• czb.ro
Zoom. Artist. Autohton

Gică Petrescu (1915 - 2006)

Publicat in: 25.02.2013, 06:46AM
Autor: Richard Constantinidi
Comentarii: 2
Vizualizari: 8641
Etichete: Bucuresti, Dizeur, Dumitru Petrescu, Fanica Luca, Galeries Laffayette, Ion Vasilescu, Iulian Ghinda, Liceul Gheorghe Sincai Bucuresti, Micul Istanbul, Micul Paris, Orchestra James Kok
Gică Petrescu (1915 - 2006)

Gică Petrescu (n. 2.APR.1915 - d. 18.IUN.2006) s-a maturizat în anii interbelici, când BucureÈ™tiul a însemnat ceva pentru È›ara noastră, fiind supranumit Micul Paris. Anii au trecut, iar metropola situată aproape de graniÈ›a cu Bulgaria s-a transformat în Micul Istanbul - însă piesele interpretate de Gică Petrescu în vremuri de mult apuse, despre o fostă capitală cochetă, utopică, populată de oameni culÈ›i care au reuÈ™it să unească cele trei provincii istorice, au rămas nemuritoare. Din respect pentru acele vremuri, trebuie să facem abstracÈ›ie de realitatea în care trăim, să ignorăm momentele în care se rosteÈ™te BucureÈ™ti în piesele sale È™i să înlocuim numele oraÈ™ului respectiv, în mintea noastră, cu numele oraÈ™ului în care ne ducem traiul, fie că e vorba de Cluj-Napoca, TimiÈ™oara, ChiÈ™inău, Sevilla sau FlorenÈ›a… 

--- 

Chișinău, Chișinău, fratele meu ești - Chișinău, Chișinău, tu mă-nveselești... șamd.

--- 

Pe vremea când încă mai trăia, se făceau bancuri legate de longevitatea sa matusalemica, de care chiar artistul însăși se distra. L-am cunoscut personal la conferinÈ›a de presă organizată în 1998 de către Intercont Music cu ocazia lansării celei de a treia compilaÈ›ii de È™lagăre interpretate de Gică Petrescu în format CD. Mi-am aÈ™teptat rândul să pun È™i eu câteva întrebări maestrului. Eram interesat mai mult de trăirile È™i părerile sale despre vremurile apuse È™i despre schimbările politice pe care le-a trăit de-a lungul deceniilor. După două întrebări, la care am primit răspnsuri evazive, maestrul s-a scuzat că este foarte obosit - m-a rugat să întrerupem interviul aici, s-a ridicat È™i a plecat. 

Am rămas cu impresia că a fost un artist român care a evitat situaÈ›iile incomode È™i care nu a dorit să îÈ™i dezvolte păreri personale privind diversele situaÈ›ii politice pe care le-a simÈ›it pe pielea lui (unii ar folosi cuvântul discret în acest context), reuÈ™ind astfel să fie agreat È™i de legionari, È™i de comuniÈ™ti, È™i de capitaliÈ™ti.

--- 

Interviul CZB

http://czb.ro/articol/4563/

--- 

--- 

Gică Petrescu a fost un personaj misterios, foarte discret privind viaÈ›a sa privată. 

Dintre miturile È™i legendele adunate despre artist, una spune că Gică Petrescu È™i-a pierdut toată averea È™i actele la cutremurul (din BucureÈ™ti) din 1940, fapt care i-a permis să se declare cu 10 ani mai tânăr.

--- 

Tatăl solistului (Dumitru Petrescu) a studiat în ElveÈ›ia (la Geneva) È™i a fost contabil angajat la PoÈ™ta Română, iar mama sa a fost crescută È™i educată în FranÈ›a. Dacă tatăl lui È™tia să cânte la vioară, mama sa era pasionată de pian. Dizeur-ul a studiat doi ani de Drept (după ce a terminat Liceul Gheorghe Șincai din BucureÈ™ti), dar se simÈ›ea mult mai atras de romanÈ›e. Văzând că feciorul său era talentat, tatăl l-a îndrumat pe singurul lui copil pe calea muzicii, după ce acesta rămâne fără mamă în 1931, la vârsta de 16 ani. În 1936, tatăl său este imobilizat la pat (anul decesului nefiind menÈ›ionat în lucrări sau pe net). LocuinÈ›a familiei Petrescu se afla într-o clădire cu trei etaje, pe Calea Victoriei 190 (înainte de cutremurul din '40).

--- 

Byte. În România, în prima jumătate a secolului 20, se prefera folosirea cuvântului franÈ›uzit dizeur, ulterior acesta numindu-se cântăreÈ›.

--- 

Gheorghe Petrescu a debutat la vârsta de 15 ani într-o formaÈ›ie studenÈ›ească (la chitară È™i voce), cântând la baluri È™i concerte de estradă, fiind descoperit de compozitorul Ion Vasilescu la o serbare. Acesta l-a introdus în radio, unde a debutat în 1931 (unde a cântat cu pianistul ÅŸi dirijorul Iulian Ghindă).

--- 

Gică Petrescu a debutat pe scena restaurantului Princiar (pe ÅŸoseaua Kiseleff, unde era angajat È™i naistul Fănică Luca). Au urmat slujbe (înainte de războiul al doilea mondial) la localul Galeries Laffayette (BucureÈ™ti, 1933, alături de Orchestra James Kok), sau ca solist È™i actor pe scenele de la Odeon È™i CărăbuÈ™

În 1940 a fost angajat la Teatrul Alhambra, ulterior având apariÈ›ii pe scenele teatrelor Gioconda si Boema (1940-1944), ajungând în anii de la finalul războiului la Grădina Savoy È™i Teatrul de revistă Constantin Tănase.  

--- 

Întâlnirea cu muzicianul Dinu Åžerbănescu e crucială în cariera artistului, fiind admis ca solist în orchestră sub pseudonimul George Petrimi (după câÅ£iva ani revine la numele Gică Petrescu). Astfel, între 1937 È™i 1939, cântă împreună cu Orchestra Radu Ghinda È™i Orchestra  Dinu Șerbănescu la Cazinoul de la Sinaia

--- 

Cumpăram un teanc de partituri de la librăriile bucureÈ™tene È™i le descifram melodia la chitară. Celor care îmi plăceau, le memoram versurile cu mare uÈ™urință. Cântam după-amiază de la 5 până seara la 9, acompaniat de orchestra condusă de tânărul compozitor Aurel Gîroveanu

- Gică Petrescu

--- 

În timpul celui de al doilea război mondial, FruntaÅŸul Gică Petrescu are un program plin - zi de zi, fiind împărÈ›it între regiment, emisiunea Ora răniÅ£ilor la radio, spectacolele pentru răniÅ£i, concertele cu Dinu Åžerbănescu, estrada unui restaurant È™i scena altui teatru. 

Se susține chiar și un turneu de 70 zile prin ţară cu spectacolele Frate cu dracul și Luna ştie, dar nu spune

--- 

Gică Petrescu. 1970



--- 

Regele cântecelor de petrecere a fost compozitor È™i interpret de muzică uÈ™oară, populară È™i lăutărească - de la romanÈ›e È™i tangouri, la cântece de pahar. 

Gică Petrescu interpreta versurie marilor poeÈ›i români, pe muzică compusă de Fernic, Andreescu, Dendrino, Vasilescu. A cântat alaturi de Titi Botez, Petre Gusti, Jean Moscopol,  Ioana Radu, Maria Tănase, Cristian Vasile È™i a jucat în scenete muzicale alături de Trestian Antonescu, Hristache/H. Nicolaide, Silly Popescu, Nae Roman ÅŸi Constantin Tănase, printre mulÈ›i alÈ›ii. 

Cei mai apropiaÈ›i de el au fost Henry Mălineanu, George Sbârcea …È™i vecinul de scară Alexandru Șerbănescu. 

--- 

Mi-am impus o severă disciplină de viață, am învățat să-mi îngrijesc È™i să-mi menajez vocea - nu mi-am pierdut nopÈ›ile ca atâÈ›ia dintre cântăreÈ›ii de teatru È™i de local din anii războiului. 

- Gică Petrescu

--- 

La Grădina Arizona artistul cântă pentru prima dată la microfon (avansul tehnologic fiind introdus pentru prima dată în È›ară aici în 1946). În acelaÈ™i an începe să fie urmărit de Securitate, pentru că unii consideră că promovează în mod subversiv cântece în limbi străine ale căror mesaje ei nu le pricep. 

Cu toate astea, Gică Petrescu prezintă È™lagăre din repertoriul internaÈ›ional de muzică uÈ™oară (multe semnate de Yves Montand) la Festivalul InternaÅ£ional al Tineretului de la BucureÅŸti (în cadrul Concertului popoarelor la Teatrul Savoy, în 1953). 

--- 

După 1960 începe să apară mai des în emisiunile Televiziunii Române È™i mai multe generaÈ›ii au rămas impresionate de veselia muzicii interpretată de maestru, în vremuri lipsite de motive de bună dispoziÈ›ie …spre exemplu, în anii reconstrucÈ›iei, după război. 

--- 

Ştefan Bănică şi Gică Petrescu. 1982

www.youtube.com/watch?feature

--- 

Dacă familia CeauÈ™escu îl admira foarte mult, iar tovarășul Ion Iliescu îl decorează cu cel mai înalt grad de onoare în noul mileniu, Gică Petrescu a putut călători liber, indiferent de regimul de la noi din È›ară, datorită talentului său (fiind È™i printre primii bucureÈ™teni care deÈ›ine automobil după război… o maÈ™ină Ford). 

--- 

După turneul din Uniunea sovietică (Concertul popoarelor, 1956-1959),  Gică Petrescu susÈ›ine poate cel mai important turneu pentru el în FranÈ›a (ajungând la Olympia din Paris în 1965). Urmează alte spectacole la diaspora din Israel (alături de Doina Badea È™i Florin Piersic). 

--- 

Maestrul lansează noi È™lagăre pe scena festivalului nou-înfiinÈ›at de Muzică UÈ™oara de la Mamaia timp de mai multe ediÈ›ii È™i participă la festivalul Crizantema de aur (la TârgoviÅŸte) în fiecare an, între 1982-1987. 

--- 

A urmat premiera la Teatrul de revistă Constantin Tănase, Nimic despre elefanÅ£i, un spectacol de cuplete scris special pentru Gică Petrescu ÅŸi actorul Nicu Constantin. Spectacolul s-a jucat doi ani consecutiv (1982-84) cu casa închisă.

--- 

SoÈ›ia, Cezarina Moldoveanu a absolvit Medicina È™i Conservatorul, dar a renunÈ›at la cariera medicală pentru a se angaja ca solistă la teatrul de revistă. Gică Petrescu s-a căsătorit cu scriitoarea È™i poeta Cezarina Moldoveanu în 1955. Cezarina i-a devenit impresar È™i manager personal, fiind totodată autoarea multor texte ale cântecelor È™i cupletelor soÈ›ului. Marea lor fericire a fost umbrită de faptul că nu au putut avea copii. După decesul soÈ›iei (în urma unui stop cardiac, în 31.AUG.1989), o parte din el moare odată cu ea. Fiind foarte discret, puÈ›ini dintre cei apropiaÈ›i artistului au aflat despre decesul soÈ›iei. Nefiind despărÈ›iÈ›i timp de 34 de ani, Gică Petrescu a început să sufere de singurătate È™i s-a retras din atenÈ›ia publică. 

--- 

Nicu Constantin şi Gică Petrescu. 1982



--- 

Suferind de diverse boli ale vârstei, în 2004-2005 nea Gică al nostru apare tot mai rar în public. Cel mai prolific cântăreÈ› români al secolului XX se stinge din viață la BucureÈ™ti în data de 18.IUN.2006 È™i este înmormântat la Cimitirul Belu.

--- 

Ce rămâne în sufletul omului din pulberea risipită a anilor? Rămân cântecele ajunse la expresie artistică! Se topesc în ele nuanÈ›ele simÈ›irii, preocupările timpului respectiv, sensibilitatea noastră etnică. Gică Petrescu le-a descoperit, le-a adoptat È™i le-a dat glas de aur în cariera sa de peste 7 decenii, legându-È™i numele, pentru totdeauna, de sufletul a generaÈ›ii È™i generaÈ›ii de oameni È™i de muzica uÈ™oară românească.

- George Sbârcea (compozitor È™i muzicolog)

--- 

BIO CZB. George Sbârcea

http://czb.ro/articol/2389/

--- 

Gică Petrescu. 1973



--- 

Spre deosebire de Maria Tănase (d. 1963), la înmormântarea lui Gică Petrescu, în 2006, lumea nu s-a adunat în număr impresionant, deÈ™i se scrie pretutindeni că nenumărate generaÈ›ii de români i-au iubit lucrările È™i vocea… È™i în mod straniu, în epoca digitală, nu există nicio filmare de la procesiunea înmormântării pe YouTube

--- 

CZB BIO. Maria Tănase

http://czb.ro/articol/4496/

--- 

Ultima dorință pe care o mai avea maestrul era ca apartamentul lui să devină casă memorială. Nicăieri nu scrie câÈ›i ani a trăit în locuinÈ›a respectivă, dar din câte înÈ›elegem, e posibil că a stat aici împreună cu soÈ›ia, din anii '50. 

--- 

Potrivit unor surse neoficiale, singura posibilă moÈ™tenitoare ar fi fost Diana IeÈ™eanu – o nepoată a artistului, din partea soÈ›iei, care nu s-a arătat interesată de avere (imobilul È™i drepturie de autor). Deoarece apartamentul rămas nelocuit mai mulÈ›i ani de zile a acumulat datorii (20.000 de lei pentru cheltuieli comune până în 2008), vecinii de bloc au cerut Judecătoriei sectorului 5 să scoată locuinÈ›a marelui maestru la licitaÈ›ie. 

--- 

În aceste conditii, ultima dorință a regretatului artist nu va putea fi îndeplinită.

Mie personal mi se pare tare ciudată toată situaÈ›ia asta având în vedere conjunctura politică actuală. Este incredibil faptul că un preÈ™edinte ales, care ar trebui să aibă în vedere păstrarea unor tradiÈ›ii, protecÈ›ia moÈ™tenirii naÈ›ionale È™i dezvoltarea turismului nu s-a simÈ›it obligat să intervină în niciun fel (nici) în acest caz! Din bun simÈ›, un adevărat conducător al acestei naÈ›iuni ar fi trebuit să pună la dispoziÈ›ie o locuință sau un imobil de protocol din capitală, într-o zonă centrală, la parter, unde toate bunurile rămase în urma familiei Petrescu (mobila È™i efectele) ar fi trebuit mutate atent È™i rearanjate în mod similar, puse la păstrare, pentru înfiinÈ›area È™i deschiderea unui nou muzeu, unde periodic să se organizeze evenimente, conferinÈ›e È™i concerte în amintirea maestrului. Biletele de intrare ar constitui un venit suplimentar de bun simÈ› pentru bugetul statului pe termen lung (având în vedere faptul că nu există moÈ™tenitor). Se putea înfiinÈ›a chiar È™i o fundaÈ›ie care să poarte numele artistului È™i care să administreze sumele adunate din drepturi de autor pentru întreÈ›inerea muzeului pe termen lung.

Dar unde nu e cap, vai de picioare. 

--- 

--- 

Gică Petrescu cu Ioana Radu. 1980?



--- 

În 1984, maestrul m-a invitat la un show la TVR să cântăm împreună. M-a surprins, È™tiam că nu agreează duetele cu cântăreÈ›e… În studioul muzical, înregistrările au ieÈ™it excelent, din prima. Eram fericiÈ›i de felul în care ni se armonizau vocile. Uimitor pentru că veneam din zone muzicale diferite!

Nea Gică a fost un bărbat galant, elegant, manierat, un artist desăvârÈ™it… un mare È™i autentic Român...

- Aura Urziceanu (solistă)

--- 

--- 

Premii și distincții

  • Artist emerit (1950)
  • Diploma de excelență Muzica e viaÈ›a mea (TVR, 1999)
  • Interpretul care a dus muzica românească în mileniul III (Radiodifuziunea Română, 2001)
  • Ordinul naÈ›ional Steaua României în grad de cavaler (2003)
  • Premiul pentru întreaga activitate (Festivalul Callatis, 2004)
  • Life Time Award (MTV Romanian Music Awards, 2004)
  • Premiul special „Cântecul e viaÈ›a mea” - Radiodifuziunea Română - 2005
  • Premiul special Cântecul e viaÈ›a mea (Premiile muzicale Radio România Actualități, 2006)

--- 

Dintre toate premiile primite, cel mai nepotrivit este evident cel din 2004 de la MTV România. Părerea mea este că acesta a fost un semnal de disperare legat de rating din partea postului de televiziune, care are ca public È›intă un grup de populaÈ›ie tânăr. Peste tot în lume, MTV a promovat mereu, de la înfiinÈ›are, muzica pop-rock modernă. Nu am auzit de vreun premiu MTV din SUA acordat lui Frank Sinatra, spre exemplu (Frank Sinatra fiind apreciat în mod firesc de către publicaÈ›iile de tineret ale vremii, între anii 1941 È™i 1966). Legat de MTV România, în 2008, licenÈ›a postului TV pentru România a fost preluată de la Transglobal Media de către Grupul Media Pro.

--- 

Pe Wikipedia se menÈ›ionează faptul că Gică Petrescu a mai fost premiat cu zeci de alte premii, însă acestea nici nu reapar în alte biografii online, nici nu sunt menÈ›ionate separat.

--- 

Discografie

De la patefon la mp3, Gică Petrescu este unul dintre puÈ›inii cântăreÈ›i care au înregistrat muzică pe aproape toate suporturile audio posibile, începând cu plăcile de ebonită, plăcile de vinil, casetele audio È™i discurile compacte.

--- 

În 1939 este invitat într-un turneu de înregistrări în Germania (la Kristall). Șlagăre la modă (de tango, rumba, foxtrot, charleston, populară, lăutărească È™i uÈ™oară, de pahar sau de petrecere) au fost interpretate de-a lungul anilor de Gică Petrescu pe discuri Odeon, Columbia, Parlophone, Cristal, His Master's Voice, Aprelevski Zavod. În 1999 Intercont Music semnează un contract de înregistrare cu Gică Petrescu pentru o colecÈ›ie de È™lagăre din întreaga carieră pe 3 CD-uri (1995/'96/'98).

--- 

Pentru a dovedi lipsa de interes pentru cultură în primul deceniu de ocupaÈ›ie comunistă, între 1945 È™i 1954 nu se înregistrează nimic în România. AceeaÈ™i pauză de înregistrări o întâlnim È™i la artista contemporană de succes Maria Tănase.

--- 

După război, în perioada anilor 1955-1990 înregistrează la Electrecord È™lagărele care l-au făcut celebru. De-a lungul carierei sale, Gică Petrescu a înregistrat peste 1.500 de melodii, ceea este considerat a fi un record absolut pentru orice artist de limbă română.

--- 

Discografia lui Gică Petrescu

--- 

Recenzie CZB. Greatest Hits (Intercont Music, 1995)

http://czb.ro/articol/4562/

--- 

Printre cei care au compus versuri pentru Gică Petrescu în ultimele decenii se numără Henri Mălineanu, Cezarina Moldoveanu È™i soÈ›ul actriÈ›ei Stela Popescu, PuiÈ™or Maximilian.

--- 

Filmul biografic

În Muzica e viaÈ›a mea (regie: Iulian Mihu, 1987) Gică Petrescu joacă rolul propriei vieÈ›i, alături de Stela Popescu È™i Alexandru ArÈ™inel.

