Maria Tanase (1913-1963)

Cea mai mare interpretă a cântecelor populare româneÈ™ti, Măria cântecelor, a valorificat pentru prima dată tezaurul muzical de pe toate meleagurile țării, în graiurile muzicale caracteristice fiecărei regiuni.

--- 

Povestea mahalalelor din BucureÈ™tiul interbelic a fost transpusă de Maria Tănase (n. 25.SEP.1913 - d. 22.IUN.1963) pe disc. Horele celor care se mutau din diverse colÈ›uri ale țării în cartierele improvizate de la marginea capitalei a fost un filon preÈ›ios de cultură folclorică, ignorată cu totul până în acel moment, chiar de către folcloriÈ™ti. 

--- 

DomniÈ™oară cântăreață, eÈ™ti o adevărată pasăre măiastră, care È™tie să zică cântecele noastre, cum până la vârsta mea de aproape 70 de ani n-am auzit pe nimeni… trebuie să biruieÈ™ti, pentru că dumneata ai o mare È™i nobilă misiune de îndeplinit: să aduci cântecul românesc, cântecul poporului nostru, pe făgaÈ™ul lui autentic. 

- Nicolae Iorga

--- 

Printr-o acÈ›iune susÈ›inută de pionerat, Maria Tănase È™i-a îmbogățit repertoriul È™i a ajutat la readucerea la viață a multor lucrări care erau destinate uitării, păstrând autenticitatea versurilor È™i ale melodiilor. Cu toate astea, nu era pe placul Conservatorului, pentru că nu avea diplomă de la o È™coală de muzică. 

--- 

Etnologul Harry Braner, care a colaborat mulÈ›i ani cu Maria Tănase, culegea cântece țărăneÈ™ti din funduri de È›ară pentru Arhiva de Folclor a Societății Compozitorilor Români È™i pentru Institutul Social Român. Impresarul artistei, Gaby Michailescu, a organizat 42 de turnee în provinciile româneÈ™ti, iar despre aceste amintiri povesteÈ™te impresarul în cartea biografică Maria cea fără de moarte.

--- 

Mi-a aruncat banii, deÈ™i era plină de datorii... Nesocotitule, cum de ai luat banii omului! Să n-am de pâine È™i nu cânt la nuntă.

- Gaby Michailescu, impresarul

--- 

Maria Tănase a crescut pe Str. Livada cu duzi din cartierul Cărămidarii de Jos (o mahala a BucureÈ™tiului interbelic), fiind al treilea copil al Anei Munteanu (originară din FăgăraÈ™) È™i al olteanului Ionel Coandă Tănase. 

Debutul scenic pentru Maria Tănase are loc cu ocazia serbării de sfârÈ™it de an la È™coala primară nr. 11, organizată la Căminul Cultural Cărămidarii de Jos în 1921. Primul ei contact cu lumea propriu-zisă a divertismentului vine însă la 15 ani, când Maria Tănase se înscrie la un concurs de Miss România.

--- 

Un medic tinerel de la spitalul Central o cucerește și o lasă gravidă la numai 16 ani. Pentru a scăpa de complicatii, același medic aranjează avortul care avea să o coste pe Maria, care nu va mai putea avea niciodată copii.

--- 

La 16 ani, după episodul amoros nefericit, Maria fuge de acasă È™i se angajează casieriță la Bufet de 7 lei unde mai È™i cânta, vocea ei este descoperită de publicistul È™i regizor de teatru Sandu Eliad. Acesta o introduce in cercurile literare prin care, după câÈ›iva ani (în 2.IUN.1934), artista debutează în teatrul de revistă CărăbuÈ™-Expres (condus de Constantin Tănase) sub pseudonimul Mary Atanasiu. Ulterior, Maria Tănase ajunge angajată ca solistă permanentă la Teatrul Alhambra din BucureÈ™ti, unde începe colaborarea ei pe termen lung cu acordeonistul profesionist Fărămiță Lambru. Repertoriul ei se îmbogățeÈ™te, cuprinzând È™i negro spirituals È™i cântece tradiÈ›ionale din folclorul francez È™i spaniol (spectacol muzical cu care se poate prezenta È™i pe scenele mari din afara țării).

--- 

Cu ajutorul artistei Aurora Sotropa (de care a legat-o ulterior o mare prietenie), casa de discuri londoneză Columbia a invitat-o pe Maria Tănase în studioul de la Viena în 1936 să înregistreze Nunta È›igănească, iar primul tiraj editat se epuizează în doar câteva săptămâni.

--- 

Românii mereu plecau din È›ară, dar Maria Tănase È™i-a dat seama că potenÈ›ialul succesului ei este mai mare la ea acasă, cu muzica tradiÈ›ională cu care a crescut È™i pe care o putea interpreta cu empatie. 

--- 

Maria era generoasă și imprevizibilă. La concerte obișnuia să dea studenților bilete de favoare scrise pe loc, in cabină, cu rujul.

--- 

Artista a fost o simplă interpretă (în sensul că Maria Tănase nu a stat să aÈ™terne note pe foi sau să compună versuri), dar din repertoriul de peste 400 de cântece au existat È™i melodii noi de muzică uÈ™oară, precum cele compuse de Ion Vasilescu: Mi-am pus busuioc în păr (cu versuri de Nicolae Vlădoianu) sau Habar n-ai tu (cu versuri de Eugen Mirea), ambele din 1938.

--- 

---- 

În 20.FEB.1938 Maria Tănase a debutat la Radio BucureÈ™ti. S-au înregistrat primele piese interpretate de solsită la Societatea Română de Radiodifuziune (două matriÈ›e mai supravieÈ›uiesc).

--- 

Maria Tănase a reprezentat cântecul popular românesc la ExpoziÈ›ia internaÈ›ională de la Paris (Exposition Internationale des Arts et Tehniques dans la Vie Moderne 1937) È™i ExpoziÈ›ia internaÈ›ională de la New York (1939 World's Fair, aici fiind acompaniată de ansamblul condus de Fănică Luca È™i de orchestra dirijată de GrigoraÈ™ Dinicu). Aici artista face o figură despre care cei din generaÈ›ia ei povestesc cu mare poftă, improvizând în recital pe textul piesei ButelcuÈ›a mea: È›ine Leano cu Ruzvelt… de față cu preÈ™edintele american.

--- 

În 1938 Maria Tănase este primită în colectivul artistic ConstelaÈ›ia Alhambrei, intemeiată de Nicolae Vlădoianu, unde cântă cu un taraf țărănesc alcătuit de ea. 

--- 

Dupa 1940 regimul legionar i-a interzis orice activitate artistică. Sub pretextul decretului de Doliu NaÈ›ional (după retrocedarea Transilvaniei È™i a Basarabiei fostelor imperii), MiÈ™carea Legionară a interzis să se mai cânte muzica populară È™i de petrecere, unul dintre motive fiind că evreii conduceau această afacere (ca producători sau impresari). În cercul apropiaÈ›ilor Mariei Tănase, spre exemplu, se aflau mai mulÈ›i intelectuali evrei, precum etnologul Harry Brauner. Din acest motiv, legionarii au distrus cu toporul tiraje întregi de plăci de gramofon cu muzică înregistrată de Maria Tănase, matriÈ›e de la casele de discuri aflate în È›ară È™i matriÈ›ele primelor piese înregistrate la Societatea Română de Radiodifuziune.

--- 

În acelaÈ™i timp, americanul Ben Smith, supranumit Regele aluminiului, o cere în căsătorie È™i îi propune să meargă cu el în SUA. Plecarea ei (în iunie 1940) ar fi însemnat fuga de război… Maria a ajuns doar până în Italia înainte de a se răzgândi.

--- 

După câteva luni de absență artistică, posturile de radio au început să o invite din nou în emisiuni pe Maria Tănase. 

--- 

Maria Tănase a fost angajată la Serviciul Special de InformaÈ›ii în perioada războiului. În cartea Un veac de spionaj, contraspionaj È™i poliÈ›ie politică, istoricul Mihai Pelin povesteÈ™te de relaÈ›iile apropiate ale artistei cu Maurice Negre, corespondentul de la BucureÈ™ti al agenÈ›iei Havas si rezident al serviciilor speciale franceze. In toamna 1940, artista face un prim-turneu in Turcia… Al doilea război mondial izbucnise de mai bine de un an, iar Istanbulul È™i Ankara erau locul de întâlnire al agenÈ›ilor secreÈ›i.

--- 

În 1941, Maria Tănase a refuzat ocazia să rămână în Turcia (preÈ™edintele Iamet Inonu oferindu-i un post de cercetătoare la Institutul Etnografic din Istanbul È™i cetățenia de onoare a Turciei) după un È™ir de 60 de spectacole È™i recitaluri la Radiodifuziunea din Ankara în cel de al doilea turneu al acestei țări. 

--- 

În timpul celui de al doilea război mondial, dirijorul È™i violonistul George Enescu, actorii George Vraca È™i Constantin Tănase È™i solista Maria Tănase au susÈ›inut serii de spectacole pentru soldaÈ›ii răniÈ›i pe front.

--- 

În decembrie 1943 a fost invitată să participe la serbarea Pomului de Crăciun de la Regimentul de Gardă Călare, unde a cântat piese folclorice È™i colinde la care au fost prezenÈ›i Regele Mihai I È™i Regina Mama Elena …È™i mareÈ™alul Ion Antonescu.

--- 

--- 

Maria Tănase l-a cunoscut pe Alfred de Chastelain (directorul britanic al companiei petroliere Unirea timp de 14 ani la PloieÈ™ti) în turneele din Turcia. Alfred de Chastelain plecase la Istanbul în februarie 1941, unde a preluat conducerea filialei SOE (filiala din Europa de est a agenÈ›iei de spionaj britanic). În septembrie 1944, după capitularea României È™i trecerea țării în război alături de AliaÈ›i acesta avea să-i propună Mariei să nu se mai întoarcă în È›ară, oferindu-i un post la Radio Londra. Maria Tănase refuză din nou să plece. 

--- 

Vocea si talentul ei artistic au constituit atuul său în faÈ›a noului regim comunist din È›ară. Ea era idolul maselor, iar preÈ™edintele Gheorghe Gheorghiu-Dej, fiind un mare consumator de folclor, a protejat-o pe Maria Tănase. 

--- 

În decembrie 1950, Maria Tănase se mărită cu fostul moÈ™ier È™i magistrat (cu care se cunoaÈ™te din 1941), juristul Clery Sachelarie È™i este angajată la Școala medie de muzică nr. 1 BucureÈ™ti (la catedra de cânt, înfiinÈ›ată în 1952). Ulterior, se dedică actoriei, jucând È™i în filmele România (1947), Ciulinii Bărăganului (ecranizarea din 1958, după romanul lui Panait Istrati, în regie franco-română, nominalizată pentru Palme d'Or la Festivalul de film din Cannes) È™i scurt-metrajul Amintiri din BucureÅŸti (1958).

--- 

--- 

Maria Tănase începe să înregistreze muzica din repertoriul ei la Electrecord în anii '50, pentru o serie de cinci albume antologice. Find monopol de stat, casa de discuri, lipsită de transparență, nu menÈ›ionează anul înregistrărilor pe coperta de album. Pe măsură ce se epuizează tirajele, se multiplică noi tiraje de plăci înainte de 1990. Există cinci colecÈ›ii de compoziÈ›ii interpretate de Maria Tănase pe vinil în România (I, II, III, IV, V). Având în vedere istoria carierei artistice, deducem că înregistrările ar fi fost făcute între 1953 È™i 1960, iar premiile pentru activitate primite de la statul comunist în 1957 ar dovedi nivelul popularității ei È™i probabil o cifră de vânzări record la vremea respectivă.

--- 

În 1959, Maria susÈ›ine ultimul ei turneu peste hotare, în Bulgaria.

--- 

Maria Tănase a suferit ani de zile de cancer la plămân, fără să spună nimănui. În 1962 se mută din Capitală, angajându-se ca solistă în orchestra Taraful Gorjului (din Târgu Jiu).

--- 

ÎÈ™i administra seară de seară, în cabină, injectii anesteziante, ca să poată rezista durerilor ce-i imobilizau gâtul.

(Maria Roșca, autoarea biografiei Maria Tănase)

--- 

În 1.MAI.1963, susÈ›ine ultimul recital din cariera ei la Hunedoara, fiind obligată să se retragă din turneu (fiind înlocuită de Mia Braia) din cauza stării avansate a bolii. Maria Tănase s-a stins din viață înainte de a împlini 50 de ani, în 22.IUN.1963, fiind înmormântată la cimitirul Bellu din BucureÈ™ti. 

--- 

--- 

Discografie

• I, II, III, IV, V (ani ne-documentaÈ›i de lansare, cca.1960-1970)
• Electrecord lansează 24 de lucrări în format CD în 1994. 
• Între 2001 È™i 2012 se re-editează piesele înregistrate de Maria Tănase în anii '50, pe 12 compilaÈ›ii diferite, scoase de (în ordine cronologică): Electrecord, Intercont Music, Oriente Musik È™i Soft Records,  în format CD. 

--- 

Premii

• Premiul de Stat (1955)
• Ordinul Muncii (1957)
• Premiul de Stat (1957)
• Artistă Emerită a Republicii (1957)
• A fost premiată postmortem la Académie Charles-Cros (1965, Grand Prix du Disque) Paris.

--- 

Se È™tie că, prin testament, Maria Tănase cerea să fie săpată o fântână la care românii insetaÈ›i să se oprească È™i să-È™i amintească de ea (È™i ar fi dorit ca aceasta să se afle în Dobrogea sau la FăgăraÈ™). Edilii noÈ™tri sunt însă prea preocupaÈ›i cu probleme mult prea personale care trebuie rezolvate în perioade scurte de câte 4 sau 5 ani ca să È›ină cont de istorie sau implementarea unor tradiÈ›ii benefice pentru un grup mai mare de populaÈ›ie pe termen lung.

--- 

--- 

Pe un drum secetos, să se scobească o fântână pentru drumeÈ›ii însetaÈ›i. AÈ™ vrea ca mama să nu afle de moartea mea, să i se spună că sunt plecată undeva, pentru tratament - È™i din când în când să i se citească o carte poÈ™tală de la mine.

- Maria Tănase, 1963 

--- 

Autor: RiCo

--- 

Între staÈ›iile de metrou Timpuri Noi È™i Tineretului, Maria Tănase rămâne numele unei străzi din BucureÈ™ti. 

--- 

Adriana Trandafir este preÈ™edintele FundaÈ›iei Maria Tănase. 

Din păcate, fundația nu este promovată pe internet.

--- 

O colecție de melodii

http://virtualromania.org/music/maria/

Lasa un comentariu: (max. 1800 caractere)

Nume:   Antispam: