Casa de cultură Cluj. De la Sală de Spectacol la Spaţiu de Afişaj

…

Căutând mai multe informaÅ£ii despre Casa de Cultură a StudenÅ£ilor din Cluj am descoperit că lipseÅŸte ca pagină de informaÅ£ie în Wikipedia…

Există în schimb menÅ£ionarea clădirii într-o pagină oficială a Primăriei Cluj…

…Am descoperit că Mircea Vremir, profesor la Liceul de Arte Plastice din Cluj (1957–1961) a realizat în frescă si mozaic ansambluri murale de anvergură la Complexul Cultural StudenÅ£esc „HaÅŸdeu” din Cluj în 1964…

Åži în sfârÅŸit, ceea ce căutam de fapt… Laurentiu Hodorog, în vârsta de 83 de ani, a condus Casa de Cultură a StudenÅ£ilor din Cluj timp de 27 de ani, din anul 1960, când a fost fondată, ÅŸi până în 1987 (am găsit o singură poză cu domnul, făcută de Monitorul de Cluj).

…

Am aflat că acest director (Laurentiu Hodorog) a pus un accent deosebit pe Ansamblul MărÅ£iÅŸorul, ansamblu de promovare a muzicii populare româneÅŸti. A fost Director, dar a fost ÅŸi interpret ÅŸi regizor…

„A fost Ambasadorul Folclorului românesc ÅŸi al Centrului universitar Cluj-Napoca în oraÅŸe din Italia, FranÅ£a, Germania, ElveÅ£ia, Danemarca, Norvegia, Turcia, Grecia, Spania, Ungaria, Austria, dar ÅŸi la Moscova, Kiev, ÅŸi Petersburg, la Amsterdam ÅŸi Bruxelles.

LaurenÅ£iu Hodorog a adus pe scenă tradiÅ£ii străbune (colinde, cântece de voie bună ÅŸi doine, dansuri ÅŸi obiceiuri de pe la sate), texte satirice ÅŸi teatru experimental, expoziÅ£ii de pictură ÅŸi de fotografii, cursuri de Jazz ÅŸi de Arta filmului.”

- asta a scris Traian Bradea în prefaÅ£a cărÅ£ii lui LaurenÅ£iu Hodorog “MărÅ£iÅŸorul – Mesager al tradiÅ£iei româneÅŸti”, Cluj – Napoca 2009

…

La 16 ani după 23 august 1944 a fost inaugurată Casa de Cultură a StudenÅ£ilor în fosta PiaÅ£a Păcii (actuala Piaţă Lucian Blaga), considerat un templu cultural de către contemporani. Pe acelaÅŸi teren zăceau înainte câteva cocioabe, dintre care una cu ÅŸindrilă în care o babă renova cravate folosind pentru aceasta un geam permanent deschis spre stradă.

Primii paÅŸi ai Casei de Cultură s-au desfăşurat în corpul de clădiri cunoscut sub numele de Casa Universitarilor, astăzi în folosinÅ£a Facultăţii de Studii Europene. Trei săli, dintre care una mai mare pentru manifestări de genul unor serate.

Primul director, care ÅŸi-a petrecut viaÅ£a (aÅŸa cum se obiÅŸnuia înainte) la cârma instituÅ£iei, a fost prof. LaurenÅ£iu Hodorog. Prima expoziÅ£ie a fost un concurs de fotografie al studenÅ£ilor.

Clujul nu avea în anii ‘50 un Palat al Culturii, sau o Casă de Cultură a Sindicatelor. Evenimentele culturale studenÅ£eÅŸti erau organizate în Sala Mare a Colegiului Academic. Casa de Cultură a StudenÅ£ilor din Cluj a purtat numele lui Gheorghe Gheorghiu Dej, fiind construită pe vremea fostului preÅŸedinte comunist. Numele său era trecut pe frontispiciul clădirii.

Primele grupuri muzicale înfiinÅ£ate aici sunt

• Ansamblul Folcloric MărÅ£iÅŸorul, patronat de directorul Casei de Cultură, prof. LaurenÅ£iu Hodorog
• Corul Intermezzo al dirijorului Gelu Furdui

Ambele au fost asaltate de voluntari pentru că prin aceste ansambluri, se putea pleca în turneu peste hotare. Unii reuÅŸeau astfel să rămână în Occident.

Se mai organizau diverse Cercuri şi Cluburi (foto, balet, croitorie, film, filatelie, speologie, radio amatorism, clubul de jazz, legătoria de cărţi, şamd).

Se organiza săptămânal Cinemateca. Lectorul de limbă franceză Philippe Folch a adus pe ecranul Casei de Cultură a StudenÅ£ilor cele mai apreciate filme artistice de lungmetraj ale vremii. 1.500 de studenÅ£i treceau prin uÅŸile de sticlă de la intrare să se înghesuie în sala de 900 de locuri să vadă filmele devenite clasice, care se repetau periodic, semnate de Fellini, sau cu Lordul Lawrence Olivier ÅŸi Sophia Loren în rolurile principale.

