LIMBA ROMÂNĂ VS. LIMBA ENGLEZĂ ÎN MUZICA AUTOHTONĂ. PARTEA 2
Autor: Richard Constantinidi
Comentarii: 5
Vizualizari: 3707
Etichete: Cheeky Girls, Dan Teodorescu, Ipr, Limba EnglezĂ, Limba RomÂnĂ, Mtv, Muzica Comercială, Muzica Underground, Peter Maffay, Post-punk Revival, Taxi, Tudor Chirilă, Vama (veche)

Pe acest fond de frustrare a marginalizării faţă de Europa ÅŸi de lume …ÅŸi de marginalizare pe plan local, în România, prin ignoranÅ£a caselor de discuri ÅŸi a mass mediei (cea din urmă fiind direct influenÅ£ată de lansările ÅŸi interesele acestor case de discuri) – ÅŸi prin ignoranÅ£a institutelor culturale sau ale Primăriilor, care sprijină cultura muzicii populare ÅŸi tradiÅ£ionale, dar nu sprijină diversitatea scenelor muzicale locale - tineretul, care a crescut după 1990 cu MTV ÅŸi Atomic TV, se simte alienat în Å£ara lui, iar acesta cred că este motivul principal pentru care a început să cânte exclusiv în limba engleză.
—
MetaliÅŸtii au cântat mereu în limba engleză.
Aici este interesant de remarcat faptul că Altar a avut un moment de cumpănă, fiind semnată la Roton în 2006, când a lansat Atitudine, un album cu multe piese de impact …în limba română. În 2008 a apărut Truda (tot din Cluj), care a impresionat ÅŸi ÅŸocat prin mesajul socio-politic al versurilor de limbă română. În 2009 a revenit Dirty Shirt din Seini cu un album (Same Shirt, Different Day) ce conÅ£ine piese în patru limbi, prima adevărată alternativă de a câÅŸtiga public ÅŸi în România, ÅŸi în Europa.
—
ArtiÅŸtii de muzică pop-rock ÅŸi rock, care se consideră Underground, nefiind semnaÅ£i la case de discuri majore din BucureÅŸti, nu beneficiază de o prezenţă constantă în mass media în perioada de lansare a pieselor, albumelor ÅŸi clipurilor ÅŸi nu reuÅŸesc să se impună unui public mai larg – motiv pentru care se consideră Undergound. MulÅ£i dintre aceÅŸtia sunt penibili când îÅŸi spun Underground, deoarece muzica lor are toate elementele folosite în muzica comercială în afara ţării noastre – ÅŸi ei sunt conÅŸtienÅ£i de asta deoarece fură o grămadă de cârlige din muzica pe care au ascultat-o, în adolescenţă, de la hiturile formaÅ£iilor preferate din anii ’80 ÅŸi ’90.
Acest grup de formaÅ£ii se consideră Undergound pentru că promovează genuri muzicale de nişă pentru România – într-un circuit limitat de cluburi ÅŸi pentru un grup restrâns de populaÅ£ie care foloseÅŸte internetul pentru a descoperi ÅŸi asculta muzică autohtonă.
—
În partea de nord ÅŸi nord vest a ţării, cele mai multe proiecte de muzică rock cântă izolat în oraÅŸele de unde provin, nu intră în contact – ÅŸi nu se împrietenesc cu formaÅ£ii asemănătoare ca stil care sunt angrenate în anumită măsură în sistemul industriei muzicale de la BucureÅŸti, ÅŸi care pricep ideea ÅŸi faptul că muzica compusă în limba română este mai de impact pentru publicul din România. Un alt motiv pentru care multe formaÈ›ii din Transilvania nu cântă în limba română este faptul că multe din ele sunt compuse din muzicieni de etnie maghiară, iar soliÈ™tii lor nu au aprofundat suficient de bine limba română în casă sau la È™coală.
—
Deoarece aceste formaÅ£ii au fost complet ignorate de către industrie, ÅŸi pentru a se refula pe sistemul centralizat ÅŸi defect, care nu le poate ajuta pe moment, ele cântă în limba engleză – numai în limba engleză. Motivele lor sunt evidente ÅŸi justificate din punctul lor de vedere.
- Muzica rock se cântă numai în engleză – ei au ascultat ritmurile lor preferate cu versuri numai în limba engleză. > Nu a existat vreodată o paletă largă de trupe de limbă română cu versuri cu mesaj, pentru toate gusturile. > Artistul nu are curajul, imaginaÅ£ia ÅŸi dezinvoltura de a compune versuri în limba română.
- ToÅ£i au dorinÅ£a de a avea succes în afara ţării lor. PreconcepÅ£ia generală la artiÅŸtii români este că dacă se cântă în limba română, muzica lor nu va fi agreată de tinerii din alte ţări care ascultă acest gen de muzică. > Adevărul este însă faptul că străinii au curiozitatea de a descoperi muzica care lor li se pare a fi exotică. Asta înseamnă că este chiar indicat a se cânta într-o limbă străină pentru potenÈ›ialul publicului curios pe plan internaÈ›ional, cu atât mai mult, având în vedere conjunctura internaÅ£ională de promovare a multiculturalităţii.
- Metrica ÅŸi rima este mult mai uÅŸor de realizat în limba engleză decât în limba română… > MulÅ£i nu pricep însă greÅŸelile de rimă ce se fac vrând-nevrând prin pronunÅ£ia greÅŸită a cuvintelor sau modul greÈ™it de exrimare din punct de vedee gramatical. > Pentru o generaÈ›ie de tineri oarbă în materie de literatură, stimulată aproape exclusiv vizual de societate (calculatorul È™i televiziunea fiind folosite cel mai des în casă), foarte puÅ£ini au capacitatea ÅŸi dorinÅ£a de a deveni poeÅ£i. Limba română este o limbă foarte expresivă, iar complexitatea ei poate fi un mare avantaj pentru potenÈ›ialii interpreÈ›i. Consider că există doi poeÅ£i în muzica autohtonă: Tudor Chirilă de la Vama (Veche) ÅŸi Dan Teodorescu de la Taxi. Ascultând atent muzica lor, vei descoperi că au ÅŸi calităţile vocale de a simplifica problemele de metrică de care se plâng unii, în versurile de limbă română.
—
La BucureÅŸti s-a dezvoltat un alt fenomen în rândul trupelor Indie care au prieteni în branÅŸa artistică ÅŸi ÅŸtiu cu ce se mănâncă business-ul în Industria noastră firavă muzicală. Aici o mare problemă care a intervenit în atitudinea luată de trupele din Underground a fost explozia de durată a manelelor. În timp, un anumit grup de populaÅ£ie s-a simÅ£it agresat de muzica de limbă română cântată pe note otomane È™i indiene. AceÅŸti artiÅŸti tineri ÅŸi-au propus probabil să nu cânte vreodată în limba română, probabil pentru că nu au ascultat niciun gen de muzică agreat de ei – cântat în limba română. ReacÅ£ia lor dă în extrema opusă, de elitism ÅŸi de ignoranţă. În primul rând se gândesc că nu vor să fie asociaÅ£i sau să aibă tangenÅ£e cu publicul care ascultă manele acasă, dar poate ar agrea ÅŸi alt gen de muzică când iese în oraÅŸ. În al doilea rând s-au gândit că dacă ei cunosc engleză, ÅŸi dacă mai sunt 10 colegi de clasă care au învăţat engleza din filme, ÅŸi aceÅŸtia agrează muzica lor, că le este destul să se lanseze pe scenă. Asta în schimb a dus la o nuanţă de autosuficienţă, deoarece publicul român cunoscător de limba engleză este ÅŸi el limitat. Aceste formaÅ£ii practic se limitează la o nişă în cadrul unei niÅŸe.
Rezultatul pe care îl văd la concerte este faptul că multă lume cântă cu trupa la refren, fredonează sau dă din cap pe restul piesei, ÅŸi nu se pricepe mesajul piesei, chiar ÅŸi atunci când acesta are un mesaj.
—
Pe latura asta de muzică Indie – New Wave autohtonă, cifrele mici de vânzare ale albumelor (de la mai multe sute de CD-uri date la concerte de club – până la un potenÅ£ial maxim de doar câteva mii de exemplare) nu înseamnă că artistul este special, ci denotă faptul că este înÅ£eles de un public prea restrâns. Majoritatea acestor formaÈ›ii sunt promovate la Guerrilla Radio, majoritatea lor sunt din BucureÈ™ti È™i majoritatea lor se bucură de o mână de concerte pe an (dacă sunt norocoÈ™i) în afara capitalei. Astfel, scena aceasta de muzică se autolimitează prin imposibilitatea asimilării unei perspective de ansamblu al scenei pe plan naÈ›ional (asta datorită stării economice a țării È™i lipsa unei infrastructuri de transport rapid în toate colÈ›urile țării).
