Harmonic Brass

La vremea la care am descoperit formaÅ£ia, era singurul sextet de alamă care promova muzica ragtime jazz în România!

Prima componenţă a fost adunată în 1995 de către Colonelul Pompiliu Å¢ichindeanu la primul Festival internaÅ£ional de muzică de cameră la BraÅŸov; aici se prezintă prima dată The Entertainer/Scott Joplin; Marius, Tibi, Jean, Nagy Béla ÅŸi Mitică Boardă câÅŸtigă marele premiu! Marius ÅŸi DragoÅŸ (fostul cornist al formaÅ£iei) au pus bazele formulei detaliată la finalul articolului în august 1998. De-a lungul anilor, s-au perindat mai mulÅ£i la instrumente înainte de a se ajunge la componenÅ£a din primăvara anului 2001 (care a cântat ÅŸi în cadrul seriei de concerte Cap de afiÅŸ în noiembrie 2000). ToÅ£i muzicienii au terminat Liceul de muzică ÅŸi cântă muzică de cameră din 1995.

—

Harmonic Brass are un repertoriu foarte divers şi bogat de compoziţii pre-clasice, clasice, jazz-ragtime, polka, mazurka, valsuri şi colinde!

Marius ÅŸi Jean cântau la Orchestra Militară din Cluj; IonuÅ£ ÅŸi Robert erau studenÅ£i la Conservatorul din Cluj (în 2001); Liviu este cadru universitar la Conservatorul din Cluj.

—

Ansamblul de suflători a fost apreciată pe vremea când autorul acestui websait muzical a colaborart cu el, de Pasărea Colibri ÅŸi Ţăndărică (ex-Phoenix).

—

Activitate concertistică 2000 – 2002

(perioada în care Harmonic Brass a colaborat cu Richard Constantinidis)

• 06.2000: Muzeul de Artă, Cluj / prima ediÅ£ie Sărbătoarea Muzicii la Cluj
• 08.2000: Festivalul Berii BraÅŸov 2000
• 11.2000: Diesel Club, Cluj / concert Cap de AfiÅŸ
• 12.2000: Primãria Cluj / concert de colinde
• 02.2001; 10.2001 Bolta Irish Pub/Cluj
• 03.2001: FundaÅ£ia Tranzit, Cluj: deschiderea oficială
• 04.2001: Art Jazz Club ÅŸi Green Hours (ambele la BucureÅŸti), 05.2001: Festivalul InternaÅ£ional de Jazz Napocensis 2001
• 06.2001: Clubul Prietenii Mei, BraÅŸov
• 07.2001: Festivalul Green Camp / TarniÅ£a, Cluj 2001
• 07.2001: Festivalul de Artă Medievală SighiÅŸoara
• 10.2001: Festivalul Vinului Oradea
• 11.2001: Festivalul InternaÅ£ional de Jazz Brašov 2001
• 12.2001: concerte de Colinde: Chios; Music Pub; Åžapka Pub/Cluj
• 03.2002: Diesel Club, Zalău
• 05.2002: Festivalul Jazz Napocensis, Cluj
• 07.2002: Festivalul de Artă Medievală, SighiÅŸoara

—

Componenţa

• Marius Beteag (trompeta, 36, BraÅŸov)
• Tiberiu Csoma (trompeta, 49, Cluj-Napoca)
• Robert Benke (trombon, 23, Cluj-Napoca)
• IonuÅ£ Marina-Uifălean (corn, 21, CămăraÅŸu/Cluj)
• Liviu Deac (tuba, 26, BistriÅ£a)
• Jean Marian Micu (percuÅ£ie, 33, BucureÅŸti)

—

Zoom. FOTODOCUMENTAR. 15.11.2000

Marius Beteag. Liderul proiectului

—

MARIUS

BraÅŸoveanul este obligat să cânte la trompetă în clasa a IX-a. Ajuns la ÅŸcoala militară în 1979, este repartizat la fligorn după un examen medical al cavităţii bucale, deÅŸi el ÅŸi-a dorit mereu să cânte la clarinet.

—

TIBI

Fiind cel mai în vârstă, are o experienţă vastă în domeniu. A terminat Liceul de muzică la Cluj ÅŸi s-a implicat în diverse proiecte muzicale. Interpretează muzica jazz cu mare plăcere ÅŸi câÅŸtigă premii la mai multe Festivaluri de gen, alături de Big Band Gaio.

—

LIVIU

În 1990. După doi ani de matematică, Liviu începe să studieze tuba. În anul 2000 devine membru al formaÅ£iei ÅŸi este angajat la Conservator în cadrul catedrei de Tubă. Colaborează în paralel cu Filarmonica din Cluj ÅŸi Filarmonica din Sibiu.

—

IONUÅ¢

IonuÅ£ a câÅŸtigat două Premii2 la Olimpiada naÅ£ională de muzică la Corn; ÅŸi cinci Premii1 (până în 2000, când am realizat această biografie a formaÅ£iei). Cântă la corn din 1990; mai ÅŸtie să cânte ÅŸi la pian, acordeon, chitară ÅŸi contrabas! Este student la Cons în anul IV ÅŸi colaborează cu Filarmonica din Cluj, Oradea, Satu Mare, Târgu MureÅŸ, Arad, Sibiu. ÅŸtie să prepare peste 30 de cocktailuri ÅŸi este cel mai mare fan “U” Cluj!

—

ROBERT

Este student la Conservator în anul IV ÅŸi este angajat la Filarmonica Transilvania. DeÅŸi profesorii au vrut să-i pună vioara în braÅ£e; clujeanul cântă la trombon de la 9 ani. Pasiunile lui sunt pescuitul ÅŸi ÅŸoferitul. Dacă ar fi să se întâlnească cu cineva, acela ar fi Gilles Milliere un trombonist extraordinar francez care l-a impresionat la un concert susÅ£inut la Filarmonică.

—

JEAN

Pianist din clasa I-a, se apucă de tobe în clasa a V-a, după ce ai lui se satură să-l tot prindă bătând cu palmele în televizor. Alege să vină la Cluj în anii ’80; cântă într-o orchestră de jazz la radio, după care ajunge în Orchestra ÅŸcolii militare, urmând să colaboreze cu Orchestra armatei din Cluj-Napoca.

—

—

În prezent, formaÅ£ia apare în preajma sărbătorilor de iarnă pe afiÅŸele evenimentelor organizate de Primărie, iar toamna a devenit nelipsită de la Septemberfest de câÅ£iva ani încoace. Liderul proiectului a rămas Marius Beteag. Restul formulei se schimbă periodic, de la un sezon la altul.

—

În 15 noiembrie 2000, pentru Cap de afiÅŸ, acest concert este dovada concretă că promovarea scenei locale nu se limitează doar la proiecte tinere ÅŸi muzică pop-rock contemporană

Richard Constantinidis (autorul acestui websait muzical) a lucrat cu formaÅ£ia aceasta timp de trei ani de zile, în paralel cu Luna amară. DiferenÅ£a dintre cele două proiecte a fost că la Luna amară, proiectul l-a primit pe Richard Constantinidis pe post de Manager ÅŸi Impresar; la Harmonic Brass a fost dorit doar pe post de Impresar. Motivul despărÅ£irii de formaÅ£ie a fost activitatea mai mare ÅŸi cota (care a crescut până în 2003) la Luna amară, nivelul de implicare ÅŸi câÅŸtig fiind mai mare cu trupa de muzică laică, după ce, în 2000, când s-a început colaborarea în paralel cu ambele proiecte, Harmonic Brass era singura dintre cele două care oferea un venit Managerului, proiectul celălalt fiind la început de drum ÅŸi în faza de debut în care se cânta gratis în deschidere pentru toate formaÅ£iile mari care treceau prin Cluj. Altă problemă majoră semnalată în timp de către Impresarul Richard Constantinidis era faptul că nu se putea cânta fără notele deschise pe portativ în faÅ£a fiecărui muzician. ToÅ£i erau ConservatoriÅŸti, ÅŸi din păcate, în România, asta înseamnă muzicieni cu idei fixiste de interpretare a notelor, lipsa de inovaÅ£ie, solouri ÅŸi momente de improvizaÅ£ie în concert. Având portativele, se crea o barieră fizică între spectatorii din sală ÅŸi muzicienii de pe scenă. Era o notă de imagine care nu avantaja formaÅ£ia pe termen lung.

Richard Constantinidis a cunoscut formaÅ£ia la Sărbătoarea Muzicii din Cluj (prima ediÅ£ie, unde a fost co-organizator pentru Centrul Cultural Francez). Dintre concertele menÅ£ionate mai sus, singurul care nu a fost rezolvat prin Impresar a fost Festivalul Berii de la BraÅŸov. A reuÅŸit să introducă formaÅ£ia în emisiunea Chestiunea Zilei, cu Florin Călinescu (PRO TV, 23.02.01), talk-showul cu cea mai mare audienţă din România la momentul respectiv. Astfel, s-au aranjat primele – ÅŸi ultimele două cântări de club la BucureÅŸti pentru proiect. Ca exeplu de problemă pentru Impresar în perioada în care a lucrat cu ConservatoriÅŸtii, la Green Hours patronul a cerut să mai cânte un pic, fără suplimentarea onorariului. Impresarul a fost de acord, având în vedere colaborarea pe viitor cu acelaÅŸi local ÅŸi intrarea asigurată pe BucureÅŸti. Marius Beteag, liderul formaÅ£iei, nu a fost de acord. A zis că s-a cântat cât trebuia pentru suma primită. Dacă se doreÅŸte mai mult, să se achite mai mult. A fost ultimul drum de BucureÅŸti pentru formaÅ£ie. DeÅŸi formaÅ£ia putea fi primită la Art Jazz Club, nu se primeau suficienÅ£i bani pentru a acoperi drumul dus-întors. Era nevoie de o a doua cântare legată pentru ca drumul să fie profitabil, ÅŸi la momentul respectiv, singura variantă era de legat clubul Green Hours. Acesta a fost alt motiv pentru despărÅ£irea managerului de formaÅ£ia cu atitudine mercenară. Ca trupă de coveruri, artistul se autolimitează la un anumit barem de căştig care nu poate fi depăşit.

—

A mai fost o notă gravă la componenÅ£a din 2001. În emisiunea matinală de la Antena 1 Cluj, se stabilise ca artiÅŸtii să vină cu căciuli de moÅŸ de acasă. Doi nu au adus, că se considerau penibili. Impresarul a alergat în gerul dimineÅ£ii până în piaţă de unde a cumpărat două căciuli din banii ce-i avea la el, ÅŸi a obligat artistul să poarte căciulile în emisiune. ApariÅ£ia televizată a avut succes ÅŸi a plăcut la lume imaginea de sărbători.

—

Eram pe punctul de a convinge casa de discuri Media ProMusic să semneze proiectul, dacă s-ar fi realizat nişte demouri cu hituri pop ale vremii prelucrate pe note clasice pentru instrumentele de suflat. Membrilor proiectului nu le-a plăcut ideea.

—

Se realizase, cu un an întârziere (după ce se discutase ideea), un album de colinde. Managerul l-a primit la finalul lunii septembrie, atunci când avea nevoie de el în luna mai (deÅŸi poate sună foarte stupidă ideea de a promova muzica de Crăciun în preajma verii, toate aceste proiecte de sărbători se realizează din timp, în special când este de convins firme pentru susÅ£inere financiară; în cele mai multe cazuri, casele de discuri cunosc deja din septembrie albumele ce le vor lansa de Crăciun). Albumul nu a mai apărut nicăieri, cu atât mai mult cu cât componenÅ£a s-a schimbat, ÅŸi nu se mai puteau folosi înregistrările făcute cu foÅŸtii membri.

—

În prezent, Harmonic Brass a rămas ca o trupă exotică pentru ocazii festive ale oraÅŸului, care interpretează un repertoriu larg de hituri internaÅ£ionale la instrumente de suflat (ragtime jazz, swing, latino, muzică preclasică).

Lasa un comentariu: (max. 1800 caractere)

Nume:   Antispam: