2012.FEB.26. B. Ateneul Roman. In Memoriam Ioan Alexandru: Lumina Lina

A&A Records ne invita pe 26 februarie, incepind cu ora 19:00, la Ateneul Roman unde, pentru prima oara pe aceeasi scena, Grigore Lese si Victor Rebengiuc va ofera un spectacol de muzica si poezie in memoria poetului Ioan Alexandru: Lumina Lina

Lumina Lina, prin lirica poetului Ioan Alexandru, uneste doua mari voci ale scenei romanesti: Victor Rebengiuc si Grigore Lese. O noapte tainica sub semnul lui Ioan Alexandru la Ateneul Roman, in care poemele vor aduce cant stravechi, iar muzica va cere poezie. Cele mai frumoase texte ale poetului Ioan Alexandru, alese de Victor Rebengiuc, se impletesc cu unele dintre cele mai tulburatoare hori ale lui Grigore Lese, auzite si nemaiauzite.

--- 

 Dupa gustul meu, poetii isi recita mai bine poeziile decit o fac actorii. Fireste, cu exceptiile de rigoare. Cine i-a auzit pe Nichita Stanescu, pe Cezar Ivanescu, pe George Calinescu, pe Teodor Paca si pe altii rostindu-si textele nu-si poate imagina un mai potrivit mod de lectura. (De neuitat e, pentru mine, Sadoveanu citind Sara pe deal).

Ioan Alexandru avea, si el, harul – incomparabil – de a-si scanda versurile cu un amestec de simplitate arhaica, patos profetic si inocenta adolescentina. Era integral prezent in fiecare silaba, in fiecare litera pe care o pronunta. Combustia interioara care se facea auzita in fiecare sunet avea o forta de contaminare irezistibila. Si asta pentru ca era unul dintre acei putini care trateaza cuvintele nu ca pe niste conventii, ci ca pe niste stihii vitale, autonome, minate de adierea Duhului…Ma bucur ca ne amintim de Ioan Alexandru.

Si ma bucur ca “agentul” acestei amintiri e Victor Rebengiuc, insotit de suspinele luiGrigore Lese.

- Andrei Plesu

--- 

Biletele sunt disponibile la pretul de 70 de lei in Librariile Carturesti, la Ateneul Roman, magazinele Orange, Vodafone, Germanos si Domo si online pe eventim.ro.

--- 

Lumina Lina este un concert realizat cu sprijinul BOROMIR

--- 

poet, publicist, eseist, profesor si om politic roman.

S-a nascut in noaptea de Craciun a anului 1941, in satul Topa Mica, judetul Cluj- sat asezat intre paduri de goruni, pe dealurile ce premerg Muntii Apuseni - din parintii Ioan si Valeria Sandor, tarani romani. Absolvind liceul Baritiu din Cluj, s-a inscris, tot acolo, la Facultatea de Filologie, in anul 1962. A absolvit-o in 1968, la Bucuresti, unde se stabilise din 1964. A avut ragazul unor aprofundate studii postuniversitare:

A obtinut bursa Alexander von Humboldt, prin concurs, la recomandarea filosofului Martin Haidegger. A studiat filosofie, teologie, filologie clasica(greaca si ebraica), istoria artei, la Freiburg, Basel, Aachen, Munchen, intreprinzand tot atunci calatorii de studii in mai toata Europa, la Constantinolole si la Ierusalim, in cautarea matcilor-radacini ale spiritualitatii noastre. Doctoratul in filologie cu teza Patria la Pindar si Eminescu, cu o traducere integrala a operei pindariene, la sustinut in 1973, la un an dupa intoarcere , la Universitatea din Bucuresti, unde a tinut aproape doua decenii seminarii de poezie comparata.

Din 1964 , este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, iar din 1979, este membru al Uniunii internationale de scriitori “Die Kogge”.

Opera , selectiuni:

1964 Cum sa va spun, 1965 Viata deocamdata,1967 Infernul discutabil, Vina, , 1973 Imnele Bucuriei, 1975 Imne, 1976 Imnele Transilvaniei,1978 Iubirea de Patrie (volum de eseuri), Cantarea Cantarilor (traducere)Luchian zugravul1976-1979 Pindar, Ode - traducerea operei integrale pindarice, 1980 Imnele Moldovei, 1981 Imnele Tarii Romanesti, Poesii, traducere in limba italiana, Editura Eminescu,1988 Imnele Maramuresului, 1991 Bat clopotele in Ardeal, 1993 Cu Biblia in America. A mai publicat dupa revolutie diverse articole in revista Renasterea pe care a fondat-o in noaptea Revolutiei

A participat in noaptea Revolutiei cu crucea in mana printre revolutionari si soldati in zona Pietei Universitatii.In aceiasi noapte a infiintat cu un grup de prieteni si cunoscuti Partidul Crestin National Taranesc care ulterior va fuziona in urma unei sedinte la casa lui Corneliu Coposu cu Partidul National Taranesc devenind astfel Partidul National Taranesc Crestin Democrat. A fost vice-presedinte al acestui partid.

Ioan Alexandru a murit la Bonn in 16 Septembrie 2000 si a fost inmormantat la Manastirea Nicula aproape de satul sau natal , Topa Mica.

Niciun comentariu!