—
O altă problemă colaterală de care ne lovim atunci când facem recenzii de album la noua generaÅ£ie de formaÅ£ii autohtone, în special în ceea ce priveÅŸte scena muzicii New Wave Revival, sau Post-Punk Revival (practic, un val de trupe care împrumută elemente esenÅ£iale din sunetul unor trupe din valul original New Wave ÅŸi Post-Punk de la începutul anilor 80 pentru muzica compusă de el în 2010) este că versurile în limba engleză nu au niciun fel de substanţă. Majoritatea soliÅŸtilor se leagă de două-trei cuvinte cheie, care dau bine pe ritm. Versurile au rimă, dar nu au un substrat informativ, nu transmit niciun fel de mesaj ÅŸi nu redau niciun fel de emoÅ£ie. Pentru mine, ca ÅŸi critic muzical, este ca ÅŸi cum ascult piesa Waka Waka de Shakira sau Dragostea din Tei de O-Zone. Muzica nu mă atinge, pentru că nu îmi spune nimic. Pragmatic vorbind, publicul neavizat care ascultă muzica asta prima oară, nu poate empatiza cu artiÅŸtii care o promovează, deoarece versurile, cântate într-o limbă străină, nu au nimic de transmis.
Muzica este faină ÅŸi dinamică – ÅŸi mă bucur că avem parte de muzică new wave ÅŸi post-punk în România … chiar dacă asta se întâmplă la 30 de ani după valul iniÅ£ial … dar ceea ce nu au înÅ£eles artiÅŸtii care promovează acest gen este faptul că muzica ÅŸi versurile merg mână în mână. Dacă poÅ£i transmite un mesaj sau o emoÅ£ie prin versuri – ÅŸi în limba ţării în care trăim cu toÅ£ii, aceÅŸti artiÅŸti vor avea de câÅŸtigat pe termen lung. Altfel, eu văd aici doar o tendinţă muzicală sezonieră, fără viitor.
—
Drept comparaÅ£ie, muzica punk a făcut valuri ÅŸi a reînvigorat scena muzicii rock la finalul anilor ’70, prin atitudine ÅŸi mesaj. Acest mesaj al versurilor la rândul lui a reaprins flacăra presei scrise muzicale din Anglia. La noi nu există presă muzicală, pentru că nu există subiecte concrete de dezbătut privind mesajul pieselor È™i pentru că marea majoritate a soliÈ™tilor de muzică pop-rock nu se pot impune ca purtători de cuvânt a generaÈ›iei lor, neavând nici stofă de artist, nici un punct de vedere definit, privind problemele reale cu care se confruntă tineretul în societatea noastră. Unii agrează sistemul pe care-l avem pentru că familiile lor sunt angrenate în acest sistem P.C.R. (de pile, cunoÈ™tinÈ›e È™i relaÈ›ii) în timp ce alÈ›ii, care ar avea coloană È™i un punct de vedere preferă să plece din È›ară sau să nu se pună rău cu cei care manipulează legile È™i societatea în interesul lor. Rămâne o gaÈ™că dezorganizată de tineri delăsători care face muzică fără o pasiune deosebită de a încerca să facă o carieră din asta (neavând exemple concrete de colegi de o vârstă care să reuÈ™ească acest lucru pe termen lung). Rezultatul este că există câteva formaÈ›ii care reuÈ™esc să rămână împreună mai mult de 5 ani de zile, membrii individuali ai acestor proiecte punând în timp slujbele È™i familia pe primele locuri în lista priorităților personale. FormaÈ›iile cântă aleator în câteva centre din È›ară unde È™tiu că pot aduna anumite câÈ™tiguri din bilete, strict în zile de weekend. Restul trupelor din această scenă apar È™i dispar aleator, cu o durată medie de viață de maxim 3 ani. TendinÈ›a este că din ce în ce mai puÈ›ine trupe alternative-indie-underground debutează pe scenă cu fiecare an ce trece, iar dintre acestea din ce în ce mai puÈ›ine îÈ™i propun să transmită mesajul liric în limba maternă.
—
Despre Limba Engleză în Muzică
Părerea mea este că fiecare este liber să cânte în ce limbă vrea, dar trebuie să fii înÅ£eles de publicul prin care te lansezi, la tine în È›ară.
Desigur, cântând în Engleză pentru publicul de afară, nu este nevoie de subtitluri pentru ca textul să fie înÅ£eles … dar acest mesaj, transmis de către cineva care a învăţat engleza ca limbă străină la ÅŸcoală, poate fi prea simplist, pronunÅ£at greÅŸit, cu un stil de interpretare care nuanÅ£ează metrica eronat pentru ascultătorii vorbitori nativi de limbă engleză…
Pentru ca un producător străin să vadă în artistul tânăr român o sursă de venit pentru el, este nevoie de convingere nu doar prin vers, ci ÅŸi prin dezinvoltură ÅŸi prezenţă scenică, detalii care cei mai mulÅ£i care se lansează la noi le ignoră cu desăvârÅŸire.
—
Avem exemplele unor români care au reuÅŸit afară … Peter Maffay (Germania, 1970) sau Cheeky Girls (Anglia, 2004), dar aceÅŸti artiÅŸti s-au dus să stea în ţările respective ÅŸi au avut parte de societate ÅŸi de ÅŸcoală în aÅŸa măsură încât erau pe o lungime de undă foarte apropiată cu a publicului pe care au reuÅŸit să-l convingă cu muzica promovată de ei.
Avem exemplele unor români care au ajuns să fie semnaÅ£i afară recent, precum IPR sau Persona, dar asta s-a întâmplat numai pentru faptul că a existat un producător la o anumită casă de discuri din Germania (plecat din TimiÅŸoara), care s-a gândit că ar putea ajuta scena noastră prin lansarea unor talente de la noi afară, acum că nu mai există graniÅ£e fizice între popoarele Europei … dar aceste formaÅ£ii s-au lovit inevitabil de publicul străin, care nu poate fi păcălit. Nu ÅŸtim care a fost experienÅ£a celor de la Persona după prima lor ieÅŸire, dar am aflat că la IPR publicul străin nu a reacÅ£ionat în niciun fel în sală, muzica lor fiind obiÅŸnuită cu a altor formaÅ£ii de gen de afară, cântată mult mai cu patos de cei de peste hotare în limba lor nativă.
—
Este clar că avem ÅŸi noi soliÅŸti ÅŸi trupe care cântă la fel de bine ca cei de afară (care ÅŸi aÅŸa sunt foarte mulÅ£i ÅŸi competitivi), dar nu sunt de-ai lor.
—
Consider că primul pas ca artist este să te impui pe plan local, la tine acasă.
Este de fapt o regulă nescrisă a industriei ÅŸi pentru artiÅŸtii străini care au reuÅŸit să se impună în timp în Insulele Britanice sau peste Atlantic.
—
ABBA s-a înfiinÅ£at la Stockholm în 1970. Suedezii s-au lansat pe plan mondial după ce au câÅŸtigat concursul Eurovision (Waterloo, 1974) – ajungând pe locul 3 cu un an înainte în concursul naÅ£ional.
Tarkan s-a lansat ca artist în 1994. Tarkan a stârnit interesul casei de discuri Universal din Londra ÅŸi a fost lansat pe plan european, după ce a vândut 2 milioane de exemplare din al treilea album de studio la el acasă, în Turcia (Ölürüm Sana, 1997).
---
Abba (Suedia), Bjork (Islanda), Shakira (Columbia), Thalia (Mexic), Ricky Martin (Puerto Rico) s-au lansat cu albume È™i piese în limbile materne din țările lor natale, fiind descoperiÈ›i de producători care au dorit să lanseze proiectele pe plan internaÈ›ional (la primii menÈ›ionaÈ›i, este vorba de Europa, la cei din urmă, fiind vorba de Statele Unite).
Heroes del Silencio (Spania) È™i Rammstein (Germania) au continuat să cânte în limba maternă È™i după spargerea barierelor internaÈ›ionale. Falco (Austria) combină germana (text) cu engleza (la refren)
Vanessa Paradis (FranÈ›a) s-a lansat internaÈ›ional, pe plan european, cu Joe, Le Taxi în limba franceză. Eros Ramazotti (Italia) a lansat mai multe albume în italiană, pe plan european, cu succes.
---
Din România, Grimus a fost contactată de un producător englez, care a încercat să lanseze formaÈ›ia pe plan internaÈ›ional, fiind implicat pe cel de al doilea material de studio, Egretta.
—
Despre Efectele pe Termen Lung al lipsei de versuri în Limba Română
Efectele pot fi destul de grave pe termen lung, privind lipsa versurilor de limbă română în muzica compusă de formaÅ£iile tinere din România.
În primul rând, se va observa comunicarea din ce în ce mai simplistă în limba română a tinerilor. Se va forma un limbaj defectuos, cu inserÈ›ia de expresii ÅŸi cuvinte în vocabularul uzual de zi cu zi (barbarisme, pentru care avem cuvinte ÅŸi expresii echivalente în limba română, care pot fi uitate în timp, nefiind folosite). Pe termen lung se va pierde din bogăţia ÅŸi expresivitatea limbii române în cadrul unui grup de populaÅ£ie care va reprezenta o parte din intelectualitatea ÅŸcolarizată a ţării noastre.
—
Unii vor considera acest articol de opinie unul extremist; intenÅ£ia este însă de a trage un semnal de alarmă pentru conservarea culturii noastre locale prin respectarea ÅŸi promovarea limbi materne.
---
Autor: RiCo
---
Articole relative:
Publicat in: 04.11.2015, Ora: 10:43AM
Publicat in: 04.11.2015, Ora: 09:08AM
Publicat in: 17.08.2015, Ora: 18:54PM
Publicat in: 17.06.2015, Ora: 12:33PM
Publicat in: 10.05.2015, Ora: 08:40AM
Publicat in: 27.02.2019, Ora: 06:02AM
Publicat in: 24.02.2019, Ora: 06:45AM
Publicat in: 19.01.2019, Ora: 07:10AM
Publicat in: 23.10.2018, Ora: 09:46AM
Publicat in: 15.01.2018, Ora: 06:11AM
COMENTARII:
19.06.2014, 21:06PM, scris de Anastasia
Anastasia
20.10.2012, 09:36AM, scris de RiCo de la CZB
Cel mai recent exemplu de succes internațional cu muzică de limbă straină este Psy, cu prima piesă de promovare a noului album lansat in iulie 2012, Gangnam Style. Psy este din Coreea de sud și promovează genul K-Pop. Clipul lui a acumulat până în prezent peste 500 de milioane de accesări. Artistul a fost invitat special la MTV Music Video Awards în SUA. Repet, asta se întâmplă în 2012. Putem vedea clipul lui de limbă coreană la TV chiar și în România, fără subtitluri.
16.10.2012, 16:43PM, scris de Andrei
AI dreptate, o piesa are mesajul mult mai clar si impactul mult mai mare daca e in romana. Ca exemplu, mult mai bine imi suna "Morsa" decat "Man in Can" de la Kumm sau "Cu capul in nori" fata de "Road Trip" de la byron. E greu sa faci versuri bune in romana, e greu sa faci versuri bune in general, dar in engleza totul suna mai bine, chiar daca pt un vorbitor nativ n-ar avea sens ("you can buy me with a coffee, i'm so cheap", cred ca suna mai mult a "poti sa ma mituiesti cu o cafea, sunt asa de zgarcit", decat "poti sa ma cumperi cu o cafea, sunt asa de ieftin" pt un vorbitor nativ, iar exemplele pot continua). Partea cu iesitul in afara, sa vad intai ca o formatie rock romaneasca sa aiba succes in afara si dupa aceea mai vorbim. Negura Bunget, de exemplu, cantau in romana si n-au avut vreo piedica in a avea succes in afara. Iar daca in tara stilul unei formatii poate parea unic, afara mai sunt inca vreo 50 de formatii care au cam acelasi stil si canta in engleza si de aceea e greu sa iesi si sa fii special daca nu ai influente folclorice si nici macar atat (a se vedea Gogol Bordello/Zdob si Zdub). In final, din valul indie bucurestean promovat de Guerrilla, putini aleg romana si repet ca Robin and the Backstabbers sunt o exceptie de mentionat si cea mai laudabila formatie care canta in romana.
08.10.2012, 20:38PM, scris de RiCo de la CZB
da. ai dreptate. am corectat textul. multumim.
08.10.2012, 10:42AM, scris de alyx cosma
scorpions nu s-au lansat in germana, prima lor piesa in limba natala pe un disc fiind pe "eye2eye", aparut in 1999; altar au pe "born again" doar texte religioase in engleza, abia pe "atitudine" au trecut la romana, abandonata ulterior pe recentul "mantra"; h.i.m. s-au lansat cu un album in engleza; in rest, iti cam dau dreptate