Cluj-Napoca. Metropola artistică a viitorului

Sursa de inspiraÈ›ie pentru acest editorial vine dintr-un articol publicat de New York Times în 23.SEP.2013 în urma lansării cărÈ›ii Art Cities of the Future: 21st-Century Avant-Gardes.

www.nytimes.com/art-cities-to-watch

--- 

A new book (Art Cities of the Future: 21st-Century Avant-Gardes) published by Phaidon Press claims that Beirut, Bogotá, and the Romanian city of Cluj are among the 12 global cities to watch for exciting contemporary art.

--- 

M-am bucurat mult citind articolul de la New York Times pe internet. Nu îmi vine să cred însă că oraÈ™ul Cluj-Napoca, condus de oameni simplii (care încă nu au invitat niciun fel de vedetă actuală internaÈ›ională din domeniul muzicii pentru un concert unic în România pe stadionul Arena Cluj de 30.000 de locuri, deschis de aproape doi ani) este considerat un posibil centru cultural important al viitorului apropiat.

--- 

Nu aÈ™ fi crezut aÈ™a ceva despre un oraÈ™ unde s-au sistat lucrările la noua Sală Polivalentă pentru că s-a schimbat partidul la conducere în È›ară È™i în Consiliul Local la alegerile de anul trecut. Noua conducere a semnat un nou contract cu o altă firmă, iar lucrările au sistat efectiv de un an È™i jumătate acum, sala sportivă care permite organizarea unor evenimente culturale deosebite în Cluj-Napoca zace neterminată, rămânând ca dovadă vie, o clădire bântuită de stafiile comunismului (în asemănarea fostului Hotel Continental din plin centru, fostul Hotel New York de la începutul secolului trecut), care nu permit evoluÈ›ia spirituală într-o lume prea materială È™i coruptă pentru vremurile pe care le trăim.

--- 

Nu aÈ™ fi crezut să citesc aÈ™a ceva despre un oraÈ™ care nu a luat atitudine privind festivalul Peninsula, după organizarea ruÈ™inoasă din vara asta, la prima ediÈ›ie care nu a mai avut loc la Târgu MureÈ™. 

--- 

Desigur, un centru cultural nu înseamnă că se axează doar pe scena muzicală (iar materialul de cercetare a cărÈ›ii nu a luat în calcul dezvoltarea scenei muzicale locale), deÈ™i domeniul muzical este cea mai bănoasă artă la ora actuală în lume. Iarăși trebuie să am în vedere faptul că România este o piață de piraterie, atunci când mă leg de lipsa infrastructurii - ale unor case de discuri independente, ale unor posturi locale de radio - suficient de independente, puternice È™i originale ca să poată promova tinerele talente È™i muzica locală… 

--- 

Totul se leagă. 

Nu există concerte importante pe bilete, cu formaÈ›ii locale în deschidere. Nu există o deschidere culturală spre nou, modern È™i urban din partea organizatorilor de evenimente ai oraÈ™ului. Nu există deschiderea posturilor mass media cu transmisie naÈ›ională pe plan local (mă refer aici la Radio Impuls sau TV Transilvania Look / TV Transilvania Live, care promovează exact aceeaÈ™i muzică ca È™i celelalte instituÈ›ii mass media centralizate, cu echipa decizională bazată la BucureÈ™ti, în detrimentul scenei muzicale Live din Cluj. 

--- 

Drept urmare, cu fiecare an ce trece, într-un oraÈ™ unde s-au întâlnit È™i s-au adunat de-a lungul deceniilor tineri studenÈ›i-muzicieni pentru a forma diverse grupuri muzicale de succes naÈ›ional sau cvasi-cunoscute pe plan local, se lansează din ce în ce mai puÈ›ine formaÈ›ii interesante, iar în momentul în care acestea ar putea prinde un cheag, ele se destramă, din lipsa de activitate, venituri È™i interes din partea celor care ar trebui să le susÈ›ină în primul rând. 

--- 

Dacă aÈ™ compara Berlinul cu BucureÈ™tiului, ar trebui să compar Munchen cu Clujul… ceea ce ar fi complet deplasat. Atunci, privesc la o localitate precum Leipzig, din fostul DDR, care are o populaÈ›ie comparabilă cu a Clujului. 

http://czb.ro/articol/5702/

--- 

Leipzig a fost un centru cultural la răscruce de drumuri în Europa Centrală în timp ce Clujul a fost centrul cultural al Transilvaniei, în aceeaÈ™i perioadă, în secolul XIX. 

În anii 2000, la Leipzig se organizează cel mai mare festival anual de cultură Gothică din Europa …È™i când zic Gothic, nu mă refer la gusturile edililor noÈ™tri, care se gândesc (în cel mai bun caz) la muzica barocă din secolul XVII… ci la Bauhaus, Siouxie and the Banshees, fete cu machiaj alb pe față È™i tatuaje pe jumătate de corp È™i băieÈ›i cu cercei în toate orificiile… La Leipzig se înfiinÈ›ează grupuri muzicale care încearcă să impresioneze întreaga lume, precum Two Wooden Stones, care recent a fost prima formaÈ›ie europeană care să susÈ›ină un turneu în Orientul Mijlociu. La Leipzig există o pagină de web, VisionBakery, prin care diverse proiecte culturale (dar nu numai) pot primi sprijin financiar. 

www.visionbakery.com

--- 

În anii 2000, la Cluj, avem organizatori de concerte care dau dovadă de o lipsă totală de interes privind potrivirea genul formaÈ›iilor (ViÈ›a de vie) cu genul festivalului organizat È™i promovat de ei (Jazz in the Park); cel mai mare festival (Peninsula) anulează capete de afiÈ™ (Kaiser Chiefs È™i DragonForce), la o zi după ce lipesc afiÈ™ele în oraÈ™, după care nici nu îÈ™i cer scuze față de public - iar Primăria, care rămâne cu imaginea pătată, nu ia niciun fel de atitudine… Ca să nu mai zic de ediÈ›iile anuale TIFF, care an de an organizează o grămadă de evenimente muzicale, despre care se află după ce au loc în oraÈ™ (în 2013 am aflat de concertul Ilie Stepan Project în ziua spectacolului, iar despre prezenÈ›a Adei Milea în program am aflat la două zile după ce a cântat).

--- 

…AÈ™a nu merge treaba… 

--- 

România este È›ara unde există peste 100 de publicaÈ›ii subvenÈ›ionate, de critică literară. În aceeaÈ™i È›ară nu există nicio revistă de critică muzicală sau care să promoveze scena autohtonă de muzică modernă, urbană. Repet, muzica este considerată a fi cel mai profitabil domeniu artistic pe plan mondial la ora actuală. 

--- 

Mă tot repet sub diverse forme, în diverse articole, despre aceleaÈ™i probleme: oamenii care ne influenÈ›ează gusturile muzicale ar trebui să fie mai deschiÈ™i È™i ar trebui în primul rând să È›ină cont de vedetele locale, nu de vedetele împinse din spate de BucureÈ™ti È™i de bucureÈ™teni. Cum totul la noi este cu curul în sus de un sfert de secol încoace, edililor noÈ™tri li se pare firesc că vedetele bucureÈ™tenilor par mai bune ca ale noastre - È™i nici nu se gândesc că unul dintre primii paÈ™i spre descentralizare ar trebui să fie formarea unei scene culturale locale, cu vedete cultivate pe plan local SAU să È›ină cont de pulsul local al celor pasionaÈ›i È™i implicaÈ›i în domeniul artistic.

--- 

Nimic nu mă mai miră. Emil Boc, primarul acestui oraÈ™ în momentul de față, era director de programe la Radio StudenÈ›esc (transmis de la Casa de Cultură a StudenÈ›ilor, prin fire, direct în căminele din HaÈ™deu È™i Observator, timp de câteva ore pe zi) înainte de Puciul din 1989. Prin 1987-88, un tânăr pasionat de muzica New Wave (care doreÈ™te să rămână anonim) prezenta o emisiune săptămânală de o oră care era difuzată la cămine. La cererea lui Emil Boc, care acÈ›iona mai mult ca cenzor la instituÈ›ie decât ca director de dezvoltare a programului, aceasta a fost scurtată la 15 minute pe săptămână… moment în care tânărul DJ l-a băgat undeva pe EMIL È™i a renunÈ›at la emisiune.

--- 

Nu îmi vine să cred că acest personaj (ne referim în continuare la Emil Boc) format în epoca COMUNISTÄ‚ conduce un oraÈ™ È™i poate influenÈ›a gusturile publicului după bunul său plac. 

De aceea consider că nu am avut parte de o RevoluÈ›ie în adevăratul sens al cuvântului… În ultimii 25 de ani s-au schimbat doar echipele de oameni la putere, È™i culorile fluturate de partidele scindate È™i reinventate, dar nu È™i mentalitățile.

--- 

De aceea consider că nu suntem pregătiÈ›i pentru a avea o Capitală Culturală Europeană în România în 2021. Fondurile oferite de Comunitatea Europeană pentru desfășurarea proiectelor culturale importante în acel an vor ajunge foarte probabil în buzunarele unor personaje cu spate politic, care nu s-au impus pe merit în domeniul activităților culturale ...indiferent de oraÈ™ul care va fi ales să găzduiască evenimentul în România.

http://en.wikipedia.org/wiki/European_Capital_of_Culture

--- 

Autor: RiCo

--- 

There are also hubs within the dozen art hubs, such as the Paintbrush Factory, which opened in 2009 in Cluj. This 2,000-square-meter, or 21,500-square-foot, complex of studios, workshops and galleries provides a home for artists. 

--- 

But some art world experts are skeptical about the book’s premise. The selected cities are “places which host biennials and where numerous artists have settled, but not centers for museums or the art market,” said Jens Hoffmann, the deputy director of the Jewish Museum in New York, and co-curator of the 2011 Istanbul Biennial.

--- 

For now, New York and London can probably breathe easy, but the editors at Phaidon have helped flame the debate about where the art world spotlight might shift in years to come.

--- 

www.nytimes.com/2013/09/24

Lasa un comentariu: (max. 1800 caractere)

Nume:   Antispam: