Petre Sbârcea

În vara anului 2011, am descoperit un vinil cu tangouri româneÈ™ti compuse de Claude Romano. Ascultând È™i reascultând această placă, am ajuns la ideea să introduc o serie de articole biografice despre artiÈ™tii autohtoni din epoca interbelică la ClickZoomBytes. 

Astfel am descoperit că de fapt Claude Romano era un pseudonim folosit de George Sbârcea, iar acesta are un nepot, care încă mai trăieÈ™te … Petre Sbârcea, fost director la Opera NaÈ›ională Română Cluj-Napoca, profesor universitar la Academia de Muzică Gheorghe Dima, director È™i dirijor la Filarmonica Sibiu … 

BIO. George Sbârcea

http://czb.ro/articol/2389/

--- 

Am povestit cu Peter Szabadi (persoana responsabilă de relaÈ›iile cu presa) de la Opera Maghiară Cluj despre un interviu cu maestrul Petre Sbârcea, când s-a anunÈ›at spectacolul aniversar dedicat dirijorului care a împlinit recent vârsta de 80 de ani. 

--- 

Aveam emoÈ›ii. 

Am ajuns la ultima repetiÈ›ie generală înainte de spectacolul de la Opera Maghiară Cluj.

--- 

Am fost condus la sala dirijorilor din culise... 

Înainte să încep interviul, povestesc maestrului faptul că ne-am mai cunoscut o dată, acum exact 12 ani (la inceputul anului 2000), pe vremea când eram angajat la Clujeanul. 

Anii au trecut. maestrul Petre Sbârcea umblă mai greu, vorbeÈ™te mai încet … dar privirea-i este la fel de vie iar vorba îi este la fel de jovială. 

--- 

RiCo pentru CZB: Ce sentiment aveÈ›i că toÈ›i cei trei dirijori de la Opera Maghiară (József Horváth, Zsolt Jankó, Szabolcs Kulcsár) sunt elevii dumneavoastră?

Petre Sbârcea: Sunt foarte mândru de ei pentru că sunt studenÈ›i foarte buni È™i mă bucură faptul că activează È™i fac o treabă excelentă, ceea ce se vede, pentru că prin prezenÈ›a lor, Opera Maghiară din Cluj a atins un mare nivel. Este o mare plăcere să asculÈ›i spectacole la Opera Maghiară Cluj.

--- 

CZB: Care dintre cele două Opere din Cluj are acustica mai bună?

Petre Sbârcea: Mie nu-mi place - ca să spun drept, niciuna din ele. La Opera NaÈ›ională Română era o acustică mai bună când am fost student la Cluj în anii 1950. Nu È™tiu ce au făcut între timp, dar nu mai sună aÈ™a …ca lumea.

Sigur, È™i acustica Operei Maghiare este bună, dar are anumite deficienÈ›e. Sunt locuri n sală unde se aude mai bine, È™i altele, unde se aude mai slab. Bine, în orice Teatru, de obicei, în spatele sălii È™i în loji se aude mai bine decât la parter în față. Asta este la fel peste tot.

--- 

CZB: Dar sala în care cânta Filarmonica la Casa Universitarilor …

Petre Sbârcea: Acolo a fost o acustică foarte bună È™i după părerea mea este un act pe care nu îl pot înÈ›elege, ca această filarmonică, care a fost poate cea mai bună Filarmonică din È›ară, să nu mai poată continua activitatea la Casa Universitarilor, unde era o acustică excelentă, unde erau condiÈ›ii excelente - È™i acuma cântă la Casa de Cultură a StudenÈ›ilor, care este o sală sub orice critică - È™i ca aspect, È™i ca acustică.

…Este o treabă care pe mine mă doare foarte mult, mai ales când mă gândesc ce a făcut Maestrul Ciolan cu această Filarmonică, care era poate cea mai bună din È›ară.

--- 

CZB: Ați fost elevul Maestrului Antonin Ciolan?

Petre Sbârcea: Da, care a fost un dascăl extraordinar. MulÈ›umită lui pot să spun că am învățat dirijatul. 

--- 

CZB: AÈ›i fost È™i studentul lui Sergiu Celibidache. Îmi puteÈ›i spune o amintire plăcută pe care o aveÈ›i cu Maestrul?

Petre Sbârcea: A fost o mare È™ansă, când am avut această bursă în Italia, ca să aflu că Celibidache este la Napoli, chiar în concert. Imediat m-am dus la Napoli, unde am lucrat cu el două săptămâni. El a fost foarte amabil cu mine. Întotdeauna în pauze, sau după repetiÈ›ii, mă chema la el - È™i acolo discutam despre problemele de dirijat. Pentru mine a fost o chestiune extraordinară. La un moment dat s-a apropiat aÈ™a de mult de mine …mi-a spus că sunt primul român care l-a căutat … È™i l-a durut, pentru că la el veneau Cehi, Unguri, Polonezi È™amd, dar niciun Român; eu am fost primul român când l-am căutat, ca să-i cer sfaturi de dirijat. 

Pe chestia asta, el, după Napoli, a plecat la Londra È™i m-a invitat să mă duc cu el, pe banii lui, ca să vin, să stau alături de el, È™i să văd cum repetă la Londra È™amd. Însă, nu am putut primi viza Ambasadei române de la Roma È™i din acest motiv nu am putut să mă duc cu el. (continuând, mai în È™oaptă:) Asta a fost un mare regret.

Dar, m-am reîntâlnit cu el la Praga, unde a făcut iarăși o treabă excelentă.

--- 

CZB: În ce ani au avut loc aceste întâlniri?

Petre Sbârcea: În 1965 am fost la Napoli, iar în 1969 am fost la Praga.

--- 

CZB: Dumneavoastră aÈ›i inaugurat Opera din Bastia, din Corsica, cu Filarmonica din Sibiu… 

Petre Sbârcea: Când am fost numit director la Filarmonica din Sibiu am promis că am să fac tot posibilul ca să avem È™i un turneu în străinătate, pentru că a fost singura Filarmonică care nu reprezentase România în străinătate. Șansa mea a fost că în 1980 am avut un spectacol la Livorno, Italia (Manolesco), extraordinar, cu cei mai buni soliÈ™ti din lume, cu Filarmonica de la FlorenÈ›a, cu corul de la Monte Carlo, a fost un spectacol extraordinar … È™i regizorul Gennaro m-a întrebat dacă sunt dispus să vin cu orchestra mea din România la redeschiderea acestui teatru, care a fost bombardat în timpu războiului. I-am răspuns: - Categoric, da!

S-au luat măsurile necesare, ca la un moment dat să mă sune Primarul din Bastia: - Domnule, mi s-a spus că nu puteți veni și mi s-a recomandat orchestra din Arad. Am răspuns: - Domnule, nu este adevărat. Suntem liberi. Am promis că venim.

Atunci Primarul din Bastia a spus că dacă nu vine orchestra de la Sibiu, el nu apelează la o orchestră din România. Aria nu a avut planul valutar făcut în acest moment, iar acesta a fost norocul nostru. Până la urmă, È™i prin presiunile care s-au făcut, cu prim-secretar È™amd, am reuÈ™it să duc Filarmonica din Sibiu la Bastia în Corsica.

Acolo m-am întâlnit cu un dirijor care era din Corsica, Girlamie, care s-a îndrăgostit de orchestră - È™i în fiecare an după 1990, până în prezent, el a dus orchestra în FranÈ›a. Acesta a fost dealtfel È™i consilierul personal al lui Pierre Bérégovoy (1925-1993, prim ministru socialist, 1992-3, în mandatul lui François Mitterrand).

www.bastia.fr/rubrique.php?id_article

--- 

CZB: Știu că locurile de muncă sunt blocate la instituÈ›iile muzicale de stat în România È™i că È™i din acest motiv există un exod de muzicieni români talentaÈ›i în străinătate. Cum s-ar putea remedia această situaÈ›ie într-un viitor?

Petre Sbârcea: Asta este o mare problemă, pentru că într-adevăr, absolut în toate orchestrele din lume sunt muzicieni români care sunt foarte buni.

În 1989, un profesor de violoncel de la Conservatorul din BucureÈ™ti mi-a spus că 104 violonceliÈ™ti au părăsit România pentru a lucra în străinătate, cu instrument cu tot … ceea ce este foarte dureros.

Între timp sigur acest număr s-a mărit. Asta este o mare problemă pentru că È™i salariile sunt foarte mici, iar dacă un muzician se mută la oraÈ™, trebuie să plătească o chirie … È™i nu-i ajung banii efectiv. De aceea, trebuie găsită o soluÈ›ie pentru ca instrumentiÈ™tii să primească un salar corespunzător muncii lor, pentru că ei de mici copii de sacrifică pentru meseria pe care È™i-au ales-o È™i acest lucru ar trebui să-l aibă în vedere cei care conduc această È›ară.

--- 

CZB: Care este părerea dumneavoastră despre profesorii de la Conservator care depunctează studenÈ›ii care cântă în paralel cu formaÈ›ii de jazz È™i pop-rock?

Petre Sbârcea: Personal nu sunt pentru aÈ™a ceva È™i probabil că aceÈ™ti studenÈ›i fac asta tocmai pentru a câÈ™tiga un ban în plus. Acest lucru este regretabil, dar de înÈ›eles, pentru că È™i în străinătate studenÈ›ii mai colaborează cu o formaÈ›ie de jazz sau rock pentru ca să se întreÈ›ină la facultate. Este de înÈ›eles.

--- 

CZB: Sunt curios să vă întreb … È™tiu că aveaÈ›i doar 12 ani, dar ce È›ineÈ›i minte, ce emoÈ›ii aÈ›i avut la evenimentele din 23 august, 1944?

Petre Sbârcea: În 23 august 1944 eram la Sibiu, 

• ...iar ruÈ™ii când au intrat la Sibiu, eu tocmai mă duceam la È™trand È™i când traversam strada, la un moment dat tancurile ruseÈ™ti s-au oprit È™i au început să tragă într-un avion românesc care zbura deasupra, iar schijele erau cât pe aci să mă atingă È™i pe mine È™i să mă lichideze. Asta este prima mea amintire.
• A doua amintire este când eu, ca băiat tânăr, mergeam la È™coală È™i veneau trei ruÈ™i beÈ›i din direcÈ›ia opusă (ridicând tonul È™i imitând accentul slav) iii dirighii tovarăși, tovarăși … È™i mi-au luat ceasul de pe mână.
• Altă dată au năvălit în casă la mine È™i mi-au furat jucăriile. 

…Astea sunt amintirile mele cu ruÈ™ii…

Și de aceea am avut aÈ™a o aversiune față de limba rusă È™i mi pare rău astăzi, pentru că limba rusă este o limbă foarte frumoasă … dar aÈ™a au fost atunci vremurile.

--- 

CZB: Ce emoÈ›ii aÈ›i avut în 1989 când aÈ›i aflat de evenimente?

Petre Sbârcea: Lumea cam aÈ™tepta acest eveniment pentru că îmi aduc aminte, la Ateneul Român, la 7 grade se dădeau concertele. BăieÈ›ii cântau cu mănuÈ™i, iar publicul în sală era îmbrăcat cu palton È™i cu pălărie în cap, ceea ce era un lucru inadmisibil. Astfel, din punct de vedere al artistului, m-am bucurat că lucrurile se vor schimba, dar speram că lucrurile vor fi mai bune, iar speranÈ›ele mele au fost înÈ™elate de ceea ce se întâmplă astăzi, mai ales cu această corupÈ›ie… corupÈ›ie care pe mine mă jenează cel mai mult.

-- 

CZB: SunteÈ›i nepotul lui Claude Romano... George Sbârcea?

Petre Sbârcea: Da, aÈ™a este.

CZB: Îmi puteÈ›i spune o amintire plăcută pe care o aveÈ›i cu bunicul dumneavoastră?

Petre Sbârcea: Bunicul meu? Bunicul meu a fost medic, un băiat de țăran de la TopliÈ›a, dar un băiat care a ajuns să fie un medic foarte apreciat în BraÈ™ov, È™i chiar într-o perioadă a ajuns să fie prefectul judeÈ›ului BraÈ™ov - fiind foarte apreciat ca È™i om de caracter. 

(Teodor Sbârcea a fost primul medic primar român din judeÈ›ul BraÈ™ov)

--- 

George Sbârcea a fost un om deosebit prin faptul că È™tia È™ase limbi, a lucrat în diplomaÈ›ie, a tradus foarte multe cărÈ›i, a compus muzică, cea mai celebră piesă rămânând (spune cântând) Ionel, Ionelule ce faci drăguÈ›ule … Deci, a fost o mare personalitate. Toate întâlnirile pe care le-am avut cu el, mai ales când stătea la Cluj (pentru că la un moment dat s-a mutat la BucureÈ™ti) mi-au fost foarte drage, mai ales că È™tia să cânte bine la pian È™i deseori cântam împreună la patru mâini simfonii de Haydn, Mozart, Beethoven … sunt amintiri foarte plăcute în legătură cu acest lucru. 

CZB: CâÈ›i ani aveaÈ›i?

Petre Sbârcea: Atunci eram student; aveam 18-20 de ani, iar el avea 50-60.

-- 

CZB: George Sbârcea l-a cunoscut pe Dalai Lama.

Petre Sbârcea: Da, sigur, că el era un tip extraordinar de avid de a cunoaÈ™te tot. El a luat È™i interviuri cu Hitler È™i Mussolini. Este unul dintre foarte puÈ›inii oameni care a putut să le ia interviuri, pentru că era de o inteligență extraordinară.

--- 

El a avut câteva interviuri la televiziune unde È™i-a povestit È™i viaÈ›a lui.

Acum, în 14.IAN.2012 i-a murit sora … mai avea o soră la Sibiu.

CZB: Condoleanțe.

Petre Sbârcea: Ei erau patru fraÈ›i, trei băieÈ›i È™i o fată. Ea rămăsese ultima în viață. 

--- 

Autor: RiCo 

--- 

Personalitate reprezentativă a vieÅ£ii muzicale româneÅŸti, Petre Sbârcea a fost elev al reputaÅ£ilor maeÅŸtri Antonin Ciolan ÅŸi Sergiu Celibidache, perfecÅ£ionându-ÅŸi arta dirijorală în Italia, FranÅ£a ÅŸi Statele Unite ale Americii. Din anul 1957 până în anul 1976 a ocupat funcÅ£ia de dirijor al Operei NaÈ›ionale Române din Cluj-Napoca (iar între 1992 ÅŸi 2001, funcÈ›ia de director), începând din anul 1960 este profesor al Academiei de Muzică din Cluj-Napoca, disciplina Dirijat orchestra. Între anii 1976-1990 a fost director ÅŸi primdirijor al Filarmonicii de Stat din Sibiu, unde activează ca  primdirijor din 2001 până în prezent. 

--- 

Activitatea artistică a maestrului Petre Sbârcea a fost răsplătită cu numeroase distincÅ£ii, între care: 

• Ordinul Meritul Cultural al României
• Medalia Mascagni – Italia
• Premiul pentru întreaga activitate desfăşurată în slujba artei dirijorale – conferit de către Uniunea InterpreÅ£ilor, Coregrafilor ÅŸi Criticilor Muzicali din România
• La 1 martie 2003, a fost decorat de către PreÅŸedintele României cu Ordinul NaÅ£ional Serviciul credincios în grad de cavaler. 
• Cetăţean de Onoare al Municipiului Cluj-Napoca (1998) ÅŸi Sibiu (2009).

--- 

Cele trei spectacole aniversare organizate la Cluj-Napoca cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani, de către dirijorul prof. Petru Sbârcea sunt: 

• 15.IAN.2012. Academia de Muzică Gheorghe Dima. Concert simfonic. Orchestra a fost formată din studenÅ£i din anii I ÅŸi III ÅŸi a fost diirijată de studenÅ£i de anul IV.
• 19.IAN.2012. Opera Maghiară Cluj. Spectacolul aniversar Gală de operă - Petru Sbârcea împlineÅŸte 80 de ani, un colaj de fragmente muzicale ale unor compozitori celebri, dirijate de maestrul Petre Sbârcea ÅŸi de foÅŸtii săi elevi, Gabriel BebeÅŸelea, Adelin Cătinean, József Horváth, Zsolt Jankó, Szabolcs Kulcsár (ultimii trei fiind actualii dirijori la Opera Maghiară Cluj).
• 27.IAN.2012. Opera NaÈ›ională Română Cluj. Turandot. Petre Sbârcea 80 este o seară dedicată maestrului dirijor cu ocazia celei de-a optzecea aniversări (AFIȘ ataÈ™at).

Articolul Biografic despre unchiul său, George Sbârcea 

(compozitorul de tangouri româneÈ™ti Claude Romano)

http://czb.ro/articol/2389/

Lasa un comentariu: (max. 1800 caractere)

Nume:   Antispam: