George Enescu (1881 - 1955)

Gheorghe Enescu (FR: Georges Enesco, n. 19.AUG.1881 la Liveni-Vârnav / jud. Dorohoi - d. 4.MAI.1955 la Paris/FranÈ›a) a fost violonist, pianist, dirijor, compozitor ÅŸi profesor de muzică, fiind considerat cel mai important muzician român de muzică clasică. Alintat Jorjac de către părinÈ›i, acesta începe să cânte la vioară la 4 ani, fiind îndrumat pe calea muzicii È™i de către lăutarul Niculae Chioru.

--- 

Îmi plăcea învățătura È™i aveam groază de aproape toate jocurile, mai cu seamă de cele brutale; le găseam nefolositoare, având simțământul că pierd timpul; fugeam de zgomot È™i de vulgaritate, iar mai mult decât orice simÈ›eam un fel de spaimă înnăscută în faÈ›a vieÈ›ii. 

- George Enescu

(extras din Amintirile lui George Enescu / Les Souvenirs de Georges Enesco de Bernard Gavoty)

--- 

La cinci ani, George Enescu a fost dus de tatăl său, Costache Enescu, la IaÅŸi, unde l-a prezentat profesorului Eduard Caudella. In 1888, Enescu realizase o evoluÈ›ie uimitoare, iar Eduard Caudella le recomandă părinÅ£ilor să-l trimită la Viena. 

Debutul pe scenă la vioară are loc în 5.AUG.1889 la Slănic Moldova. 

--- 

Entuziasmând presa È™i publicul de la 12 ani, George Enescu termină Conservatorul din Viena cu medalia de argint È™i continuă studiile la Conservatorul din Paris (1895 - 1899). 

---

Prima creaÅ£ie a lui Enescu, concepută la 15 ani, este Poema română. De-a lungul anilor, George Enescu a dat dovadă de un patriotism sincer pentru oamenii ÅŸi tradiÅ£iile din România, chiar ÅŸi atunci când s-a aflat în exilul impus de noul regim din È›ară după pierderea celui de al doilea război mondial È™i ocupaÈ›ia sovietică. 

--- 

Debutul în calitate de compozitor are loc în 6.FEB.1898, în cadrul concertelor Colonne, la Paris, prin intervenÈ›iile protectoarei sale Elena Bibescu. Aici se prezintă suita simfonică Poema Română. În acelaÈ™i an, George Enescu începe să dea lecÈ›ii de vioară la BucureÈ™ti. Admirat de regina Elisabeta a României (iubitoare a artei, regina Elisabeta de Neuwied, 1843-1916, scrie poezie sub pseudonimul Carmen Sylva), George Enescu este invitat des la Castelul PeleÈ™ din Sinaia pentru recitaluri de vioară È™i piune pe muzică câteva dintre poemele semnate Carmen Sylva (astfel se nasc È™i câteva lied-uri în limba germană la seratele muzicale organizate de regină). 

--- 

Tot în 1898, George Enescu a fost invitat ca dirijor pentru prima oară la Societatea Filarmonică Română. Datorită situaÈ›iei geografice a țării noastre, istoria nu ne-a lăsat destui ani de liniÈ™te interioară să ne putem dezvolta pe plan cultural È™i social precum alte popoare la vest de Viena. George Enescu s-a dedicat acestei probleme È™i a pus bazele unei scene active de muzică clasică în România, înfiinÈ›ând prima Societate a compozitorilor (actualul UCMR).

--- 

DeÈ™i activitatea sa muzicală alternează între BucureÈ™ti È™i Paris, se organizează È™i o serie de turnee în mai multe țări europene la începutul secolului XX, fiind acompaniat în recitaluri de pianistul Alfred Cortot. În 1902 se înfiinÈ›ează un trio alături de Louis Fournier, care s-a extins apoi în cvartet în 1904 (Enescu Quartet). 

--- 

George Enescu a lucrat un sfert de veac (din 1910 până la premiera din 10.MAR.1936 la Opera Garnier din Paris) la compoziÈ›ia operei Oedip. 

--- 

În 1912 an are loc prima ediÈ›ie a Concursului de compoziÈ›ie George Enescu, în cadrul căruia compozitorul oferea câÈ™tigătorilor sume de bani din venituri proprii, precum È™i È™ansa interpretării acestor piese în concerte. 

În perioada Primului război mondial, compozitorul rămâne la BucureÈ™ti, activând ca profesor la Conservatorul din BucureÈ™ti È™i la cel din IaÈ™i, dirijează Simfonia a IX-a de Ludwig van Beethoven pentru prima dată în audiÈ›ie integrală în România È™i înfiinÈ›ează prima orchestră filarmonică la IaÈ™i în 1917.

--- 

În anii interbelici este invitat de câteva ori în SUA, unde a dirijat orchestrele filarmonice din Philadelphia (23.IAN.1923) È™i New York (unde debutează în 28.IAN.1937, fiind activ aici până în 1939), fiind considerat pentru postul de dirijor permanent  al orchestrei filarmonice de la New York, atunci când Arturo Toscanini s-a pensionat în 1936.

--- 

Ca pedagog, printre elevii săi din această perioadă se află È™i violonistul Yehudi Menuhin (1916-1999). În 1927, Menuhin a venit în România, la locuinÈ›a lui George Enescu din Sinaia, vila LuminiÈ™, pentru primele lecÈ›ii de vioară. Ulterior, Yehudi Menuhin a plecat la Paris pentru a studia vioara cu George Enescu, considerându-l părintele său spiritual.

--- 

Între 1910-1931 compozitorul a lucrat la opera Oedip. Premiera a avut loc la Paris în 13.MAR.1936 È™i a avut succes la public. Opera se inspiră din cele două piese de tragedie ale lui Sofocle, având acelaÈ™i protagonist. Cariera internaÈ›ională a operei a fost întreruptă brusc de cel de-al Doilea război mondial, Paris-ul fiind ocupat de nemÈ›i în 14.IUN.1940. Premiera românească a operei Oedip are loc postmortem, în 1958.

--- 

După război, odată cu instaurarea dictaturii comuniste, în toamna anului 1946, George Enescu s-a mutat în exil, departe de È›ara pe care o iubea, iniÈ›ial la New York City. 

George Enescu rămâne preÈ™edinte al Societății Compozitorilor Romăni timp de trei ani după plecarea sa din È›ară, datorită lui Mihail Jora. Maestrul este exclus È™i din SCR, când aceasta este preschimbată în Uniunea Compozitorilor din Republica Populară Română (22.OCT.1949). 

--- 

Suferind de artrită, organizează concertul de retragere din muzică (aniversând 60 de ani de la debutul pe scenă) în 21.IAN.1950 (având un rol activ în timpul concertului la vioară, pian È™i ca dirijor), alături de prietenul lui cel mai bun, Yehudi Menudin, după care se pensionează la Paris.

În 1954 suferă un accident vasculo-cerebral care îl lasă paralizat pe una din jumătăți ale corpului pentru restul zilelor lui (timp de 10 luni).

--- 

--- 

Personal

George Enescu a fost al optulea copil al părinÅ£ilor săi (arendaÈ™ul Costache Enescu È™i fiica de preot Maria Cosmovici), care pierduseră alÅ£i ÅŸapte înaintea lui. Având un caracter modest, maestrul nu È™i-a dorit faimă sau succes material.

Dintr-un roman biografic, aflăm că în casa părinÅ£ilor săi din Dorohoi, Enescu a cunoscut o menajeră cu care a avut o fetiţă. Elena Dinu, fiica lui Enescu, a devenit croitoreasă la Opera NaÅ£ională din BucureÅŸti. 

Muzicianul a cunoscut-o pe viitoarea soÅ£ie, prinÅ£esa Maria Cantacuzino (având numele de fată Maria Rosetti-Tescanu), în 1907. Ea era căsătorită cu Mihai Cantacuzino, împreună cu care avea doi copii. Legătura amoroasă dintre compozitor È™i prinÈ›esă a început prin 1914. In 1928, Mihai Cantacuzino a murit într-un accident de maÅŸină. Ea păstreză numele soÅ£ului È™i se mărită cu Enescu în 1937. Printre altele, Maria a întreÈ›inut o relaÈ›ie extraconjugală timp de È™ase ani cu filosoful Nae Ionescu. 

--- 

Byte. Într-o tentativă de suicid, prinÈ›esa Măruca Cantacuzino (cum i se zicea) s-a automutilat în 1937, turnându-È™i acid pe propria față. Motivele acestei crize au fost faptul că primul ei soÈ› (decedat) o înÈ™elase cu sora ei, al doilea soÈ› era mereu pe drumuri la Paris, iar amantul ei se despărÈ›ise recent de ea. 

Enescu s-a întors imediat la BucureÈ™ti să fie alături de ea. În urma acestui episod, Maruca Rosetti-Cantacuzino a rămâne desfigurată È™i apare in fotografii cu un voal negru pe față. În 4.DEC.1937 George Enescu o ia de nevastă.

--- 

Compozitorul a murit în mizerie datorită extravaganÅ£elor soÅ£iei sale (în noaptea de 3 spre 4.MAI.1955, într-un hotel din Paris). George Enescu a fost înmormântat în cimitirul Pere Lachaise (aflat la poziÈ›ia 68). Maria Cantacuzino s-a stins din viață 13 ani mai târziu, în ElveÅ£ia, în 1968 (fiind înmormântată alături de Enescu).

--- 

DeÈ™i George Enescu a rupt orice legătură cu guvernele comuniste din È›ară, aceÈ™tia s-au folosit de succesul internaÈ›ional È™i imaginea pozitivă a compozitorului pentru promovarea naÈ›ionalismului politic al vremurilor. Satul natal, o stradă din BucureÈ™ti È™i Orchestra filarmonică din capitală i-au adoptat numele în primii ani după încetarea din viață a maestrului. Festivalul Enescu a fost înfiinÈ›at în 1958.

--- 

--- 

În prezent se vorbeÈ™te despre talentul inegalabil pe care îl avea George Enescu de a interpreta lucrările lui Beethoven È™i Bach. Dintre elevii lui George Enescu menÈ›ionăm finul Dinu Lipatti, Yehudi Menuhin, Arthur Grumiaux, Christian Ferras È™i Ida Haendel. 

--- 

În lucrările din primă perioadă de creaÈ›ie (din primii 20 de ani de viață), George Enescu este influenÈ›at de stilul romantic al lui RIchard Wagner (Simfonia Nr. 1), folclorul românesc (Rapsodii Române, Sonata pentru vioară, Suita orchestrală Nr. 3), muzica franceză (Cântecele pe versuri de Clément Marot), È™i stilul neo-baroc (Suita orchestrală Nr. 2). Există însă multe lucrări originale, moderne, din perioada matură a compozitorului, care-i poartă amprenta personală (spre exemplu, opera Oedip È™i Simfonia de cameră pentru 12 instrumente). 

--- 

---  

Pe lângă multe alte sonete, lucrări de cameră È™i compoziÈ›ii pentru pian, menÈ›ionăm poemul simfonic Vox Maris.

- 

- 

Opera

Oedip - tragedie lirică în patru acte pe un libret de Edmond Fleg, Op. 23 (1910-1931)

- 

- 

Simfonii

• Simfonia nr. 1 în Mi bemol major, Op. 13 (1905)
• Simfonia nr. 2 în La major, Op. 17 (1912-1914)
• Simfonia nr. 3 în Do major pentru orchestră È™i cor, Op. 21 (1916-1918)
• Simfoniile 4 È™i 5 rămân neterminate, dar sunt orchestrate postmortem de către Pascal Bentoiu (muzicologul n.1927, ales primul preÈ™edinte UCMR după 1989)

- 

- 

Lucrări orchestrale

• Poema română, suită simfonică pentru orchestră, Op. 1 (1897)
• Poema română nr. 1 în La major, Op. 11 (1901)
• Poema română nr. 2 în Re major, Op. 11 (1901)
• Suita orchestrală nr. 1 în Do major, Op. 9 (1903)
• Suita orchestrală nr. 2 în Do major, Op. 20 (1915)
• Suita orchestrală nr. 3 în Re major "Săteasca", Op. 27 (1937-1938)

Byte. Melodia populară Ciocârlia nu este nici creaÈ›ia lui George Enescu, nici a lui GrigoraÈ™ Dinicu, însă aceÈ™ti doi violoniÈ™ti au fost primii români care au promovat piesa la nivel mondial, înainte de naistul Gheorghe Zamfir.

--- 

Dintre multe cărți biografice dedicate compozitorului, menționăm

George Sbarcea: Povestea vieții lui George Enescu, Editura Ion Creangă, București, 1982

George Sbarcea. Biografia CZB

http://czb.ro/articol/2389/

- 

Muzicologul Viorel Cosma a scris 14 cărţi despre George Enescu.

--- 

--- 

Prin Festivalul InternaÈ›ional George Enescu (înfiinÈ›at de George Georgescu în 1958), opera muzicală enesciană este pusă în valoare în prezent de către muzicieni È™i dirijori din toate colÈ›urile lumii.

Ediia XXI are loc între 1-28.SEP.2013

www.festivalenescu.ro

--- 

--- 

• George Enescu este o comună în judeÈ›ul BotoÈ™ani, înfiinÈ›ată în anul 1968 È™i alcătuită din 5 sate: Dumeni (reÈ™edinÈ›a), Arborea, Popeni, Stânca È™i George Enescu.

--- 

• ÎnfiinÈ›ată în 1956, Muzeul NaÅ£ional George Enescu se află în Palatul Cantacuzino din BucureÈ™ti.  Aici se organizează o stagiune permanentă de concerte, între lunile februarie-decembrie.

www.georgeenescu.ro

Muzeul NaÅ£ional George Enescu păstrează unele dintre cele mai de preÅ£ viori cutreierate de arcuÅŸul maestrului George Enescu (un Guarnieri din 1731 È™i două viori marca Paul Kaul). 

--- 

• Filarmonica George Enescu este găzduită de Ateneul Român din BucureÈ™ti. Fondată în aprilie 1868, Societatea Filarmonică Română este redenumită George Enescu, după decesul maestrului, în 1955.

www.fge.org.ro/ro.html

--- 

• International Enescu Society - Societatea InternaÅ£ională Enescu este o organizaÅ£ie non-profit care si-a propus  promovarea tuturor activităţilor ÅŸtiinÅ£ifice ÅŸi artistice legate de personalitatea si opera compozitorului român George Enescu (1881-1955).

www.enescusociety.org/georgeenescu.php

--- 

• Aeroportul internaÈ›ional din Bacău poartă deasemenea numelui compozitorului.

--- 

Ravi Shankar amintea în interviuri din anii '60 despre pasiunea lui George Enescu pentru muzica orientală. Compozitorul român a repetat cu fratele mai mare al lui Ravi, Uday Shankar, în aceeaÈ™i perioadă în care l-a descoperit pe Yehudi Menuhin, pe care l-a introdus la rândul lui Orchestrei Gamelan din Indonesia. 

Lasa un comentariu: (max. 1800 caractere)

Nume:   Antispam: