Micul Paris (Onu Pavelescu)

RiCo pentru CZB.ro: Ce făceai în momentul în care ai aflat despe Lovitura de stat din '89 È™i ce emoÈ›ii ai avut pe moment? 

Onu (Ion) Pavelescu (chitară, voce, Micul Paris): RevoluÈ›ia m-a prins pe Dunăre, eram încă marinar, ambarcat pe un remorcher. Eram cam izolaÈ›i de lume de câteva zile, navigând anevoios printre sloiurile de gheață. Habar nu aveam ce se întâmplase în TimiÈ™oara. AjunÈ™i, în sfârÈ™it, în portul GalaÈ›i, am auzit de pe altă navă că se petrecuse ceva prin È›ară, că nu avem voie să umblăm în grupuri mai mari de două persoane. 

- 

La TV se anunÈ›a că generalul Milea s-a sinucis (după care cică ar fi pus pistolul pe masă :))) ) 

Vorbeam între noi dar mai prudent, că nu È™tiai cine te dă a doua zi în gât la secu. 

- 

Cand am văzut apoi, la TV, că a ieÈ™it lumea în stradă, am luat primul tren către BucureÈ™ti. În Gara de Nord se trăgea la greu dar am ajuns întreg acasă. Nu îmi venea să cred că am scăpat de dictator È™i de comuniÈ™ti. Nici prin cap nu mi-ar fi trecut atunci că revoluÈ›ia a fost furată È™i că vom trăi în continuare într-un „comunism cu față umană” sau, cum spunea tovarășul Iliescu, într-o „democraÈ›ie originală”. Oricum, una peste alta nu aÈ™ putea regreta vreodată „epoca de aur” dar sunt foarte dezamăgit de faptul câ tot comunÈ™tii au rămas la putere cu aceleaÈ™i practici dăunătoare. 

Aceeași Mărie cu altă pălărie!

Lasa un comentariu: (max. 1800 caractere)

Nume:   Antispam: