2014.FEB. CJ. Opera Maghiara Cluj. PROGRAM

CONCERT STRAUSS DE ANUL NOU

“Strauss se miÅŸcă pe un tărâm desÅ£elenit de Beethoven ÅŸi Weber. Este tărâmul fertil al ritmului ÅŸi cine seamănă pe el va culege recolte bogate” scria  Hector Berlioz. Mai mult... Rămân în sfera citatelor celebre care definesc componistica lui Johann Strauss II, citez, “Strauss reproduce într-o sinteză personală întreaga cultură muzicală a poporului austriac ÅŸi a oraÅŸului său natal” (Felix Weingartner). Cu o extindere firească asupra întregii Familii Strauss, Strauss – tatăl (1804 - 1849), Josef  Strauss (1827 – 1870), Johann Strauss II (1825 – 1899) ÅŸi Eduard Strauss (1835 – 1916).

Ca în fiecare început de an, Opera Maghiară Cluj – este gestul care onorează instituÅ£ia, artiÅŸtii, publicul, Familia Strauss nu în cele din urmă – propune o seară magică, una din care nu vor lipsi pagini de referinţă din creaÅ£ia lui Johann Strauss II ('Furioso polka';  ' Auf der Jagd';  'Perpetuum mobile';  'Kaiser Walzer'; 'Frumoasa Dunăre albastră';  uverturile la 'Voievodul Å£iganilor' ÅŸi 'O noapte la VeneÅ£ia'), din cea a lui Eduard Strauss ('Bahn frei'),  Josef Strauss ('Ungarischer Kronungsmarsch'), din cea a părintelui lor, Johann Strauss – tatăl,  prezent în concert prin cea mai cunoscută piesă a sa, 'MarÅŸul lui Radetzky'. În plus, programul de concert cuprinde ÅŸi două lucrări de Johannes Brahms (1833 – 1897), 'Dansurile ungare' nr 4 ÅŸi 6.

Demostene  ÅžOFRON

--- 

GIOACHINO ROSSINI: CONTELE ORY

Opera – cu libretul de Eugene Scribe ÅŸi Charles-Gaspard Delestre-Poirson –  este socotită pe drept cuvânt, “o bijuterie a genului buf”. Este opera în care Rossini “este stăpân pe cele mai uimitoare efecte” (La Revue Musicale). În acelaÅŸi registru apreciativ se situează ÅŸi cele spuse de Berlioz, citez, “terÅ£etul din actul II este o capodoperă a lui Rossini (...) Câtă bogăţie muzicală! Ce melodii fericite! Ce desene noi în acompaniament! Câte armonii ÅŸi efecte orchestrale originale!” Este cea de-a cincea operă compusă de Rossini în perioada sa pariziană, 1824-1829, perioadă începută cu Il viaggio a Reims (1825) ÅŸi continuată cu Le siege de Corinthe (1826), Ivanhoe (1826), Moise et Pharaon (1827), Le Comte Ory (1828) ÅŸi Guillaume Tell (1829).

Melodramă giocoso în două acte, Contele Ory este văzută, apreciată ÅŸi încadrată de specialiÅŸti, fie în categoria operelor bufe, fie în cea a operelor seria. Personal optez pentru încadrarea operei, prin structura sa melodică ÅŸi artistică, în categoria genului clasic, mai bine cunoscut sub numele de opera-comique de tip francez, o partitură rafinată, linie melodică amplă ÅŸi bogat orchestrată, cu rezolvări timbrale ce pun în evidenţă vocea. Scriitura vizează soliÅŸtii cu excelente capacităţi tehnico-artistice.

Rămân la FranÅ£a ÅŸi la Contele Ory pentru a vă supune atenÅ£iei un citat celebru deja, “Dacă este cineva care să placă pe deplin francezilor, acesta este Rossini, acest Voltaire al muzicii”. Este o altă celebră semnătură, Stendhal!

Demostene Åžofron

Acţiunea pe scurt

În epoca cruciadelor, toÅ£i bărbaÅ£ii din FranÅ£a sunt plecaÅ£i la război – cu excepÅ£ia contelui Ory ÅŸi a prietenilor săi. Contele se deghizează în sihastru, încercând astfel să cucerească doamnele din castelul Formoutiers, mai ales contesa Adèle. Aprodul contelui, Isolier, nu-ÅŸi recunoaÅŸte stăpânul ÅŸi îi mărturiseÅŸte că este îndrăgostit de frumoasa contesă. Contesa însuÅŸi îl vizitează pe “sihastru” ÅŸi îi vorbeÅŸte despre marea ei amărăciune. “Sihastrul” o sfătuieÅŸte să caute mângâiere în dragoste, dar să se ferească de Isolier.

Contesa îl invită pe “mântuitorul ei” la castel, însă profesorul contelui Ory îÅŸi demaschează stăpânul. Doamnele primesc ÅŸi o scrisoare, care anunţă sfârÅŸitul războiului ÅŸi întoarcerea soÅ£ilor. Adèle ÅŸi doamnele ei se retrag la castel, peste noapte însă sunt trezite de călugăriÅ£e, care se adăpostesc de furtună. Contesa îi invită înăuntru pe călugăriÅ£e – care de fapt sunt Ory ÅŸi prietenii lui deghizaÅ£i. Isolier soseÅŸte să le anunÅ£e pe doamne de sosirea soÅ£ilor, ÅŸi îl demaschează pe conte. Aprodul o liniÅŸteÅŸte pe contesa disperată: să aibă încredere în el, totul se va rezolva…

--- 

GIUSEPPE VERDI: Giovanna d' Arco

Premiera mondială are loc la 15 februarie, 1845, pe scena celebrului Teatro alla Scala din Milano. Libretistul Temistocle Solera a avut drept sursă de inspiraÅ£ie drama 'Die Jungfrau von Orleans' de Friedrich Schiller, scrisă în 1801, Leipzig. A fost una dintre cele mai puse în scene drame în timpul vieÅ£ii lui Schiller.

Subiectul ÅŸi drama au trezit un interes neaÅŸteptat ÅŸi este de ajuns să menÅ£ionez faptul că 'Die Jungfrau von Orleans' l-a inspirat în operă nu numai pe Giuseppe Verdi, ci ÅŸi pe Giovanni Pacini '(Giovanna d' Arco' în 1830), Ceaikovski (opera 'Fecioara din Orleans', 1878 – 1879), Giselher Klebe (opera 'Das Madchen aus Domremy', 1976). Au dat viaţă rolului Giovanna, Erminia Frezzolini (premiera din 1845), apoi Renata Tebaldi, Teresa Stratas, June Anderson, Margaret Price, Montserat Caballe, Susan Dunn, Suzan Hanson. Carlo al VII- a au fost Antonio Poggi (1845), Carlo Bergonzi, Placido Domingo, Vincenzo la Scola, Steven Harriosn. Giacomo a fost întruchipat de Filippo Collini (1845), Rolando Panerai, Sherill Milnes, Renato Bruson, Michael Chioldi. Dacă e să amintesc dirijori, atunci de reÅ£inut sunt Eugenio Cavallini (1845), James Levine, Riccardo Chailly, Francesco Milioto.

--- 

GIUSEPPE VERDI: HOÅ¢II (I MASNADIERI)

Premiera are loc pe scena Her Majesty' s Theatre din Londra, 22 iulie, 1847. Libretul lui Andrea Maffei se bazează pe drama 'Die Rauber/HoÅ£ii' de Schiller, piesă publicată în 1781, cu premiera un an mai târziu, 1782, la Mannheim.

La scurt timp după premiera mondială, I masnadieri vede luminile rampei în nu mai puÅ£in de 17 oraÅŸe din Italia, bucurându-se de un interes major, din trei reprezentaÅ£ii la Milano, două  fiind pe scena Scalei. Din păcate, este una dintre cele mai puÅ£in jucate opere. Scenic a fost repezentată de Opera din Roma (1972), Sydney Opera House (1980), Zurich Opera (1982, 2010), San Diego Opera (1984), Royal Opera House Covent Garden (1998), Teatro San Carlo (2012).

--- 

KACSOH PONGRÁC: JÁNOS VITÉS / ION CEL VITEAZ

LibretiÅŸtii Heltai JenÅ‘ ÅŸi Bakonyi Károly au avut drept sursă de inspiraÅ£ie  pentru singspeil – ul compozitorului Pongrác Kacsóh, poemul epic János Vitéz de PetÅ‘fi Sándor, poem scris în 1845, poem de amplă respiraÅ£ie, 27 de capitole, 370 de strofe, sursă de inspiraÅ£ie nu numai pentru muzică, ci ÅŸi pentru film, amintind aici producÅ£ia cu János Vitéz, desene animate, primul film de acest gen în Ungaria, 1973.

Pe scena Operei Maghiare din Cluj – Napoca se joacă stagiune de stagiune, din anul 1905 până în zilele noastre !

Realizatorii artistici ai spectacolului János Vitéz sunt Dehel Gábor (regia artistică), Szabolcs Kulcsár (dirijor; maestru cor), Gombár Annamária (asistent regie artistică), Witlinger Margit (scenografie ÅŸi costume); distribuÅ£ia cuprinde nume cunoscute : Szabó Péter ('Jancsi'), Kerekes Mária ('Iluska'), Mányoki Mária ('Mama vitregă'), Szeibert István ('Bago'), Sipos Lászlo ('Bartolo'; 'Paznicul'), Rigmányi István ('Sergentul'), Hary Judit ('PrinÅ£esa'), Venczel Péter ('Generalul'), Ádám Éva ('Fata'), Naphegyi Béla ÅŸi Veress László ('Gospodari').

 Demostene ÅžOFRON

--- 

UNDEVA ÎN EUROPA

“Nu putem să ne ascundem în turnul nostru de fildeÅŸ într-un loc uitat de Dumnezeu ÅŸi nu ne putem permite să ne prefacem că nu avem legătură cu evenimentele din jurul nostru. Realitatea crudă îÅŸi face apariÅ£ia ÅŸi prin palmele repetate ne trezeÅŸte la realitate. Trezirea la realitate este inevitabilă, suntem responsabili atât pentru prezent cât ÅŸi pentru viitor. Copii noÅŸtri voi trăi viaÅ£a a cărei bază noi astăzi o făurim ÅŸi în modul în care o învaţă de la noi.

Am avut ÅŸansa să mă ocup de o operă artistică unică, musicalul fiind o creaÅ£ie strictă, însă Undeva în Europa este una bine compusă, este un adevărat Broadway-musical maghiar. Spectacolul, faţă de film, pune accentul pe situaÅ£ia umană, din punctul de vedere a copiilor, adulÅ£iilor.”

László Béres

Nu am fost singurul care a subliniat ÅŸi punctat succesul de casă al recentei montări de pe scena Operei Maghiare Cluj, musicalul Undeva în Europa întrunind multe, foarte multe aprecieri, toate justificate.

Mă voi opri  doar asupra unui singur exemplu, edificator însă, aprecieri care recomandă Undeva în Europa, citez, “Consider că fără musical nu se mai poate, mai ales la Cluj – Napoca ÅŸi este meritoriu faptul că Opera Maghiară continuă să-ÅŸi îmbogîÅ£ească ÅŸi să-ÅŸi diversifice repertoriul prin introducerea unor genuri muzicale noi cum sînt musicalul, rockopera sau rockmusicalul. Este un gest îndrăzneÅ£ din partea conducerii Operei Maghiare Cluj de a fi ales această producÅ£ie, cu 33 de copii pe scenă, copii care trebuie să cînte, să danseze, să joace roluri importante într-un musical renumit. AceÅŸti copii au devenit ÅŸi au ajuns să fie o echipă, o adevărată comunitate, nu numai pe scenă, ci ÅŸi în realitate. De mult timp nu am mai văzut atîÅ£ia ochi strălucitori, atîtea lacrimi ÅŸi emoÅ£ii, pe scenă ÅŸi în sala de spectacol” (szabadsag.ro; erdelyinaplo.ro)

Este spectacolul de echipă, un discurs regizoral coerent  ÅŸi cursiv pentru care regizorul Béres László merită toate aprecierile. Béres László ÅŸtie să exploateze la maximum calităţile fiecărui solist în parte, ÅŸtie ca nimeni altul să pună în valoare aptitudini ÅŸi atitudini interpretative, solistice ÅŸi dansante, într-un tot unitar. Un tot care face ca următoarele spectacole ale musicalului Undeva în Europa să se joace cu casa închisă!

Demostene  ÅžOFRON

Niciun comentariu!