Dezumanizarea (partea 1/2016)

DEZUMANIZAREA

La sfârÈ™itul anului 2015, Ministerul EducaÈ›iei NaÈ›ionale, prin Institutul de ȘtiinÅ£e ale EducaÈ›iei, a propus reducerea numărului de ore de muzică în È™coli, o variantă limitând materia artistică la o singură oră pe săptămână. 

Sunt convins că asimilarea unor concepte muzicale în gimnaziu nu înseamnă automat transformarea copiilor în muzicieni È™i nici nu presupune forÅ£area acelora mai puÈ›in talentaÈ›i. Orele de muzică înseamnă apropierea elevilor de artă în general, stârnind curiozitatea copiilor È™i pentru alte forme de artă (precum teatru, dans, film). Muzica are de fapt acest rol de liant între multiple arte, iar cunoÈ™tinÈ›ele È™i sentimentele acumulate pe parcursul orelor din È™coală influenÈ›ează formarea tinerilor È™i le oferă noi perspective în viață.

Tot în 2016 am observat cum sistemele de educaÈ›ie din alte țări au pus un accent mai mare pe muzică. În SUA, printr-o lege trecută în unanimitate prin Congres, muzica a devenit materie esenÈ›ială în educaÈ›ie. Cercetări unanime au demonstrat rolul esenÈ›ial pe care-l are muzica asupra dezvoltării armonioase a individului, iar țările Scandinave pun mare accent pe predarea muzicii în È™coli, atât ca teorie, cât ÅŸi ca practică.

LUMEA VIRTUALÄ‚

DeÈ™i în alte țări, pagina de socializare "Facebook" poate fi înlocuită (folosind alte mijloace de promovare online, precum Instagram sau Twitter), în România, Facebook rămâne cel mai folosit mijloc de promovare al artiÈ™tior.

Astfel, mă trezesc aproape în fiecare dimineață cu "invitaÈ›ii" să dau click pe butonul prin care declar că ÎMI PLACE de unul sau de altul… È™i aÈ™a mai dau din când în când peste o pagină de trupă nouă, care nu conÈ›ine vreo informaÈ›ie concretă despre ea: nici poză, nici detalii privind localitatea de origine, nici genul muzical promovat, niciun link de înregistrare audio… lumea a devenit chiar atât de superficială, că îÈ™i face o pagină, È™i o promovează înainte să încarce ceva pe ea; iar alÈ›ii dau LIKE fără să se obosească să caute È™i să afle despre ce este vorba?

FORMATORI DE OPINIE

Din punct de vedere al televiziunii, în 2016 am fost mâhnit de influenÈ›a negativă dată de niÈ™te personaje educate în alte domenii culturale, adunate în juriul unui concurs de talente, devenind astfel formatori de opinie în domeniul muzical. La "Românii au Talent", Emanuela FrenÅ£escu din judeÈ›ul Vaslui a ales să interpreteze “Wuthering Heights” (Kate Bush, 1978). În spectacolul-concurs transmis naÈ›ional în direct (care între timp a fost È™ters din internet), am simÈ›it o ceață densă È™i apăsătoare care s-a lăsat pe cei din juriu È™i pe cei din sală, aceÈ™tia nefiind pregătiÈ›i să aprecieze o muzică considerată "pop" în Occident - ceva mai experimentală, progresivă, de valoare artistică. Curajul solistei este greu de apreciat în cuvinte, melodia fiind extrem de complexă. Trei dintre membrii juriului* nu au apreciat efortul concurentei, necunoscând piesa prezentată; drept urmare, în mod logic, consider că producătorii emisiunii ar fi trebuit să îÈ™i dea demisia, iar cei care au acordat licenÈ›a României ar fi trebuit să retragă definitiv "show"-ul de Karaoke din grila de programe. Oamenii din acest juriu au primit salarii ca să îÈ™i dovedească lipsa de cultură muzicală în direct la televizor! În afară de Andi Moisescu, aceÈ™tia s-au dovedit a fi impostori, neavând o cultură generală suficient de amplă pentru a ocupa scaunul oferit în juriul concursului cu cel mai mare impact mediatic la nivel naÈ›ional. 

(*Este vorba de: Florin Călinescu, Andra și Mihaela Rădulescu)

- Autor: RiCo

Lasa un comentariu: (max. 1800 caractere)

Nume:   Antispam: