False Reality (Brașov)

Fondată în decembrie 1998, False Reality a activat în underground-ul metal românesc până în primăvara anului 2003, evoluând pe multe scene, inclusiv în cadrul unor festivaluri de profil.

Singura apariÈ›ie discografică oficială a fost EP-ul Tales of Eternity lansat în 2002 pe platforma online www.mp3.com, în colaborare cu Sidekick Records (Norvegia). 

False Reality a susÈ›inut primul concert în noua componență în primăvara lui 2011, păstrând stilul abordat în perioada anterioară de activitate - melodic death metal.

False Reality a semnat recent cu Loud Rage Music iar în toamna 2016 va lansa albumul End of Eternity. 

--- 

RiCo pentru GBOB: Cum s-a înfiinÈ›at formaÈ›ia?

Lucian Popa (chitară, voce): False Reality a apărut în luna decembrie a anului 1998, când membrii de 16-17 ani ai unei trupe de hard-rock ce activa la Clubul Elevilor din BraÈ™ov au decis să încerce È™i sonorități mai brutale. Cum erau deja avizi ascultători de metal, trăgându-È™i influenÈ›ele muzicale din muzica creată de Samael, Dream Theater, Crematory, Anathema, Lake of Tears, Theatre of Tragedy, Therion, Cradle of Filth È™.a.m.d., direcÈ›ia iniÈ›ială a trupei a fost spre death melodic-gothic, concretizându-se apoi în sfera death metal melodic.

IniÈ›ial, trupa avea două chitări, bass È™i tobe, dar apoi au intrat în peisaj clapele È™i vocea. 

--- 

RiCo pentru CZB: Cum v-aÈ›i ales numele? Ce înseamnă False Reality pentru voi?

Lucian Popa (False Reality): Numele a fost mai complicat de ales, astfel că toată lumea a primit "temă pentru acasă" găsirea de posibile nume, urmând ca la prima întâlnire să se decidă cu toÈ›ii asupra unui nume. False Reality a câÈ™tigat alegerile, având în vedere È™i ideea că muzica poate fi catalizatorul unor călătorii spirituale care te pot duce în alte lumi, alte realități.

--- 

CZB: Câte concerte aÈ›i avut până acum? 

Lucian Popa (False Reality): Având în vedere faptul că trupa a cunoscut două perioade de activitate, întâi între 1999 È™i 2003, È™i apoi începând cu anul 2011 È™i până în prezent, e destul de complicat de făcut un bilanÈ› al tuturor concertelor. Am avut probabil undeva sub 100 de concerte È™i am apărut la diverse festivaluri de profil È™i nu numai, din care mai reÈ›in Samus Rock Alive Satu-Mare - 1999, Top T Buzău - 2000, Festivalul Berii din BraÈ™ov în anii 2001 È™i 2002, Metalheart Fest ConstanÈ›a - 2002, iar în perioada recentă amintesc Rockstadt Extreme Fest - 2013 È™i Revolution Fest TimiÈ™oara 2015. Am cântat de-a lungul istoriei în BraÈ™ov, BucureÈ™ti, Cluj-Napoca, RâÈ™nov, Sfântu Gheorghe, PloieÈ™ti, TârgoviÈ™te, ConstanÈ›a, Buzău, Bacău, Suceava, Satu-Mare, TimiÈ™oara, Turnu Măgurele.

--- 

CZB: Puteți povesti despre o experiență interesantă avută pe drum cu formația?

Luci (False Reality): Cele mai interesante experienÈ›e pe drum le-am avut în perioada 1999-2003, când toate deplasările le făceam cu trenul, cu chitări, clape, elemente de percuÈ›ie si tot ce mai era necesar pentru concerte. Èšin minte in 2002, când am fost la Metalheart Fest in Constanta, mai mulÈ›i prieteni au venit cu noi la gară sa ne conducă È™i au ajuns până la urmă sa vina cu noi, astfel că în loc de 6 oameni ne-am dus vreo 15 până la ConstanÈ›a. Atmosfera în tren a fost incendiară, pana la Predeal consumându-se multă licoare magică, în ciuda mamei mele care pleca la È›ară cu acelaÈ™i tren, fiind la câteva compartimente depărtare de noi. BineînÈ›eles ca atunci s-au găsit toÈ›i să facă cel mai mare tămbălău din toate drumurile pe care le-am avut. A fost o noapte "superba", căci am pierdut È™i trenul de legătură din gara PloieÈ™ti Sud, în care am rămas mult mai mult. Într-un final am ajuns È™i în ConstanÈ›a, cu vreo 6 ore mai târziu decât era planificat È™i cu o gaÈ™că de nebuni după noi. Cel mai mult s-au mirat femeile de serviciu de la hotel când din 2 camere in care încăpeau 6 oameni am ieÈ™it atâÈ›ia oameni.

Silviu Stan (chitară): Îmi amintesc plimbările cu trenul alături de trupă, când eram atât de zgomotoÈ™i (ca să nu zic È™i beÈ›i), că ne rămânea nouă tot vagonul.

Vlad Amariei (clape): Eram în drum spre Turnu Măgurele. Nu cântam de foarte mult timp cu trupa È™i eram oarecum reÈ›inut față de ei, că încă nu îi cunoÈ™team foarte bine. Vocalului nostru toată lumea îi spune “Ionci” (Jancsi), iar cum el este foarte tăcut de fel, chiar nu apucasem să vorbim foarte multe, aÈ™a că după porecla “Ionci” am presupus că este maghiar. Pe drum, după câteva beri, îmi fac curaj È™i îl întreb: “Ionci, te-ai gândit vreodată sa faci versuri în maghiară?”. El, complet nedumerit, mă întreabă: “De ce naiba aÈ™ face versuri în maghiară?”. Mă blochez câteva momente È™i îl întreb: “Dar tu nu eÈ™ti ungur?”, moment în care toată lumea din maÈ™ină a început să râdă în hohote. Abia atunci am aflat eu ca de fapt îl cheamă CriÈ™an Ioan – Alexandru, iar “Ionci” este doar o poreclă. Și în prezent încă mai râdem pe tema asta.

--- 

--- 

CZB: Cum compuneți muzica voastră? Aveți anumite mesaje pe care doriți să le transmiteți publicului?

Luci (False Reality): Cred că mai degrabă muzica "ne compune" pe noi. De obicei unul din membrii trupei vine cu o idee muzicală pe care apoi o dezvoltăm cu toÈ›ii la repetiÈ›ii È™i după câteva zile, sau după caz, câteva luni, avem È™i o formă finală a piesei. Nu È›inem să transmitem un mesaj anume publicului, mai degrabă ne dorim ca muzica noastră să devină un catalizator al unor trăiri interioare È™i al unor călătorii prin sinele propriu al ascultătorilor. Sinceritatea muzicală È™i autenticitatea mi se par foarte importante, astfel ca încercăm sa ne ferim de cliÈ™ee sau de atitudini È™i idei care nu ne aparÈ›in.

Vlad Amariei (clape): Mă voi lega strict de partea de compoziÈ›ie, partea cu publicul o las colegului care se ocupă cu versurile È™i anume Luci, a.k.a., The Guitarist. În general se porneÈ™te de la o idee muzicală, care poate veni de la oricare din noi. Poate fi un acord sau un riff de chitară, poate fi o linie de bass sau două acorduri pe clapă, iar după ce dezvoltăm ideea ne dăm seama dacă o păstrăm sau nu.

Spre exemplu am compus la un moment dat o piesa care aducea cu cele de pe  albumul “Communion“ al celor de la Septic Flesh, È™i anume melodia “Rih Al Khamsin”. Interesant este faptul că iniÈ›ial, la jumătatea piesei se producea o ruptură care consideram noi că nu este tocmai OK în context, ca mai târziu acea ruptură să se transforme în melodia intitulată “The Silence Within”. Ca să nu mă lungesc prea tare, pot spune că toÈ›i contribuim la piese.

--- 

CZB: AveÈ›i o compoziÈ›ie proprie care place mai mult la public… aveÈ›i un link pe net la această piesă?

Luci (False Reality): Una din piesele la care am observat ca publicul reacÈ›ionează foarte bine face parte din viitorul nostru album È™i se numeÈ™te The Silence Within. Chiar de curând am lansat-o online ca È™i preview al albumului pe care îl vom lansa în toamnă.

Silviu Stan (chitară): Avem și o piesă mai veche, care de obicei este foarte bine primită de către public, Confused Sunset, la care avem și un fan-made video.

--- 

CZB.ro: Ce părere ai despre scena muzicală din România în 2016?

Luci (False Reality): Dacă e să vorbim despre scena muzicală mainstream, am o părere destul de proastă. Apar "vedete" peste noapte care dispar la fel de repede precum au apărut, melodii făcute la normă, multe dintre ele cu versuri aproape agramate È™i mesaje banale È™i superficiale. Sunt convins ca există mult potenÈ›ial în România, dar industria muzicală a luat această direcÈ›ie extrem de proastă din punctul meu de vedere.

Despre scena subterană muzicala, despre underground, am însă o părere foarte bună. Sunt foarte multe trupe vechi care au rezistat, unele chiar la limita între underground È™i mainstream (de ex. Luna Amară, Alternosfera, Byron etc.) È™i care continuă să creeze muzică la un nivel înalt, muzică cu mesaj, cu versuri profunde È™i cu linii armonice È™i melodice bine gândite È™i frumoase. De asemenea, sunt foarte multe trupe care vin din urmă, trupe cu un potenÈ›ial fantastic dintr-o multime de genuri (vezi Finala GBOB România 2015 ca È™i exemplu). În România se face foarte multă muzică bună, muzică de care însă este foarte greu să auzi. De aceea doresc să dau un sfat celor care iubesc muzica de calitate: sprijiniÈ›i underground-ul! Daca găsiÈ›i trupe sau artiÈ™ti care să vă miÈ™te si care să vă placă cu adevărat, încercaÈ›i să îi sprijiniÈ›i cât mai mult È™i în toate felurile posibile. E o luptă aprigă pentru supravieÈ›uire, care din păcate a adus finalul prematur al multor trupe valoroase.

Vlad: Voi fi cât se poate de sincer: scena muzicală în România este în cădere liberă. Pe unde întorc capul văd nepăsare, dezinteres È™i oameni care îÈ›i pun piedică la orice pas. Pot spune ca poporul nostru este plin de prejudecăți când vine vorba despre genul “metal”. Publicul este împărÈ›it în trei mari categorii:

1. cei care fac modă È™i se întrec în È›inute, dar care au zero cultură muzicală È™i care îÈ›i vor spune că nu există chef fără măcar o manea;

2. cei care merg la concerte doar ca să arunce cu rahat È™i care se plâng veÈ™nic că a fost praf concertul, că biletul a fost prea scump È™i care bineînÈ›eles vor compara prestaÈ›ia trupelor cu nu È™tiu ce trupe consacrate;

3. cei care într-adevăr apreciază scena metal È™i È™tiu ce vor, oameni care merg la concerte să susÈ›ină trupele È™i automat, miÈ™carea metal underground, dar care din păcate constat că sunt din ce în ce mai puÈ›ini.

--- 

CZB: Ce consideri că ar trebui făcut pe plan local sau la nivel de regiune ca formaÈ›ii ca a ta să aibă o È™ansă în plus să fie descoperite È™i ascultate de un public mai larg?

Luci (False Reality): Noi abordam un gen destul de niÈ™at, death metal melodic, deci încă din start ne-am asumat faptul că nu o sa avem un public foarte numeros. Dacă vorbim despre ce pot face trupele pentru asta, aÈ™ zice că sunt doar două lucruri: sa cânte cât mai mult, la cât mai multă lume posibil È™i să se promoveze oriunde au ocazia. Sunt foarte rari cei care îÈ›i vor întinde o mână sa te ajute în industria muzicală românească, iar cei din posturi înalte nu o sa bage pe nimeni în seamă dacă nu simt mirosul banilor.

Daca e să vorbim din perspectiva societății în general, eu consider ca nu mai există deschidere asupra noului, È™i asta în primul rând datorită producătorilor muzicali de top, dacă pot să le spun aÈ™a. La radio È™i la televizor vezi È™i auzi cam aceleaÈ™i genuri muzicale È™i cam aceiaÈ™i artiÈ™ti. Cum apare o piesă nouă, suntem asaltaÈ›i din toate părÈ›ile cu acea piesa. La toate marile evenimente muzicale sunt chemaÈ›i cam aceiaÈ™i artiÈ™ti (deÈ™i unii poate cu greu merită aceasta denumire). Nu mai există inovaÈ›ie, nimeni nu îÈ™i mai asumă riscuri cu alte genuri muzicale sau cu mesaje îndrăzneÈ›e ori diferite de normă. În anii 2001 È™i 2002 am avut ocazia să cântăm alături de alte trupe rock/metal pe scena mare a Festivalului Berii din BraÈ™ov, concertele fiind transmise în direct de o televiziune locală, lucru care acum cred că ar fi aproape imposibil pentru o trupă cu orientarea noastră muzicală È™i care se află la început de drum. Cât timp nu mai există curiozitate muzicală, cât timp industria va prima în faÈ›a muzicii, consider că cel mai bun lucru pe care o trupa îl poate face pentru a continua să existe È™i pentru a putea sa creeze exact ceea ce îÈ™i doreÈ™te este să se producă È™i să se promoveze singură (ideal ar fi prin sponsorizări).

