Ștefan Vannai

Organizatorul festivalului Jazz Napocensis, dirijorul È™i fondatorul orchestrei de jazz Big Band Gaio, profesor colaborator la Academia de Muzică Gheorghe Dima (unde predă singurul modul facultativ dedicat muzicii Jazz), profesor expert la Școala populară de Arte Tudor Jarda, profesor de muzică la Palatul Copiilor de pe vremea când acesta se numea Casa Pionierilor (1980-2008) È™i organizatorul cursurilor de vară Eco-Jazz BeliÈ™… el este Ștefan Vannai, un om modest care È™i-a dedicat viaÈ›a pentru promovarea genului Jazz, cel puÈ›in la Cluj. 

--- 

Cei care nu sunt pasionaÈ›i de jazz nu cunosc implicarea acestui om de cultură în scena muzicală locală; multe formaÈ›ii rock au fost sprijinite de el în perioadele în care la Cluj nu au existat săli de repetiÈ›ie… 

Mai multe am încercat să aflăm direct de la maestru.

--- 

Music is my mistress, and she plays second fiddle to no one.

- Duke Ellington

--- 

CZB: Cum v-ați cunoscut cu Virgil Mihaiu?

Ștefan Vannai: Pe Virgil Mihaiu îl cunosc din anii 80, când È™i-a prezentat cartea Cutia de rezonanță. Nu am să uit că a aflat de Big Band Gaio È™i ne-a onorat prin invitaÈ›ia acestui Big Band la Liceul Gheorghe Șincai, unde a avut loc lansarea acestei cărÈ›i, în sala festivă. 

Amanta noastră, jazz-ul, fiind comună … îmi place la nebunie acest proverb, folosit mulÈ›i ani buni în sala mea de repetiÈ›ie… Jazz-ul este amanta mea, pasiunea mea pe care nu o însel cu nimeni, după cum spunea Duke Ellington.

Asta ne uneÈ™te, Virgil Mihaiu fiind un foarte mare cunoscător de jazz; el este un intelectual de vază, un poet, filolog (vorbeste 14 limbi) È™i un promotor  de jazz cu o experiență uriașă (fiind singurul român care a scris mai multe cărÈ›i despre jazz). Anul acesta îi expiră mandatul de consilier ministerial de cultură È™i va veni acasă să lucrăm împreună pentru cauza jazz-ului clujean. Are un flair È™i o experiență deosebită în domeniul acesta È™i de atunci drumurile noastre tot timpul se intersectau. 

- 

El a scris foarte multe articole, informaÈ›ii È™i critici despre formaÈ›iile mele, despre atelierul de jazz înfiinÈ›at la Palatul Copiilor, despre AsociaÈ›ia de Jazz, despre cursurile de vară Eco-Jazz BeliÈ™ pe care le organizez în fiecare an (È™i care au ajuns la a 25-a ediÈ›ie).

AÈ™a, încet-încet, după 1989 am tot încercat să propun să înființăm È™i să pornim un Festival internaÈ›ional de Jazz la Cluj. 

- 

În 1994 am reuÈ™it să organizăm un festival foarte bun, iniÈ›iat de mine (în acest moment maestrul se ridică din scaun È™i merge la un raft din spatele biroului să scoată câteva bibliorafturi cu documente arhivate ordonat ca dovadă a activității despre care îmi povesteÈ™te). 

Aici au participat Harry Tavitian, Corneliu Stroe … au fost 14 ediÈ›ii. 

GraÈ›ie faptului că Mathieu Royet, director la Centrul Cultural Francez Cluj, era un mare iubitor de jazz, ne-am bucurat de sprijinul acestei instituÈ›ii culturale, iar în fiecare an, Mathieu Royet a adus câte o formaÈ›ie reprezentativă pentru jazz-ul francez, care se cunoaÈ™te că este foarte bun. 

În FranÈ›a se organizează zeci de festivaluri de gen … 

- 

în 1995, la festivalul Jazz Napocensis 1995 (1-3.MAI) a cântat în cadrul festivalului Steckar Tubapack

www.discogs.com/artist/Marc+Steckar

- 

în 1996 a cântat legendarul suflător Steve Lacey (saxofon alto, 1934-2004)… spre uimirea mea, eu a crezut că va fi acompaniat de orchestră, dar el a ieÈ™it singur pe scenă È™i a cântat timp de 45 de minute; eram convins că vor pleca spectatori din sală - că se vor plictisi. Un fantastic improvisator, showman-ul a reuÈ™it să È›ină publicul în sală È™i a fost ovaÈ›ionat.

www.allaboutjazz.com/php/musician.php?id

- 

La aceeaÈ™i ediÈ›ie a fost cel mai mare contrabasist din FranÈ›a, Henri Texier sau Bebe Sommer care era cotat, deÈ™i nu îmi plac topurile, ca fiind cel mai bun toboÈ™ar din Europa.

www.allmusic.com/artist/henri-texier-p11828

- 

În 1998 au venit Mal Waldron (1925-2002) cu Jeanne Lee din SUA.

www.allaboutjazz.com/php/article.php?id

--- 

Eu am făcut aici o evidență sumară a programelor... (n.a. scot aparatul foto È™i realizez câteva poze, ataÈ™ate la finalul acestui articol).

--- 

CZB: Care sunt formațiile clujene care au participat la festivalul Jazz Napocensis?

Ștefan Vannai: Din păcate, după revoluÈ›ie, formaÈ›iile clujene s-au împuÈ›inat. Nu È™tiu care este explicaÈ›ia. La Casa Armatei (actualul Cercul Militar) activau două formaÈ›ii deosebite: Big Band-ul Casei Armatei, condus de Mihai PorciÈ™anu È™i Dixieland-ul armatei, care a fost, fără să exagerez, cel mai bun ansamblu de dixieland din România. Aceste formaÈ›ii s-au destrămat prin faptul că estrada Casei Armatei a fost desfiinÈ›ată din lipsă de fonduri …sau nu înÈ›eleg exact din ce lipsă… aceÈ™ti muzicieni pur È™i simplu, de pe o zi pe alta, nu au mai cântat. 

- 

TotuÈ™i, trompetistul Marius Beteag, a înfiinÈ›at formaÈ›ia Transilvania Brass Band, o formaÈ›ie de ragtime-dixieland, o formaÈ›ie promițătoare care a fost invitată È™i sprijinită de asociaÈ›ia È™i festivalul Jazz Napocensis.

- 

La Cluj a mai activat o formaÈ›ie bună de jazz, Triptic, cu Lucian PăiÈ™ la tobe, PorciÈ™an la trombon … era o formaÈ›ie mică, dar reprezentativă pentru scena locală, cu un stil aparte. Ei au cântat în stil fusion.

- 

Spre norocul nostru, în 1997-8, un grup de intelectuali clujeni, în frunte cu dl. Iosif Viehmann, Virgil Mihaiu È™i cu mine am insistat ca să se înfiinÈ›eze la Academia de Muzică Gheorghe Dima un modul de jazz È™i în 1998 am reuÈ™it să includem modului de jazz în programul facultății, dar am beneficiat È™i de ajutorul marelui pianist Mircea Tiberian din BucureÈ™ti È™i de aportul lui Florian Lungu. 

Era un grup de 5 promotori - iubitori È™i pasionaÈ›i - de jazz, de a opta artă, de cea mai cretivă muzică, care este jazz-ul. Din păcate însă, acest modul a funcÈ›ionat prin energia celor cinci cadre didactice doar timp de trei ani, după care, echipa s-a restrâns.

- 

Modulul încă mai există; interesul este extraordinar … avem peste 100 de studenÈ›i care doresc să studieze jazz-ul la ora actuală. Virgil Mihaiu fiind directorul Institutului Cultural Român din Lisabona, vine mai rar …dar face niÈ™te audiÈ›ii È™i vizionări extraordinare, care se bucură de succes - È™i care sunt frecventate È™i de studenÈ›i de la alte facultăți. Spre bucuria noastra in anul acesta ii expira mandatul de la ICR. Lisabona si va reveni la MODUL-ul JAZZ de la AMGD.

- 

Văzând că sunt tot mai mulÈ›i tineri care vor să se apropie de acest gen muzical dificil, am organizat Concursul DebutanÈ›ilor în Jazz. Concursul debutanÈ›ilor s-a desfășurat în cadrul festivalului la început; apoi au fost câÈ›iva ani când nu am găsit fonduri sub nicio formă pentru a organiza un festival, chiar dacă din forÈ›e proprii sau cu sprijinul unor formaÈ›ii clujene, dar totuÈ™i concursul debutanÈ›ilor s-a desfășurat.

