2013.APR.7. CJ. OPERA NAŢIONALĂ ROMÂNĂ. EVADADA. PREMIERĂ ABSOLUTĂ

SPECTACOL ÎN PREMIERÄ‚ ABSOLUTÄ‚ EVADADA 

ÎN DESCHIDEREA FESTIVALULUI CLUJ-MODERN

DUMINICÄ‚, 7 APRILIE 2013, ORA 19.00

Spectacol realizat în colaborare cu  Opera NaÅ£ională Română Cluj-Napoca, Societatea Culturală „Filarmonia”, Festivalul studenÅ£esc de operă „Viva Vox”

   I. 

   Ionică Pop 

 La Deuxième Aventure (céleste) de Monsieur   Antipyrine (2010) 

   Operădada pe un libret de Ion Pachia Tatomirescu, după piesa omonimă a lui Tristan Tzara (premieră absolută) 

Regia: Octavian Jighirgiu

   II.

   Liviu Dănceanu

   Eva (2010) 

   Balet în ÅŸapte monologuri (premieră absolută) 

Regia, coregrafia, scenografia ÅŸi costumele: Melinda Jakab 

I. La deuxième aventure (céleste) de Monsieur Antipyrine

Tristan Tzara, poet de reputaÅ£ie mondială, a fost unul dintre iniÅ£iatorii ÅŸi exponenÅ£ii importanÅ£i ai miÅŸcării literare avangardiste din prima jumătate a secolului XX. Înainte de a se afirma ca promotor al dadaismlui (Zürich, 1916), a publicat o seamă de poezii în limba română, în care se vădesc liniile evoluÅ£iei sale ulterioare: gustul frondei antiacademice, libertatea asociativă a imaginilor, elaborarea versurilor sub impulsul hazardului. Stabilit în FranÅ£a în anul 1919, se alătură grupului poeÅ£ilor ce vor deveni curând “suprarealiÅŸti”, cu André Breton, Louis Aragon, Paul Éluard ÅŸi alÅ£ii, experimentând efectele dezintegrării limbajului. După 1930, fervoarea avangardistă încetează treptat să mai constituie marca distinctivă a stilului său, poetul recuperând valorile lirismului ÅŸi umanismului, tonifiate de un inconfundabil spirit ludic ce nu l-a părăsit niciodată.

La deuxième aventure (céleste) de Monsieur Antipyrine ilustrează în mod exemplar turbulenÅ£a perioadei dadaist-suprarealiste. Personajele piesei – recte ale operei – sunt o colecÅ£ie de simboluri eterogene ce amestecă de-a valma tirmiteri anatomico-fiziologice personificate metonimic (Creierul dezinteresat, Ureche), noÅ£iuni cu rezonanţă pseudo-farmacologică sau abstractă cărora li se atribuie un absurd statut social (Doamna Antipirină, Domnul Antipirină, Doamna Întrerupere, DomniÅŸoara Pauză, Domnul AbsorbÅ£ie), inidvizi incognito cu sau fără profesiune (Domnul A, Domnul Aa Antifilosof), precum ÅŸi un preaenigmatic domn cu nume astronomico-mitologic (Domnul Saturn). Prin întretăiera capricioasă a replicilor acestora, Tzara persiflează continuu obiÅŸnuinÅ£ele, limbajul, mentalităţile ÅŸi prejudecăţile, dezarticulând ÅŸi malaxând sarcastic cotidianul ca ÅŸi idealul, cultura, tarele sociale ÅŸi politice, toate acestea printr-o tehnică dramaturgică aparent dezordonată ce provoacă fulgurante asociaÅ£ii de idei ÅŸi adesea un savuros umor al absurdului. Piesa a fost prezentată  în seara de 26 mai 1920  la celebra sală pariziană Gaveau, având în distribuÅ£ie pe Tzara însuÅŸi, înconjurat de personalităţile marcante ale miÅŸcării – Breton, Aragon, Éluard, Soupault ÅŸi alÅ£ii. Evenimentul a stârnit, evident, furtunoase controverse.

Pe vârtejul suprarealist al replicilor Aventurii celeste, regia lui Octavian Jighirgiu construieÅŸte o dramaturgie surprinzătoare, ce coagulează ÅŸi valorizează sensurile posibile, fiind în acelaÅŸi timp la rîndu-i subîntinsă de fiorul absurdului, pe care se grefează comportamente cu o coerenţă psihologică ce le conferă o dimensiune tulburătoare. Gravitate ÅŸi derizoriu, mască ÅŸi demascare,  intensitate a trăirii ÅŸi joc gratuit se intersectează ÅŸi alternează într-o desfăşurare scenică dinamică ÅŸi plină de înÅ£eles – un înÅ£eles pe care-l presimÅ£im mareu, dar care ne scapă totuÅŸi de fiecare dată, lăsându-ne gânditori atunci când jocul s-a sfârÅŸit...

O piesă de personaje, dar ÅŸi piesa unui personaj colectiv, La deuxième este jucată ÅŸi cântată de un

colectiv de studenÅ£i ÅŸi proaspeÅ£i absolvenÅ£i ai claselor de canto ale Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”, cei mai mulÅ£i aflaÅ£i la început de drum, care ÅŸi-au asumat cu mult entuziasm urcuÅŸul spinos spre o asemenea premieră, acceptând tripla provocare a unui text, a unei partituri ÅŸi a unei regii ieÅŸite din cadrele obiÅŸnuitului.

DistribuÅ£ia: 

Le Cerveau Désintéressé  IgnuÅ£a Cristian / Corneliu HuÅ£anu

Madame Antipyrine Paula Rad / Florica Cozma

Monsieur Antipyrine  Simona Buhac / Anca Câmpean

Madame Interruption  Mădălina Danciu / Alida Barbu

Mademoiselle Pause  Maria Oltean / Paula Rad

Monsieur A  István Kozocsa / Marian Vâsc

Monsineur Aa Antiphilosophe  István Kozocsa / Marian Vâsc

Monsieur Absorbtion  Ioan Stancu / Füstös József

Monsieur Saturne  Daniela BurcuÅŸ / Ioana Sârzea

Oreille  Maria Popa / Ramona Bolojan

Scenografia ÅŸi costumele: Liliana Moraru 

Regia de culise ÅŸi luminile: Dan Lupea 

Pregătirea muzicală: Francisc Fuchs 

Ansamblul Ad Hoc, dirijor: Matei Pop

  II. Eva (2010) - Balet în ÅŸapte monologuri 

Cu baletul în ÅŸapte monologuri Eva, Liviu Dănceanu ÅŸi-a asumat rolul de autor total: a imaginat ÅŸapte ipostaze ale femeii, a scris ÅŸapte poeme (ce dovedesc un stil poetic aparte, calofil ÅŸi ghiduÅŸ în acelaÅŸi timp), a ilustrat poemele cu ÅŸapte episoade muzicale (opus 134-140) încredinÅ£ate unui ansamblu de ÅŸapte percuÅ£ioniÅŸti ÅŸi a împletit în fiecare din aceste ÅŸapte episoade câte două genuri, adesea surprinzător împerecheate, confecÅ£ionându-le titluri ludice: Catavalsie (catavasia ÅŸi valsul...), Bagaloptelle (bagatelele ÅŸi galopul...) ÅŸi aÅŸa mai departe (rebusurile sunt propuse publicului spre rezolvare). Amestecul între conceptual ÅŸi ilustrativ caracterizează demersul special pe care compozitorul îl urmăreÅŸte în acest opus: complexităţii de scriitură a partiturii pentru ansamblu de percuÅ£ie, prin excelenţă o mixtură de sunet ÅŸi zgomot ritmat, cu suprapuneri spectaculoase de structuri care uneori plutesc în timpuri măsurate diferit, i se adaugă ironic-onomatopeicele utilizări ale unor obiecte casnice cât se poate de prozaice – oale ÅŸi cratiÅ£e, tacâmuri, farfurii ÅŸi un atoatepurificator aspirator.

Nu mai puÅ£in autor total este în acest spectacol Melinda Jakab: pornind de la textele poetice ÅŸi succintele sugestii scenice ale compozitorului, regizoarea a clădit o dramaturgie unde ÅŸapte personaje – cinci dansatoare ÅŸi două actriÅ£e – ne aduc în faÅ£a ochilor pe Eva noastră cea de toate zilele, dar nu mai puÅ£in enigmatică. Figuri individuale pregnante ÅŸi în acelaÅŸi timp personaj colectiv, trupuri dar ÅŸi simboluri, cele ÅŸapte ipostaze zugrăvesc un tablou vivant încântător, sensibil ÅŸi incitant, comic ÅŸi tragic, ironic ÅŸi serios. PaÅŸii, miÅŸcările, atitudinile, mimica poartă marca inconfundabilă a coregrafiei Melindei Jakab; decorul ÅŸi costumele sunt bricolate, frust ÅŸi cotidian, din ce se afla la îndemână prin casă – o masă, niÅŸte mături, găleÅ£i ÅŸi alte asemeni... ba chiar ÅŸi niÅŸte instrumente de percuÅ£ie cu doi percuÅ£ioniÅŸti în carne ÅŸi oase, reprezentanÅ£i ai lui Adam, curioÅŸi să arunce o privire indiscretă în ograda Evei... 

Cele cinci dansatoare selecÅ£ionate de Melinda Jakab sunt componente ale excelentului corp de balet al Operei Maghiare clujene, un ansamblu constant orientat spre sondarea teritoriului fascinant al baletului contemporan; ele aduc spectacolului un înalt profesionalism ÅŸi spirit de echipă: prim-balerinele Viorica Bogoi ÅŸi Iuliana Barabás, Gabriela Pop Rusu – coordonator artistic al compartimentului de balet, Simina Oprean ÅŸi Delia Göllner. Cot la cot cu balerinele, cu dezinvoltură ÅŸi expresivitate, dansează (chiar aÅŸa!) tinerele actriÅ£e Raluca Lupan ÅŸi Diana Buluga, talente emergente ale scenei independente clujene, adepte ale jocului actoricesc total, cu o activitate bogată ÅŸi cu o stăpânire excelentă a mijloacelor de expresie moderne.

DistribuÅ£ia: 

Eva 1  Raluca Lupan

Eva 2  Diana Buluca

Eva 3  Viorica Bogoi

Eva 4  Simina Oprean

Eva 5  Gabriela Pop Rusu

Eva 6  Delia Göllner

Eva 7  Iuliana Barabas

PercuÅ£ionist 1  Samuel Lupean

PercuÅ£ionist 2  Alexandru Popovici

Regia de culise ÅŸi luminile: Dan Lupea 

Pregătirea muzicală: Grigore Pop 

Ansamblul de PercuÅ£ie al Academiei de Muzică « Gheorghe Dima » Cluj-Napoca

dirijor: Matei Pop 

Biletele sunt puse în vânzare la AgenÅ£ia de Bilete din PiaÅ£a Åžtefan cel Mare nr. 14, telefon: 0264/59.53.63, deschisă de luni până vineri între orele 11-17 ÅŸi cu 30 de minute înainte de începerea reprezentaÅ£iei, la caseria din holul Operei NaÅ£ionale Române Cluj-Napoca.