--- 

CZB: Dacă extratereÈ™trii ar ateriza în curtea blocului tău È™i È›i-ar oferi ceva cadou, ce È›i-ai dori să primeÈ™ti? 

Luci (False Reality): Le-aÈ™ cere sa mă facă împărat al galaxiei!

Silviu: Degetele È™i îndemânarea lui John Petrucci sau un bus pentru deplasările în È›ara, mare, frumos, cu de toate.

--- 

CZB: Care este Cartea și/sau Filmul tău preferat?

Luci (False Reality): Am foarte multe cărÈ›i care mi-au ocupat porÈ›iuni importante din minte È™i suflet (trilogia Stăpânul Inelelor, ciclul RoboÈ›ii-Imperiul-FundaÈ›ia al lui Isaac Asimov, ciclul Dune al lui Frank Herbert, ciclul Roata Timpului de Robert Jordan), dar cartea care m-a marcat cel mai mult încă din copilărie este Odiseea Căpitanului Blood de Rafael Sabatini, care cumva mi s-a lipit cel mai adânc în suflet È™i continuă sa exercite o atracÈ›ie deosebita asupra mea. Fiind È™i un cinefil împătimit, nu am cum sa mă opresc la doar un film, însă din cele recente m-a impresionat in mod deosebit Interstellar.

Silviu: Nu prea îmi place să citesc, aÈ™a că nu pot spune că am o carte preferată. Cu toate astea, cunosc bine gramatica limbii române È™i urăsc analfabeÈ›ii. Filmul meu preferat este You don't mess with the Zohan.

--- 

CZB: Care este ținta voastră ca formație?

Luci (False Reality): Din perspectiva mea avem mai multe È›inte. In primul rând vrem să cântăm cât mai mult È™i la cât mai mulÈ›i oameni È™i să reuÈ™im în acest fel să le transmitem câte ceva din lucrurile care ne inspiră, prin muzica noastră. DeÈ™i am putea spune că facem muzică pentru noi, în acest moment totul este încă la nivel de hobby din punct de vedere profesional, chiar È™i după atâÈ›ia ani, totuÈ™i este foarte important È™i feedback-ul celor care ne asculta. Da, mi-ar plăcea ca la un moment dat să câÈ™tig bani din muzică È™i să nu mai fie nevoie să fac È™i altceva, dar până acolo mai este foarte mult de muncă. O altă È›intă foarte apropiată este albumul la care muncim de un an È™i ceva, fiind destul de aproape de lansare.

--- 

CZB.ro: De ce v-aÈ›i înscris la GBOB România 2016?

Luci (False Reality): Eu am participat la GBOB România 2015 cu cealaltă trupă în care activez (Hteththemeth) împreună cu CodruÈ›, toboÈ™arul nostru, È™i a fost o experiență extraordinară, astfel că am decis să participăm È™i cu False Reality în 2016.

--- 

Autor: RiCo

--- 

Discografie:

• Escape from Doom (1999, Demo Single)
• Tales of Eternity (EP, 2002, Sidekick Records)
• End of Eternity (2016, Loud Rage Music)

--- 

Componenta:

• Ioan Alexandru CriÅŸan (voce, n. 27.IUN.1981)
• Lucian Popa (chitară, voce, n. 7.OCT.1981)
• Silviu Stan (chitară, n. 9.DEC.1981)
• Vlad Amariei (clape, n. 31.MAR.1990)
• Radu Grosu (chitară bas, n. 28.FEB.1986)
• CodruÅ£ Costea (tobe, n. 16.FEB.1987)

--- 

www.falsereality.ro

www.facebook.com/FalseRealityBand

Lasa un comentariu: (max. 1800 caractere)

Nume:   Antispam: