2011.IUN.16. CJ. Filarmonica Transilvania, Muzica celor două Americi

Joi 16 iunie

Concert Simfonic Muzica celor două Americi

Orchestra Simfonică a Filarmonicii de Stat “Transilvania”

Casa de Cultură a Studenţilor

PÅ£a. Lucian Blaga 1 – 3

19.00

---

Dirijor: Radu Popa

SoliÅŸti:

• Daniel Szasz - vioară (S.U.A.)
• Raul Juarena - bandoneon (Uruguay –S.U.A.)

---

Program:

PARTEA I (Muzică sud-americană)

• Carlos Gardel – Tango
• R. Jaurena - Duo Concertante pentru bandoneon, vioară ÅŸi orchestră
• Piazzola – Oblivion
• R. Jaurena - New York Gotan pentru bandoneon, vioară, pian ÅŸi contrabas
• A. Piazzolla/arr. Jaurena - Libertango pentru bandoneon, vioară, pian ÅŸi contrabas

---

PARTEA II (Muzica Americană)

• Copland – Hoe-down din Suita Rodeo
• M. O’Connor - Suita Strings & Threads pentru vioară ÅŸi orchestră de coarde
• L. Anderson - Fiddle-Faddle
• J. Williams - Raiders of Lost Ark
• Lloyd Weber - Fantoma de la operă

Orchestra Simfonică a Filarmonicii de Stat "Transilvania", alături de soliştii americani Daniel Szasz, la vioară şi Raul Jaurena, la bandeon va susţine Concertul Simfonic "Muzica celor două Americi", sub bagheta dirijorului RADU POPA. Programul concertului cuprinde lucrări de muzică americană şi sud-americană: Tango de Carlos Gardel, Duo Concertante pentru bandeon, vioară şi orchestră de R. Jaurena, Oblivion de A.Piazzolla, New York Gotan pentru bandeon, vioară, pian şi contrabas de R. Jaurena, Libertango pentru bandeon, vioară, pian şi contrabas de A. Piazzolla/R. Jaurena; Hoe-down din Suita Rodeo de A. Copland, Suita Strings & Threads pentru vioară şi orchestra de coarde de M. O'Connor, Friddle-Faddle de L. Anderson, Raiders of Lost Ark de J. Williams şi Fantoma de la operă de L. Weber.
---
Dirijor permanent al Filarmonicii "Banatul" TimiÅŸoara, Radu Popa s-a născut la BucureÅŸti în anul 1969. A urmat cursurile Universităţii NaÅ£ionale de Muzică BucureÅŸti, absolvind în anul 1994 secÅ£ia compoziÅ£ie (clasa Prof. univ. dr. Adrian Iorgulescu), iar în anul 1996 secÅ£ia de dirijat-orchestră (clasa Prof. univ. Ludovic Bács), continuându-ÅŸi apoi formarea muzicală cu studii de masterat. O contribuÅ£ie esenÅ£ială în formarea sa ca dirijor l-au avut dirijorii Ludovic Bacs ÅŸi Erich Bergel.
Radu Popa este invitat permanent al Filarmonicilor "George Enescu" Bucureşti, "Transilvania" Cluj-Napoca, al Orchestrei Naţionale Radio ş.a.
A întreprins turnee de concerte în Coreea de Sud alături de orchestra Filarmonicii "Transilvania" din Cluj-Napoca în anul 2001, orchestra Filarmonicii Giurgiu în anul 2002 precum ÅŸi cu orchestra Filarmonicii "Janacek" din Cehia, în anul 2003. Ca dirijor al orchestrei de cameră "Camerata Janacek", Radu Popa a coordonat producÅ£ia Flautul fermecat la ©umperk în Cehia (2002). În 2002 ÅŸi 2003 a fost asistent al cursurilor de dirijat-orchestră susÅ£inute de Otakar Thrlik la Opava în Cehia, iar în anul 2004 a fost invitat să dirijeze numeroase concerte ale orchestrei Filarmonicii "Janacek" din Ostrava - Cehia.
În cadrul Festivalului "George Enescu" a dirijat Orchestra Filarmonicii "Transilvania" Cluj-Napoca (2007) ÅŸi orchestra Filarmonicii "Banatul" TimiÅŸoara (2009).
La invitaÅ£ia Orchestrei NaÅ£ionale Radio ÅŸi alături de soliÅŸtii Alexandru Tomescu ÅŸi Horia Mihail, maestrul Radu Popa a dirijat concertul dedicat Zilei NaÅ£ionale a României, eveniment ce a avut loc la Roma (Italia), în sala Giuseppe Sinopoli a Auditorium-ului Parco della Musica.
---
Violonistul Daniel Szasz s-a născut la Sibiu, unde a început studiul viorii la vârsta de 6 ani. Tatăl lui, fost prim trompetist al Filarmonicii de Stat din Sibiu, a fost cel care l-a îndrumat spre această profesie, iar printre primii profesori i-a avut pe Nicolae Popovici ÅŸi Adrian Tarta. La vârsta de 12 ani se mută la Cluj, unde continuă studiul viorii la Liceul de Muzică sub îndrumarea profesorului Mihai Wunderlich. ÎÅŸi continuă apoi studiile la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj Napoca la clasa de vioară a lui Andrei Agoston ÅŸi Victoria Nicolae.
Din 1990, student fiind încă, activează în cadrul Filarmonicii Transilvania din Cluj cu care efectuează turnee în Europa, ÅŸi unde apare frecvent ÅŸi ca solist. După o serie de cursuri cu renumitul violonist ÅŸi pedagog Alberto Lysy la International Menuhin Music Academy în Gstaad (ElveÅ£ia), Daniel Szasz primeÅŸte o bursă de studii în SUA, unde îÅŸi continuă studiul viorii cu Vasile Beluska, Yair Kless, Gerald Jarvis, Patrick Rafferty, iar muzica de cameră cu Audubon Quartet ÅŸi Fine Arts Quartet.
De-a lungul anilor, Daniel Szasz a câÅŸtigat mai multe premii la Concursuri NaÅ£ionale ÅŸi InternaÅ£ionale din Italia ÅŸi SUA, printre care se numără ÅŸi Premiul Publicului la prestigiosul Concurs InternaÅ£ional de Muzică de Cameră Vittorio Gui din FlorenÅ£a (Italia, 1990), unde a cântat împreună cu soÅ£ia lui, pianista Alina Voicu.
Solist concertist, aparând totodată în numeroase recitaluri ÅŸi concerte camerale în SUA ÅŸi Europa, Daniel Szasz ocupă din anul 1997 postul de concertmaestru în cadrul Alabama Symphony Orchestra. Pe lângă poziÅ£ia din Alabama, în anul 2006 a fost selectat ÅŸi ca noul concertmaestru al Lake Placid Sinfonietta, orchestra Festivalului muzical de vară din Lake Placid, New York.
Muzician multilateral, preocupat atât de abordarea marelui repertoriu, cât ÅŸi de lucrări mai puÅ£in cunoscute publicului, Daniel Szasz a fost în repetate rânduri elogiat în presă pentru < sunetul său expresiv, bogat ÅŸi plin de vibraÅ£ie >, ca ÅŸi pentru < stilul său puternic, sigur ÅŸi fluent >.
În anul 2004, în colaborare cu Filarmonica de Stat Sibiu, Daniel Szasz a iniÅ£iat organizarea < Zilelor Muzicale Româno-Americane > la Sibiu, un festival anual de vară care promovează muzica americană în România ÅŸi stimulează colaborarea între muzicienii români ÅŸi americani.

---
Raul Jaurena, maestru al tango-ului, este unul dintre cei mai renumiÅ£i instrumentiÅŸti de bandeon. Muzica lui joacă un rol important, un rol de tribut adus influenÅ£elor natale din America de Sud ÅŸi ale oraÅŸului de adopÅ£ie, New York. Stilul său este o combinaÅ£ie între rădicinile tradiÅ£ionale de tango ÅŸi stilul "Tango Nuevo" influenÅ£at de Astor Piazzolla. Bandeonul i-a influenÅ£at viaÅ£a încă din copilărie, fiind fascinat imediat de această muzică extrem de emoÅ£ională. Crescut în Uruguay, tatăl său l-a învăţat să cânte la bandeon, iar la vârsta de 8 ani deja făcea parte din orchestra de tango.
Cariera sa începe să ia contur în anii '60- '70 ca membru ÅŸi adaptor a diverse ansambluri de tango de renume din Uruguay, Argentina, Brazilia, Chile, Ecuador sau Venezuela. Spectacolul cu Astor Piazzolla de la Festivalul de Jazz din Montreal a fost primul pas important din cariera sa muzicală. Conservarea spiritului muzical al lui Piazzolla devine vocaÅ£ia sa personală, astfel că interpretările lui Juarena de tango, îmbogăţite cu influenÅ£e de jazz, aranjamente proprii ÅŸi improvizaÅ£ii spontane fascinează o nouă generaÅ£ie de ascultători ÅŸi dansatori. Mai mult, activităţile sale au mai multe faÅ£ade decât artistul în sine. Aranjamentele proprii ÅŸi talentul său de compozitor ÅŸi solist îl fac cunoscut atât în S.U.A, cât ÅŸi în Europa. Suita de balet compusă în anul 1995 pentru Compania de Dans Irene Hultman debutează la New York. În acelaÅŸi an solistul este invitat la Casa Albă ÅŸi este nominalizat la premiile Grammy pentru CD-ul său, Tango Bar. În anul 2007 câÅŸtigă premiul Latin Grammy pentru cel mai bun album tango "Te amo Tango".
De-a lungul anilor, Jaurena preia conducerea muzicală a mai multor proiecte pe scenă ÅŸi pe lângă alte activităţi cântă pe scena Teatrului Spaniol Thalia din New York. A cântat alături de saxofonistul de jazz cubanez Paquito D'Rivera, formaÅ£ia Yo Yo Mama, Giora Feidman, Tango Five ÅŸi altele. Ca solist a cântat alături de proeminente ansambluri ÅŸi orchestre pe teritoriul Europei, ÅŸi în mod regulat a susÅ£inut o serie de programe de Klezmer ÅŸi muzică tango. A concertat în cadrul a diverse universităţi ÅŸi ÅŸcoli alături de Simfonia Muzicală Tango în Hannover, Halle Kassel, Hamburg, Lubeck, Munter, Lingen, Landshut, Muhigorf, Heidelberg, Bonn, Kiel, Celle, Wurzburg ÅŸi Bremen. Invitat special la Festivalul InternaÅ£ional de Acordeon din San Antonio ÅŸi solist în spectacolul Tango & Tango a avut mare success ÅŸi la Festivalul Ravina din Chicago. A făcut un tur în jurul Europei alături de formaÅ£ia Tango Five ÅŸi cântăreaÅ£a Marga Mitchell prin programul AMANDO a Buenos Aires, în anul 2001.
Raul Jaurena a concertat în Sala de Concerte Merkin din New York alături de violonista rusoaică Nina Bellina, la Muzeul Cleveland "Art en World" ÅŸi Seria de dansuri, alături de Orchestra de concerte din Chicago condusă de Hilel Kagan, la Teatrul Fiedrichsbau din Stuttgart, Germania alături de Tango Five ÅŸi Marga Mitchell. În anul 2003 a susÅ£inut o serie de concerte împreună cu Orchestra Simfonică Pan Americana de la Opera Maria de Buenos Aires, Filarmonica sud-vest germană Konstanz alături de Marga Mitchell ÅŸi Tango Five, cu Orchestra de Cameră la Sala Merkin din New York sub bagheta dirijorului Maz Lifchitz, ÅŸi împreună cu Tango Mundo la Universitatea de Stat Montclair. Turul de concerte cu Giora Feidman (Boblingen, Balingen, Teatrul Russelsheim, Wurzburg, Ludwigsburg, Bonn, Tuttlinge, Stadthalle, Austria, Belgia, Denmarca, ElveÅ£ia ÅŸi Germania) se încadrează de asemenea în categoria succeselor lui Juarena. În acelaÅŸi an concertează ÅŸi alături de Little Orchestra Society la Centrul Lincoln alături de dirijorul Dino Anagnost, ÅŸi împreună cu Let's Tango la Universitatea de Est din Carolina. În Israel concertează cu Orchestra Kibbutz, în Finlanda la Festivalul de Muzică de Cameră Kuhmo. A fost premiat cu Premiul ACE (AsociaÅ£ia criticilor de spectacol din oraÅŸul New York) pentru întreaga sa carieră artistică.
Dornic să continue căutarea unor noi experienÅ£e, Raul Jaurena ÅŸi talentul său muzical au devenit unici pe scena muzicală. Reflectă diferite culturi ÅŸi sute de ani de istorie a tango-ului, alături de atât de multe emoÅ£ii contradictorii. Solistul Jaurena - numit de Astor Piazzolla "cel mai bun solist de bandeon" - a stabilit o unică conexiune cu instrumentul său: deschiderea, sensibilitatea, originalitatea ÅŸi brilianta sa tehnică au îmbogăţit perspectivele de interpretare a tango-ului modern.

Lasa un comentariu: (max. 1800 caractere)

Nume:   Antispam: