'n'roll's breakthrough into the popular mainstream, Bill Halley and Elvis Presley were hailed as musical pioneers, but they were following a well-worn stylistic path.

--- 

Prima piesă rock'n'roll?

Roll 'Em Pete. Pete Johnson (1938)

--- 

Byte. (p.112, primul paragraf)

Predating Good Rockin' Tonight by nearly ten years, Roll 'Em Pete may well be regarded as the first rock'n'roll record, Although earlier songs contain elements of rock'n'roll, Roll 'Em Pete is a full-fledged rocker in all but instrumentation - similar in melody and structure to Big Joe Turner's 1950's hits … but faster and more intense. Johnson's bass line is a simple Chuck Berry-like chug, and his furious right-hand embellishments anticipate Berry's entire guitar style. Some of Turner's verses are the stuff that rock is made of, such as the opening, "I've got a gal, lives up on the hill / Well this woman tried to quit me, Lord, but I love her still."

--- 

Good Rockin' Tonight. Wynonie Harris (1948)

--- 

Extrem de modest, Larry Birnbaum încheie volumul: The definitive study of rock music has yet to be written …(adică, studiul definitiv al muzicii rock urmează să fie realizat de către cineva dintr-o viitoare generaÈ›ie)… dar proiectul autorului conÈ›ine 36 de pagini dedicate doar bibliografiei. Before Elvis - The Prehistory of Rock'n'Roll acoperă o perioadă de timp începând cu muzica înregistrată din anii 1890 până în anii 1950. Pornind de la exemplificări concrete ale muzicii populare a pionierilor albi din Statele Unite È™i muzica sclavilor africani (cu care se întâlnesc aici în secolul XVIII), cartea documentează influenÈ›ele acestor melodii până în prezent (2012), pornind de la artiÈ™tii activi din anii '30-'40 (care se mai află printre noi) È™i până la formaÈ›iile tinere de actualitate care au fost influenÈ›ate de aceste ritmuri sau versuri. 

--- 

Byte. (p.87, paragraful 3)

No one imagines that the twelve bar structure of the blues originated in Africa - in his book In Griot Time: An American Guitarist in Mali, Banning Eyre describes how even highly accomplished and versatile Malian musicians struggle to follow blues chord changes - but in its use of blues-like notes and scales, some African music sounds amazingly similar to the blues. Even so, the Mali-to-Mississippi theory of blues origins is problematic, to say the least.

--- 

Munca de o viață a lui Larry Birnbaum este efectiv incredibilă. Călătoria muzicală ne poartă din plantaÈ›iile lucrate de sclavi (È™i bisericile înfiinÈ›ate pentru ei) în secolul 19, È™i notele înregistrate în cilindri de ceară È™i plăci de ebonită în secolul 20 - până la compoziÈ›ii care nu au reuÈ™it să fie trecute în format digital în secolul 21. Autorul s-a implicat mai mult în meseria lui decât doar la un nivel mediocru de a asculta muzică în timpul liber sau de a audia albume în scop profesional pentru slujbă, studiind atent transformarea în timp a frazelor, versurilor, rimelor, structurilor de melodie specifice fiecărui gen muzical, notelor, secvenÈ›elor de ritmuri È™i armonii care au condus la siajul de influenÈ›e care ne afectează curentele actuale - È™i altele uitate o dată cu trecerea timpului.

--- 

Byte. (p.47, paragraful 4)

The Weary Blues published separately by H. Alf Kelly in 1916 is not the same tune as the traditional jazz classic of that title published in 1915 by Artie Matthews, nor is Ship Wreck Blues the same tune as the Shipwrecked Blues, recorded by Clara Smith in 1931. Neither Ship Wreck Blues nor String Beans Blues seems to have been published outside of A Bunch of Blues. 

…and then the author goes on to explain the origins of String Beans Blues ... 

--- 

Larry Birnbaum pune un accent deosebit pe istoria unor melodii care au fost chintesenÈ›iale pentru ceea ce considerăm că a fost revoluÈ›ia muzicii rock în cursul secolului 20.

--- 

Byte. (p. 57, primul paragraf, o concluzie)

As for Cow-Cow Blues, it's the impetus that set the entire sequence of musical events in motion. The strands of ragtime, blues and boogie-woogie that found their way into Cow Cow Blues date back still further, to the late nineteenth century at least, but there the trail goes cold, and documentation gives way to speculation.

--- 

Cow Cow Blues. Cow Cow Davenport (1928)

--- 

DeÈ™i mi-a luat aproape un sfert din carte să înÈ›eleg stilul autorului, mi-a plăcut cum se prezintă biografiile artiÈ™tilor, trecerile realizate de Larry Birnbaum fiind È™i subtile È™i (crono)logice pe parcursul cărÈ›ii. Terminând recent volumul, de abia aÈ™tept să reiau din nou materialul, pentru a parcurge mai atent informaÈ›ia despre artiÈ™tii prezentaÈ›i la începutul cărÈ›ii, la adresa cărora se fac referinÈ›e ulterior. Este extrem de interesant cum o carte de istorie reuÈ™eÈ™te să fie transformată într-o poveste cu tematică. Urmând capitolele de-a lungul deceniilor prezentate, unora le va fi dificil de urmărit istoria, deoarece nu respectă desfășurarea obiÈ™nuită, monotonă a dicÈ›ionarelor enciclopedice cu care am intrat în contact È™i cu care ne-am obiÈ™nuit de-a lungul anilor, fie că e vorba de cărÈ›ile româneÈ™ti semnate de Daniela Caraman-Fotea, Illustrated Encyclopedia of Rock (1993) sau seria de volume The Guiness Who's Who of… ale unor genuri clar delimitate (1994)… Fiecare pagină îÈ™i are un rost în descrierea fenomenului muzical american în prima jumătate a secolului trecut.

--- 

Byte. (p. 190, ultimul paragraf)

I must point out, writes the folklorist Norm Cohen, that hillbilly music had important antecedents other than traditional Anglo-Irish-American folk music - namely the commercial musical traditions of the late nineteenth and early twentieth centuries: minstrel shows, vaudeville, ragtime, blues, jazz, Tin Pan Alley, sentimental balladry, and hymnody and gospel music, both black and white.

--- 

Byte. (p. 191, primul paragraf)

The country music historian Bill C. Malone notes that the square dance caller's: do-si-do came from the French dance instructor's dos-a-dos and that the first southern hymnal was published entirely in German. He adds that some popular ballads and fiddle tunes were brought to the United States by professional British entertainers after the American Revolution and that "by the end of the eighteenth century … puppet shows, circuses, animal acts, medicine shows, equestrian shows, and … formal dramatic and musical concert troupes traveled from town to town along the Atlantic seaboard".

--- 

Pe lângă artiÈ™tii de succes ai vremurilor apuse, care sunt promovaÈ›i È™i în prezent pe compilaÈ›ii de È™lagăre sau prin preluările care reapar sporadic în topurile actuale, Larry Birnbaum ne prezintă un LUNG îndreptar a unui catalog extins de eroi îngropaÈ›i de istoria prezentată dintr-un unghi din care am rămas cu impresia că muzica rock'n'roll s-a dezvoltat strict din împletirea genului blues cu muzica country. Autorul dezgroapă È™i descrie în detaliu scenele muzicii hokum, swing, rhythm and blues, boogie-woogie, doo-wop È™i jump blues, pe lângă multe alte genuri colaterale, pentru a ajunge la rădăcinile adevărate ale rock'n'roll-ului.

Parcurgând cartea, înÈ›elegem faptul că rhythm and blues s-a transformat treptat în rock'n'roll cu mulÈ›i ani înainte ca tinerii albi să aprecieze noile ritmuri, iar la momentul în care albii au început să danseze pe aceste note, muzica de culoare a făcut o cotitură importantă spre muzica soul, evoluând ulterior în direcÈ›iile disco È™i rap, în timp ce muzica comercială a albilor, mult diluată de către normele impuse de industrie, a ajuns prin experimentele unor artiÈ™ti inovativi să atingă noi apogee rebele în anii 60 prin muzica psihedelică, în anii 70 prin muzica punk, în anii '80 prin muzica heavy metal È™i în anii '90 prin muzica grunge. 

--- 

Altă concluzie controversată a autorului îl prezintă pe Elvis Presley ca fiind un copil pasionat de balade pop-country, obligat de echipa din spatele brandului său să interpreteze melodii mai ritmate, pentru a avea impactul scontat pe piață. 

Little Richard, în schimb, are cel mai mare impact sonor pe muzica rock'n'roll.

--- 

Un aspect negativ al romanului poate fi graba autorului spre final de a prezenta o serie prea mare de genuri È™i artiÈ™ti într-un număr prea mic de pagini (comparativ cu cantitatea È™i amplitudinea subiectelor acoperite în primele trei sferturi de pagini). AceleaÈ™i genuri È™i aceiaÈ™i artiÈ™ti de la final însă nu prezintă o importanță atât de mare pentru dezvoltarea genului rock, cât pentru evoluÈ›ia diversității ulterioare ale subgenurilor. Astfel, muzica rock'n'roll rămâne de actualitate, în ciuda trecerii timpului. 

--- 

Din punct de vedere al standardelor anului 2014, consider că dacă reuÈ™eÈ™ti să parcurgi această lucrare, nu ai nevoie să răsfoieÈ™ti altă carte pe această temă. Totodată sunt sigur că o dată cu trecerea anilor, È™ansele sunt din ce în ce mai mici ca altcineva să se documenteze la fel de bine asupra subiectului (iar acest lucru se va putea întâmpla numai în momentul în care TOATÄ‚ muzica înregistrată de-a lungul istoriei va fi urcată pe iTunes). 

--- 

Această carte este indispensabilă celor care caută să se documenteze cât mai bine asupra fenomenului muzical al secolului 20, celor care vor să cunoască cât mai multe despre rădăcinile muzicii rock È™i audiofililor care caută o părere documentată despre unde se situează maeÈ™trii jazzului în schema evoluÈ›iei muzicale. 

--- 

Before Elvis - The Prehistory of Rock'n'Roll de Larry Birnbaum este o operă de artă și consider că poate fi studiul definitiv al muzicii jazz, rhythm and blues și rock'n'roll, foarte necesar și util consumatorilor, colecționarilor și producătorilor.

--- 

Autor: RiCo

--- 

Byte. Porky's Boogie Woogie. The Rhythm Boys (1944)

Lasa un comentariu: (max. 1800 caractere)

Nume:   Antispam: