• czb.ro
Byte. Opera

2014.FEB. CJ. Opera Maghiara Cluj. PROGRAM

Publicat in: 07.02.2014, 13:05PM
Autor: Richard Constantinidi
Comentarii: 0
Vizualizari: 575
Etichete: Contele Ory, Gioachino Rossini, Giovanna Darco, Giuseppe Verdi: HoŢii, Ion Cel Viteaz, Opera La Cluj, Undeva In Europa
2014.FEB. CJ. Opera Maghiara Cluj. PROGRAM
Opera Maghiara Cluj. PROGRAMUL lunii februarie
--- 

CONCERT STRAUSS DE ANUL NOU

 

“Strauss se mişcă pe un tărâm desţelenit de Beethoven şi Weber. Este tărâmul fertil al ritmului şi cine seamănă pe el va culege recolte bogate” scria  Hector Berlioz. Mai mult... Rămân în sfera citatelor celebre care definesc componistica lui Johann Strauss II, citez, “Strauss reproduce într-o sinteză personală întreaga cultură muzicală a poporului austriac şi a oraşului său natal” (Felix Weingartner). Cu o extindere firească asupra întregii Familii Strauss, Strauss – tatăl (1804 - 1849), Josef  Strauss (1827 – 1870), Johann Strauss II (1825 – 1899) şi Eduard Strauss (1835 – 1916).

Ca în fiecare început de an, Opera Maghiară Cluj – este gestul care onorează instituţia, artiştii, publicul, Familia Strauss nu în cele din urmă – propune o seară magică, una din care nu vor lipsi pagini de referinţă din creaţia lui Johann Strauss II ('Furioso polka';  ' Auf der Jagd';  'Perpetuum mobile';  'Kaiser Walzer'; 'Frumoasa Dunăre albastră';  uverturile la 'Voievodul ţiganilor' şi 'O noapte la Veneţia'), din cea a lui Eduard Strauss ('Bahn frei'),  Josef Strauss ('Ungarischer Kronungsmarsch'), din cea a părintelui lor, Johann Strauss – tatăl,  prezent în concert prin cea mai cunoscută piesă a sa, 'Marşul lui Radetzky'. În plus, programul de concert cuprinde şi două lucrări de Johannes Brahms (1833 – 1897), 'Dansurile ungare' nr 4 şi 6.

Demostene  ŞOFRON

--- 

GIOACHINO ROSSINI: CONTELE ORY

 

Opera – cu libretul de Eugene Scribe şi Charles-Gaspard Delestre-Poirson –  este socotită pe drept cuvânt, “o bijuterie a genului buf”. Este opera în care Rossini “este stăpân pe cele mai uimitoare efecte” (La Revue Musicale). În acelaşi registru apreciativ se situează şi cele spuse de Berlioz, citez, “terţetul din actul II este o capodoperă a lui Rossini (...) Câtă bogăţie muzicală! Ce melodii fericite! Ce desene noi în acompaniament! Câte armonii şi efecte orchestrale originale!” Este cea de-a cincea operă compusă de Rossini în perioada sa pariziană, 1824-1829, perioadă începută cu Il viaggio a Reims (1825) şi continuată cu Le siege de Corinthe (1826), Ivanhoe (1826), Moise et Pharaon (1827), Le Comte Ory (1828) şi Guillaume Tell (1829).

Melodramă giocoso în două acte, Contele Ory este văzută, apreciată şi încadrată de specialişti, fie în categoria operelor bufe, fie în cea a operelor seria. Personal optez pentru încadrarea operei, prin structura sa melodică şi artistică, în categoria genului clasic, mai bine cunoscut sub numele de opera-comique de tip francez, o partitură rafinată, linie melodică amplă şi bogat orchestrată, cu rezolvări timbrale ce pun în evidenţă vocea. Scriitura vizează soliştii cu excelente capacităţi tehnico-artistice.

Rămân la Franţa şi la Contele Ory pentru a vă supune atenţiei un citat celebru deja, “Dacă este cineva care să placă pe deplin francezilor, acesta este Rossini, acest Voltaire al muzicii”. Este o altă celebră semnătură, Stendhal!

 

Demostene Şofron

 

Acţiunea pe scurt

 

În epoca cruciadelor, toţi bărbaţii din Franţa sunt plecaţi la război – cu excepţia contelui Ory şi a prietenilor săi. Contele se deghizează în sihastru, încercând astfel să cucerească doamnele din castelul Formoutiers, mai ales contesa Adèle. Aprodul contelui, Isolier, nu-şi recunoaşte stăpânul şi îi mărturiseşte că este îndrăgostit de frumoasa contesă. Contesa însuşi îl vizitează pe “sihastru” şi îi vorbeşte despre marea ei amărăciune. “Sihastrul” o sfătuieşte să caute mângâiere în dragoste, dar să se ferească de Isolier.

Contesa îl invită pe “mântuitorul ei” la castel, însă profesorul contelui Ory îşi demaschează stăpânul. Doamnele primesc şi o scrisoare, care anunţă sfârşitul războiului şi întoarcerea soţilor. Adèle şi doamnele ei se retrag la castel, peste noapte însă sunt trezite de călugăriţe, care se adăpostesc de furtună. Contesa îi invită înăuntru pe călugăriţe – care de fapt sunt Ory şi prietenii lui deghizaţi. Isolier soseşte să le anunţe pe doamne de sosirea soţilor, şi îl demaschează pe conte. Aprodul o linişteşte pe contesa disperată: să aibă încredere în el, totul se va rezolva…

--- 

GIUSEPPE VERDI: Giovanna d' Arco

 

Premiera mondială are loc la 15 februarie, 1845, pe scena celebrului Teatro alla Scala din Milano. Libretistul Temistocle Solera a avut drept sursă de inspiraţie drama 'Die Jungfrau von Orleans' de Friedrich Schiller, scrisă în 1801, Leipzig. A fost una dintre cele mai puse în scene drame în timpul vieţii lui Schiller.

Subiectul şi drama au trezit un interes neaşteptat şi este de ajuns să menţionez faptul că 'Die Jungfrau von Orleans' l-a inspirat în operă nu numai pe Giuseppe Verdi, ci şi pe Giovanni Pacini '(Giovanna d' Arco' în 1830), Ceaikovski (opera 'Fecioara din Orleans', 1878 – 1879), Giselher Klebe (opera 'Das Madchen aus Domremy', 1976). Au dat viaţă rolului Giovanna, Erminia Frezzolini (premiera din 1845), apoi Renata Tebaldi, Teresa Stratas, June Anderson, Margaret Price, Montserat Caballe, Susan Dunn, Suzan Hanson. Carlo al VII- a au fost Antonio Poggi (1845), Carlo Bergonzi, Placido Domingo, Vincenzo la Scola, Steven Harriosn. Giacomo a fost întruchipat de Filippo Collini (1845), Rolando Panerai, Sherill Milnes, Renato Bruson, Michael Chioldi. Dacă e să amintesc dirijori, atunci de reţinut sunt Eugenio Cavallini (1845), James Levine, Riccardo Chailly, Francesco Milioto.

--- 

GIUSEPPE VERDI: HOŢII (I MASNADIERI)

 

Premiera are loc pe scena Her Majesty' s Theatre din Londra, 22 iulie, 1847. Libretul lui Andrea Maffei se bazează pe drama 'Die Rauber/Hoţii' de Schiller, piesă publicată în 1781, cu premiera un an mai târziu, 1782, la Mannheim.

La scurt timp după premiera mondială, I masnadieri vede luminile rampei în nu mai puţin de 17 oraşe din Italia, bucurându-se de un interes major, din trei reprezentaţii la Milano, două  fiind pe scena Scalei. Din păcate, este una dintre cele mai puţin jucate opere. Scenic a fost repezentată de Opera din Roma (1972), Sydney Opera House (1980), Zurich Opera (1982, 2010), San Diego Opera (1984), Royal Opera House Covent Garden (1998), Teatro San Carlo (2012).

--- 

KACSOH PONGRÁC: JÁNOS VITÉS / ION CEL VITEAZ

 

Libretiştii Heltai Jenő şi Bakonyi Károly au avut drept sursă de inspiraţie  pentru singspeil – ul compozitorului Pongrác Kacsóh, poemul epic János Vitéz de Petőfi Sándor, poem scris în 1845, poem de amplă respiraţie, 27 de capitole, 370 de strofe, sursă de inspiraţie nu numai pentru muzică, ci şi pentru film, amintind aici producţia cu János Vitéz, desene animate, primul film de acest gen în Ungaria, 1973.

Pe scena Operei Maghiare din Cluj – Napoca se joacă stagiune de stagiune, din anul 1905 până în zilele noastre !

Realizatorii artistici ai spectacolului János Vitéz sunt Dehel Gábor (regia artistică), Szabolcs Kulcsár (dirijor; maestru cor), Gombár Annamária (asistent regie artistică), Witlinger Margit (scenografie şi costume); distribuţia cuprinde nume cunoscute : Szabó Péter ('Jancsi'), Kerekes Mária ('Iluska'), Mányoki Mária ('Mama vitregă'), Szeibert István ('Bago'), Sipos Lászlo ('Bartolo'; 'Paznicul'), Rigmányi István ('Sergentul'), Hary Judit ('Prinţesa'), Venczel Péter ('Generalul'), Ádám Éva ('Fata'), Naphegyi Béla şi Veress László ('Gospodari').

 Demostene ŞOFRON

--- 

UNDEVA ÎN EUROPA

 

Nu putem să ne ascundem în turnul nostru de fildeş într-un loc uitat de Dumnezeu şi nu ne putem permite să ne prefacem că nu avem legătură cu evenimentele din jurul nostru. Realitatea crudă îşi face apariţia şi prin palmele repetate ne trezeşte la realitate. Trezirea la realitate este inevitabilă, suntem responsabili atât pentru prezent cât şi pentru viitor. Copii noştri voi trăi viaţa a cărei bază noi astăzi o făurim şi în modul în care o învaţă de la noi.

Am avut şansa să mă ocup de o operă artistică unică, musicalul fiind o creaţie strictă, însă Undeva în Europa este una bine compusă, este un adevărat Broadway-musical maghiar. Spectacolul, faţă de film, pune accentul pe situaţia umană, din punctul de vedere a copiilor, adulţiilor.”

László Béres

 

Nu am fost singurul care a subliniat şi punctat succesul de casă al recentei montări de pe scena Operei Maghiare Cluj, musicalul Undeva în Europa întrunind multe, foarte multe aprecieri, toate justificate.

Mă voi opri  doar asupra unui singur exemplu, edificator însă, aprecieri care recomandă Undeva în Europa, citez, “Consider că fără musical nu se mai poate, mai ales la Cluj – Napoca şi este meritoriu faptul că Opera Maghiară continuă să-şi îmbogîţească şi să-şi diversifice repertoriul prin introducerea unor genuri muzicale noi cum sînt musicalul, rockopera sau rockmusicalul. Este un gest îndrăzneţ din partea conducerii Operei Maghiare Cluj de a fi ales această producţie, cu 33 de copii pe scenă, copii care trebuie să cînte, să danseze, să joace roluri importante într-un musical renumit. Aceşti copii au devenit şi au ajuns să fie o echipă, o adevărată comunitate, nu numai pe scenă, ci şi în realitate. De mult timp nu am mai văzut atîţia ochi strălucitori, atîtea lacrimi şi emoţii, pe scenă şi în sala de spectacol” (szabadsag.ro; erdelyinaplo.ro)

Este spectacolul de echipă, un discurs regizoral coerent  şi cursiv pentru care regizorul Béres László merită toate aprecierile. Béres László ştie să exploateze la maximum calităţile fiecărui solist în parte, ştie ca nimeni altul să pună în valoare aptitudini şi atitudini interpretative, solistice şi dansante, într-un tot unitar. Un tot care face ca următoarele spectacole ale musicalului Undeva în Europa să se joace cu casa închisă!

Demostene  ŞOFRON

 

 

Facebook Twitter MySpace  
 

Lasa un comentariu: (max. 1800 caractere)

Nume:   Antispam:  

Niciun comentariu!

Articole relative:

Opera Română Cluj. PROGRAM FEBRUARIE 2018
Opera Română Cluj. PROGRAM FEBRUARIE...
Publicat in: 02.02.2018, Ora: 19:58PM
Operele din România
Operele din România ...
Publicat in: 12.01.2013, Ora: 07:11AM
2013.IAN. Opera Națională Română. PROGRAM
2013.IAN. Opera Națională Română. ...
Publicat in: 09.01.2013, Ora: 08:55AM
Opera Națională Română Cluj, Program DECEMBRIE
Opera Națională Română Cluj, Progr...
Publicat in: 03.12.2012, Ora: 01:21AM
NOIEMBRIE 2012. Opera Națională Română Cluj. PROGRAM
NOIEMBRIE 2012. Opera Națională Rom...
Publicat in: 01.11.2012, Ora: 09:23AM
2015.FEB.25. Opera Nationala Romana Cluj. Traviata, de Giuseppe Verdi
2015.FEB.25. Opera Nationala Romana Cl...
Publicat in: 24.02.2015, Ora: 09:40AM
2015.IAN.11. Opera Maghiara Cluj. Undeva în Europa
2015.IAN.11. Opera Maghiara Cluj. Unde...
Publicat in: 10.01.2015, Ora: 07:42AM
Opera Maghiara Cluj. PROGRAMUL. IANUARIE 2015
Opera Maghiara Cluj. PROGRAMUL. IANUAR...
Publicat in: 30.12.2014, Ora: 11:30AM
2014.DEC. Opera Maghiara Cluj. PROGRAMUL
2014.DEC. Opera Maghiara Cluj. PROGRAM...
Publicat in: 03.12.2014, Ora: 03:43AM
2014.NOV.28. Modificare de program. Cavalleria Rusticana este înlocuit cu My Fair Lady
2014.NOV.28. Modificare de program. Ca...
Publicat in: 27.11.2014, Ora: 07:51AM
Acasa | Contact | Disclaimer | Blog | RSS Feed • CLICKZOOMBYTES © 2010-2018 • Revista De Muzica Online