--- 

CZB: Am găsit o informaÈ›ie pe Internet unde se povestea despre cea de a XV-a ediÈ›ie …

Ștefan Vannai: (se ridică să scoată alt biblioraft) Da, da, da… (întoarce paginile È™i numără 1,2,3…12,13,14… 18 ediÈ›ii… 25 de ediÈ›ii am avut împreună cu cursurile de vară Eco-Jazz BeliÈ™. 

În fiecare vară eu am organizat la BeliÈ™ o întrunire a celor pasionaÈ›i de jazz… am realizat un fel de fluturaÈ™ de promovare, în care am scris despre transport, masă, cazare, cursuri …totul era gratuit. Nu a fost un business pentru mine. A fost o acÈ›iune organizată cu adevărat din pasiune.

(Întoarce paginile din biblioraft, cu materiale din presă, cu poze de la fiecare ediÈ›ie) …

--- 

Fiecare Academie de Muzică are stilul ei de predare, conceptiile si rezultatele ei. Fiecare Facultate de jazz european se evidenÈ›iază cu ceva.

Din păcate la noi nu se acordă atenÈ›ia cuvenită acestui gen muzical sau acestui mod de Artă - pot să zic asta cu mâna pe inimă.

--- 

Mă pot mândri cu înfiinÈ›area È™i organizarea festivalului Jazz Napocensis È™i desfășurarea concursurilor debutanÈ›ilor începând din 1994 până în 2011, Concursul DebutanÈ›ilor în Jazz care de fiecare dată a descoperit niÈ™te tineri foarte talentaÈ›i. CâÈ›iva muzicieni deosebiÈ›i care au câÈ™tigat acest concurs sunt: Mihaela Stamate, care cântă în Guilty Lemon, o formaÈ›ie deosebită din Sibiu, actualmente este soÈ›ia lui Mihai PâÈ›an (Mihai È™i Mihaela PâÈ›an au câÈ™tigat locul 1). Apoi, o altă formaÈ›ie foarte bună este Hot Vocal Jazz Cvartet, care era formată din patru fete deosebite care cântau la patru voci, absolut toate piesele; apoi Florin Răducanu, un pianist deosebit din BucureÈ™ti; Ozana Barabancea, o solistă din BucureÈ™ti, Elena Mândru a câÈ™tigat deasemenea concursul debutanÈ›ilor în jazz, È™amd. 

---

CZB: Festivalul Jazz Napocensis este prost promovat. Nu văd afiÈ™e în oraÈ™; nu găsesc informaÈ›ia pe internet È™i de obicei, aflu de eveniment când este ultima zi sau după ce s-a încheiat descopăr un afiÈ™ în oraÈ™. Doream să vă întreb de ce se întâmplă treaba asta?

Ștefan Vannai: Sala a fost plină în fiecare seară. Adică din 850 de locuri au fost 700 de scaune ocupate.

CZB: Acum doi ani a fost festivalul Jazz Transilvania, iar concomitent a fost concert de jazz cu Darius Brubeck la Teatrul Maghiar de Stat.

Ștefan Vannai: Bine, dar Brubeck a cântat È™i la noi acum doi ani. 

--- 

--- 

CZB: Dumneavoastră când aÈ›i descoperit muzica Jazz?

Ștefan Vannai: Încă din copilărie; tatăl meu când era bine dispus îi plăcea să danseze step. El era avocat, dar pur È™i simplu atât de mult îi plăcea că l-a imitat pe Fred Astaire sau pe Gene Kelley È™i fredona deseori In The Mood sau piesele acestea care erau la modă. Eu l-am întrebat È™i am manifestat atât de mult interes È™i curiozitate încât a făcut rost de niÈ™te discuri de ebonită È™i am ascultat acasă multă muzică de jazz. La liceu am reuÈ™it să înjghebez o formaÈ›ie È™i am început să cântăm, deÈ™i era Liceul de matematică-fizică (È™i nu de muzică) …dar am găsit câÈ›iva băieÈ›i foarte talentaÈ›i cu care am format o orchestră cu care am cântat la aÈ™a numitele cântări tovărășeÈ™ti. 

CZB: Avea nume formația?

Ștefan Vannai: FormaÈ›ia nu avea nume, era pur È™i simplu formaÈ›ia liceului LMF 3. 

CZB: Mai țineți minte componența?

Ștefan Vannai: Nu a devenit niciunul un muzician deosebit.

CZB: Asta când se întâmpla?

Ștefan Vannai: În a doua jumătate a anilor 60… după care am cântat într-o formaÈ›ie de Rock, Sirius, unde cânta un foarte bun chitarist, Gyori Laci, care a cântat ulterior în formaÈ›ia lui Mihai PorciÈ™anu la banjo, iar în Big Band Gaio a cântat la chitară.

Formația liceului LMF3 avea un repertoriu de preluări după Beatles, Shadows și Rolling Stones.

--- 

CZB: Am aflat de pe net că mama dvs. cânta la vioară, iar dvs. aÈ›i început cu vioara, dar instrumentul dvs. preferat este trompeta. Cum aÈ›i descoperit trompeta?

Ștefan Vannai: Mama de mic copil mi-a cumpărat o vioară È™i făceam din greu ore acasă; È™i tatăl meu cânta … iat ambii părinÈ›i m-au încurajat È™i mă ambiÈ›ionau în acest sens È™i să exersez cât mai mult, dar mie nu mi-a plăcut probabil din cauza stilului didactic al profesorului particular. 

--- 

CZB: Pe ce post aÈ›i început È™i în ce an la Palatul Copiilor?

Ștefan Vannai: Din 1980 până în 2008. 

http://palatulcopiilorcluj.ro/?page

- 

În regimul trecut am vrut foarte mult să fac o fanfară de copii; fanfara are un rol mobilizator deosebit. È™i nu are nevoie de sonorizare. Eu am fost la o È™edință cu cadrele didactice din Cluj, iar directorul de la Casa Pionierilor a pus întrebarea: - ar fi printre profesorii de muzică cineva care s-ar încumeta să organizeze o fanfară de copii? 

Eu m-am angajat pentru că bunicul meu, fiind ceh, era mare iubitor de muzică È™i deseori îmi punea înregistrări cu fanfarele lor È™i cu muzica populară slovacă, cehă, germană - È™i m-am apropiat de acest gen muzical nu foarte apreciat la noi. 

Chiar de multe ori, despre o formaÈ›ie care sună tare È™i uÈ™or fals se spune: - no, ce-i cu fanfara asta? 

Dar fanfara este foarte apreciată în Europa de vest È™i de foarte multe ori când am fost în Statele Unite (din ultimii È™ase ani pot să spun că doi ani am stat în SUA) È™i am tot studiat cum se predă jazz-ul; cum se predă muzica È™i chiar am scris un articol, deocamdată doar pentru mine: JAZZ-ul american È™i prin gaura cheii, fiindcă nu peste tot am avut acces la pregătirea tinerilor. Muzicienii din Europa de est se bucură de o faimă foarte bună în Statele Unite; în general au emigrat tinerii foarte talentaÈ›i È™i È™coala muzicală est europeană a fost bună; asta pot să o spun cu mâna pe inimă. 

- 

SoÈ›ia mea fiind în Statele Unite È™i desăvârÈ™ind pregătirea pentru susÈ›inerea examenului de masterat, cutreieram clădirile universitatilor vizitate ( din Cincinati, Columbus - Ohio; Ann Arbor - Michigan, etc) cu aceasta ocazie- peste tot ascultam cu mare interes unde se cânta jazz È™i ceream să asist sau stăteam la ușă - È™i aÈ™a am aflat chiar foarte multe. În plus de asta, la facultatea unde soÈ›ia a susÈ›inut masteratul, am cerut voie să merg împreună cu ea la cursuri, dar fiindcă ea era foarte muncitoare, harnică È™i bună - s-au gândit cei din administraÈ›ia È™colii că vreau să vin È™i să-mi fac loc la ei cu coatele - È™i mi-au spus: - Nu puteÈ›i să participaÈ›i la ore, la repetiÈ›ii; trebuie să depuneÈ›i o cerere, care trebuie aprobată de senatul universității … 

Totusi am avut ocazia sa particip in periada 2006 - 2011 la multe intamplari jazzistice importante; concerte de jazz memorabile, expozitii, schimburi de experienta foarte importante .Astfel sansa americana, desele vizite in Patria Jazz-ului a avut un rol covarsitor in viata mea.

--- 

CZB: Când s-a înfiinÈ›at Clubul Dr. Jazz la Cluj?

Ștefan Vannai: Prin anii '90. Este însă extrem de valoroasă colaborarea mea cu dânÈ™ii, sub denumirea Body and Soul Treatment by Dr. JAZZ. 

În fiecare an am avut invitaÈ›i… Am stat să mă gândesc cum să numesc această colaborare. Cu engleza mea precară, m-am gândit că o denumire foarte bună ar fi Body and Soul Treatment by Dr. JAZZ - È™i asta a devenit o activitate aproape tradiÈ›ională. 

www.drjazz.ro/ns2

- 

De fiecare dată dânÈ™ii susÈ›in niÈ™te audiÈ›ii într-un cadru mai festiv ori la Casa de Cultură a StudenÈ›ilor, ori la Casa Municipală de Cultură, ori chiar la Academia de Muzică Gheorghe Dima; există săli mult mai încăpătoare unde am putut invita mai mulÈ›i iubitori de jazz. Această activitate se desfășoară cu multă plăcere. Anul acesta dl. Dr. Mircea Cazacu, preÈ™edintele clubului, s-a gândit să-l sărbătorească pe Eugen Ciceu.

www.trilulilu.ro/muzica-diverse/eugen-ciceu-studiu-studiu

- 

Eugen Ciceu este un foarte cunoscut È™i vestit pianist de jazz. Cred că este unic în lume prin faptul că el având o pregătire de muzică clasică, a prezentat niÈ™te compoziÈ›ii foarte năstruÈ™nice: el prezenta o temă de muzică clasică, care apoi o jazzifica. Temele acestea sunt extraordinar de plăcute, iar în data de 6.DEC.2012 se vor sărbători 65 de ani de la naÈ™terea acestui mare compozitor. Era cunoscut în Occident pe vremea regimului trecut ca È™i (pronunÈ›ând fonetic) Kikeo … nu puteau să spună Ci-Ceu în germană - È™i cu această ocazie, eu vin mereu, ca pedagog, să exploatez orice propunere sau activite. 

- 

L-am rugat pe dl. Dr. Mircea Cazacu sa fie de acord să facem un concurs, doar pentru pianiÈ™ti? La Academia de muzică, la ora actuală, spre bucuria mea, mai sunt vreo 4 sau 5 pianiÈ™ti buni care cântă bine muzica clasică, iar cu ocazia Anului Ciceu ar putea să prelucreze temele alese de dânÈ™ii. Tema concursului ar fi: Cine reuÈ™eÈ™te să prelucreze o temă de muzică clasică scrisă pentru pian (dar nu neapărat) în Jazz? Au fost foarte încântaÈ›i cei de la club de propunerea mea.

Ei au iniÈ›iat Medalionul Eugen Ciceu. Eu ma ocup de partea de concurs (a cărui finală va fi organizată în 6.DEC.2012) la Casa de Cultură a StudenÈ›ilor.

--- 

CZB: Am colaborat cu artiÈ™ti, studenÈ›i la Conservator - È™i unii mi-au povestit că dacă se află că ei cântă alături de formaÈ›ii rock în cluburi din oraÈ™, sunt depunctaÈ›i la cursuri. De ce consideraÈ›i că se face treaba asta?

Ștefan Vannai: Da, e adevărat. 

ȘI să È™tiÈ›i că este foarte important ca ei…

De câÈ›iva ani mă pregătesc să vorbesc cu profesorul de chitară de la Conservator. Vin la mine chitariÈ™ti care ar vrea să cânte într-o orchestră, dar ei nu cunosc acordurile cifrate, c7 - asta fiind do major septimum. Ei îmi spun: - dl. profesor, scrieÈ›i-mi ce sunete intră în acest acord cifrat: do, mi, sol, si bemol, sau aÈ™a mai departe. Acordurile cu care lucrează jazz-ul sunt foarte complicate, deci ei învață la Academie să cânte muzică clasică. Eu pun întrebarea: - Care tânăr va reuÈ™i să susÈ›ină o familie, să câÈ™tige atâÈ›ia bani cântând muzică clasică la chitară, ca să fie mulÈ›umit È™i să fie îndestulător ca să trăiască, să supravieÈ›uiască? 

- 

Un chitarist trebuie să cunoască toate acordurile cifrate, pentru că acordurile cifrate se folosesc È™i în muzica rock, È™i în muzica pop, chiar È™i în muzică populară la zongoră (un fel de chitară cu mai puÈ›ine corzi, specific zonei MaramureÈ™ului).

Trebuie să se priceapă asta È™i profesorii să devină cât se poate de buni la È™colile populare de artă, ori la licee - dar profesorii de muzică sunt pregătiÈ›i doar pentru muzica clasică. 

…

ToboÈ™arii au aceeaÈ™i problemă; nu toÈ›i vor fi angajaÈ›i la Filarmonici sau la Operă; ei ar trebui să È™tie să bată pop, rock, jazz, orice. Ei de multe ori nu au ajuns să bată la o garnitură de tobe, pentru că ei învață la timpan, la tobă mică, la xilofon, marimbofon, etc. …sunt echidistant față de studenÈ›ii mei de diferite naÈ›ionalități - È™i cândva când a pornit proiectul Big Band Gaio în anii 80, aveam o groază de saÈ™i, È™i mai mulÈ›i muzicieni È›igani - È™i întotdeauna ne-am simÈ›it extraordinar de bine împreună È™i nu am avut probleme de niciun fel - tot aÈ™a sunt echidistant față de genurile muzicale È™i îmi place muzica populară foarte mult, mai ales cea autentică, cântată de Sofia Vicoveanca sau de Grigore LeÈ™e. 

Sunt în relaÈ›ie de prietenie cu Dumitru FărcaÈ™.

--- 

CZB: Povestiți-mi despre Big Band Gaio...

Ștefan Vannai: …da. M-ai întrebat acum câteva minute cum am ajuns la Casa Pionierilor, sau la Palatul Copiilor de astăzi. Acolo am înfiinÈ›at o fanfară; m-am angajat să fac o fanfară, fiind È™i trompetist … acum iarăși aÈ™ putea exploata poziÈ›ia mea, faptul că am fost împotriva cântecelor de partid transpuse pentru fanfară… È™i cu adevărat noi ne săturasem; am simÈ›it că copiii nu mai vor aÈ™a ceva - È™i m-am gândit ce să fac … È™i fiind un mare iubitor de George Gershwin, am făcut un potpuriu de Gerschwin, iar copiii au avut o reacÈ›ie foarte pozitivă la muzica respectivă, au început să vină cu mai multă ardoare la repetiÈ›ii È™i mă întrebau dacă mai facem piese din acest repertoriu - È™i în 1983 cu acest potpuriu am cântat împreună în cadrul miÈ™cării Ambasadorii Prieteniei cu o trupă din SUA la Sala Sporturilor - È™i acolo m-am întâlnit cu un minunat om, David Milburn, care a rămas uimit, că în general americanii ce È™tiau în anii 80 despre România? …Nici astăzi nu sunt prea bine informaÈ›i despre realitățile din România… È™i a rămas uimit că niÈ™te copilaÈ™i clujeni interpretează acest potpuriu de George Gershwin. 

- 

Ulterior mi-a trimis piese pentru Big Band din Statele Unite.

- 

AÈ™a am început, pentru că pur È™i simplu ne-am săturat de atâta muzică de partinica si patriotica … Jazz-ul a crescut ca apreciere la public, având un succes fantastic la un moment dat în oraÈ™ul nostru, chit că È™i profesorii de la Liceul de muzică erau împotriva jazz-ului È™i am avut mari, mari probleme din cauza aceasta. 

Plus că Jazz-ul nu era apreciat în regimul trecut, fiind apreciat ca o muzică decadentă. 

--- 

--- 

--- 

Autor: RiCo

--- 

www.ccsclujnapoca.ro/formatii-artistice/activitate-jazzistica/galerie-jazz

--- 

--- 

http://vanjazznapocensis.wordpress.com/

COMENTARII:

09.05.2012, 11:40AM, scris de Boti (Rehab Nation)
Heh. Gyori Laci m-a invatat si pe mine la chitara. Initial m-am dus la Vannai, iar el mi-a recomandat. Respect pt. amandoi! :)