--- 

Bibliografie

  • Că doar n-o să trăiesc cât lumea: ViaÈ›a È™i cântecele lui Gică Petrescu  (Editura Viitorul Românesc, 1993) este singurul roman biografic dedicat artistului, scrisă de compozitorul ÅŸi muzicologul George Sbârcea, având ca bază de documentare caietele ÅŸi albumele, afiÅŸele ÅŸi fotografiile strânse cu devoÅ£iune de tatăl artistului. 

--- 

Jurnalul NaÅ£ional lansează prima EdiÅ£ie de ColecÅ£ie cu Gică Petrescu (semnată de Dana Andronie) în februarie 2006. Cinci ediÅ£ii speciale È™i trei compilaÈ›ii de cântece au fost dedicate Maestrului în anii următori în acelaÈ™i cotidian.

--- 

Gică Petrescu are în prezent È™i un fan club cu forum.

http://gica-petrescu.blogspot.ro/2010/06/astazi-cu-ocazia-implinirii-patru-ani.html

--- 

Vârsta mea. 1992



Facebook Twitter MySpace  
 

Lasa un comentariu: (max. 1800 caractere)

Nume:   Antispam:  

COMENTARII:

27.02.2013, 11:26AM, scris de RiCo de la CZB
Este bine punctat comentariul referitor la poză. Am să o las pe aceasta, pentru că ea este REALĂ. Această fotografie redă REALITATEA unei adevărate vedete autohtone, suferindă de bolile vârstei și de ignoranța societății din jurul ei. Gândește-te la faptul că maestrul a lăsat în urma lui o moștenire inestimabilă pentru istoria muzicii românești și valoarea interpretării compozițiilor autohtone din perioada interbelică... și cu toate astea, edilii noștri postdecembriști rămân dezinteresați de valorificarea turistică a tradițiilor muzicale a țării pe care o conduc, iar cei de la UCMR se bucură de faptul că redevențele neachitate rămân în buzunarul lor. Dacă realitatea ar fi alta, nu cred că paparazzi ar fi avut ocazia să imprime o astfel de imagine, fie că e vorba de Gică Petrescu, sau de oricare alt artist român.

26.02.2013, 23:28PM, scris de Andrei
Ultima poza e de-a dreptul dizgratioasa. Din respect pentru artist, ar trebui sa o scoti si sa gasesti ceva mai bun de cand era batran.

Articole relative:

Virgil Mihaiu (n. 1951, la Cluj)
Virgil Mihaiu (n. 1951, la Cluj)...
Publicat in: 27.02.2020, Ora: 21:19PM
S.P.A.W.N. (Tg. MureÈ™)
S.P.A.W.N. (Tg. MureÈ™)...
Publicat in: 18.01.2017, Ora: 08:56AM
Aurel Cotarcă (n. 17.APR.1969 la Timișoara)
Aurel Cotarcă (n. 17.APR.1969 la Ti...
Publicat in: 03.12.2016, Ora: 08:41AM
Bogdan Șerban (n. 27.MAR.1974)
Bogdan Șerban (n. 27.MAR.1974)...
Publicat in: 20.11.2016, Ora: 09:54AM
Leonardo Stănoi (n. 12.IUL.1975)
Leonardo Stănoi (n. 12.IUL.1975)...
Publicat in: 08.11.2016, Ora: 11:56AM
2017.NOV.18. B. Paque Bistro and More. Micul Paris
2017.NOV.18. B. Paque Bistro and More....
Publicat in: 13.11.2017, Ora: 06:48AM
Micul Paris (Onu Pavelescu)
Micul Paris (Onu Pavelescu)...
Publicat in: 15.12.2016, Ora: 06:57AM
Micul Paris (Ion Pavelescu)
Micul Paris (Ion Pavelescu)...
Publicat in: 13.10.2016, Ora: 06:03AM
Micul Paris (Bucuresti)
Micul Paris (Bucuresti)...
Publicat in: 09.06.2016, Ora: 06:53AM
Micul Paris (București)
Micul Paris (București)...
Publicat in: 02.06.2016, Ora: 06:00AM
Acasa | Contact | Disclaimer | Blog | RSS Feed • CLICKZOOMBYTES © 2010-2024 • Revista De Muzica Online