Studentii erau mereu prezenÅ£i la spectacole aici după anii ’60, în principiu pentru că nu existau surse alternative de informaÅ£ie culturală …ÅŸi pentru că sâmbătă seara TVR transmitea seara doar două ore de emisiuni, dintre care una era dedicată familiei CeauÅŸescu.

Pe lângă Opera, Teatrul ÅŸi Filarmonica, singura deschidere culturală spre lume venea de la Casa de Cultură a StudenÅ£ilor.

…

Aici se mai organizau

• Cercul speologic “Emil Racoviţă”
• Ciclurile de conferinte Pro Natura (conduse de Rodica NilaÅŸ)

• Clubul Geografiei continentelor

• Clubul de jazz (condus de Mihai Berindei)

…

Mini Festivalurile de Jazz au fost organizate timp de 12 ani, din doi in doi ani de prof. dr. Iosif Viehmann, apoi la început de mileniu, anual, de Åžtefan Vannai. A fost ÅŸocant pentru organizatori să constate că după decembrie 1989, clubul de Jazz îÅŸi pierde jumătate din public peste noapte. Concluzia este că prezenÅ£a masivă pentru cunoaÅŸterea jazz-ului nu a fost altceva decât o formă de rezistenţă împotriva dictaturii comuniste.

…

Latura politică a avut mereu un cuvânt greu de spus în programa Casei de Cultură a StudenÅ£ilor. Pe vremuri exista un singur partid, iar “învăţământul politic” însemna Lectori de Partid invitaÅ£i să predea despre caracterul imperialist, decadent ÅŸi instigant de războaie al muzicii de jazz; ÅŸi despre prietenia româno – sovietică.

…

Prof. dr. Iosif Viehmann declara într-un interviu în presa clujeană că deja de pe vremea preÅŸedintelui Nicolae CeauÅŸescu Casa de Cultură a început să obosească, iar banii alocaÅ£i Clujului din partea Ministerului Culturii se împuÅ£inau (…după 1999, Ministerul a impus soluÅ£ia autofinanţării).

…

În anii 2000 ne-am obiÅŸnuit cu târguri ÅŸi expoziÅ£ii mai mult sau mai puÅ£in kitchoase, care aglomerează mai rar holul de la parterul Casei de Cultură în 2010. Încet-încet acestea s-au mutat în Mall-uri.

…

Byte 1. Prin 2004 am văzut o revistă publicată de Casa de Cultură a StudenÅ£ilor prin legătoria proprie de carte. Proiectul revistei de artă ÅŸi cultură Semne (coordonat de Cecilia Stoica) este ineficient, costisitor ÅŸi incoerent din punct de vedere al marketingului. Revista este full-color, paginile din interior sunt cartonate, subiectele sunt elitiste, distribuÅ£ia se face în circuit închis, mai mult prin cunoÅŸtinÅ£ele Casei de Cultură, ÅŸi nu există nici un fel de sponsor pentru publicaÅ£ie … ceea ce explică limitarea seriei la două numere lipsite de o periodicitate consecventă.

…

Byte 2. O iniÅ£iativă pozitivă post-decembristă a fost Clubul “Ecolart”, care a oferit o deschidere spre istoria artei din secolul XX …ÅŸi mai pot fi menÅ£ionaÅ£i câÅ£iva invitaÅ£i de excepÅ£ie cu care publicul interesat din Cluj a avut ocazia să dezbată câteva teme culturale numai la Casa StudenÅ£ilor … dar este o actvitate care nu justifică spaÅ£iile ÅŸi încăperile cu care clădirea imensă din centrul clujului este dotată.

…

Prin 2003 începe decorarea faÅ£adei de clădire cu bannere publicitare, ÅŸi cortine pictate cu femei pe jumătate dezbrăcate. În unele luni se vede un singur banner imens, în altele sunt atârnate concomitent câte trei sau patru de la etaje diferite.

Ing. Silviu Corpodean explica calm situaÅ£ia afiÅŸajelor, “Casa nu are bani, iar noi am facut banii din ce-am putut, inclusiv reclamele acestea”.

—

În 50 de ani Casa de Cultură a StudenÅ£ilor din Cluj a trecut de la organizarea de Cluburi Culturale ÅŸi concerte cu Ansambluri muzicale la activităţi de genul Legătorie de carte păguboasă ÅŸi SpaÅ£iu de AfiÅŸaj pentru bannere stradale.

---

Autor: RiCo

FOTO1: 17.04.2010

Lasa un comentariu: (max. 1800 caractere)

Nume:   Antispam: