Maria Tanase (1913-1963)

Cea mai mare interpretă a cântecelor populare românești, Măria cântecelor, a valorificat pentru prima dată tezaurul muzical de pe toate meleagurile țării, în graiurile muzicale caracteristice fiecărei regiuni.

--- 

Povestea mahalalelor din Bucureștiul interbelic a fost transpusă de Maria Tănase (n. 25.SEP.1913 - d. 22.IUN.1963) pe disc. Horele celor care se mutau din diverse colțuri ale țării în cartierele improvizate de la marginea capitalei a fost un filon prețios de cultură folclorică, ignorată cu totul până în acel moment, chiar de către folcloriști. 

--- 

Domnișoară cântăreață, ești o adevărată pasăre măiastră, care știe să zică cântecele noastre, cum până la vârsta mea de aproape 70 de ani n-am auzit pe nimeni… trebuie să biruiești, pentru că dumneata ai o mare și nobilă misiune de îndeplinit: să aduci cântecul românesc, cântecul poporului nostru, pe făgașul lui autentic. 

- Nicolae Iorga

--- 

Printr-o acțiune susținută de pionerat, Maria Tănase și-a îmbogățit repertoriul și a ajutat la readucerea la viață a multor lucrări care erau destinate uitării, păstrând autenticitatea versurilor și ale melodiilor. Cu toate astea, nu era pe placul Conservatorului, pentru că nu avea diplomă de la o școală de muzică. 

--- 

Etnologul Harry Braner, care a colaborat mulți ani cu Maria Tănase, culegea cântece țărănești din funduri de țară pentru Arhiva de Folclor a Societății Compozitorilor Români și pentru Institutul Social Român. Impresarul artistei, Gaby Michailescu, a organizat 42 de turnee în provinciile românești, iar despre aceste amintiri povestește impresarul în cartea biografică Maria cea fără de moarte.

--- 

Mi-a aruncat banii, deși era plină de datorii... Nesocotitule, cum de ai luat banii omului! Să n-am de pâine și nu cânt la nuntă.

- Gaby Michailescu, impresarul

--- 

Maria Tănase a crescut pe Str. Livada cu duzi din cartierul Cărămidarii de Jos (o mahala a Bucureștiului interbelic), fiind al treilea copil al Anei Munteanu (originară din Făgăraș) și al olteanului Ionel Coandă Tănase. 

Debutul scenic pentru Maria Tănase are loc cu ocazia serbării de sfârșit de an la școala primară nr. 11, organizată la Căminul Cultural Cărămidarii de Jos în 1921. Primul ei contact cu lumea propriu-zisă a divertismentului vine însă la 15 ani, când Maria Tănase se înscrie la un concurs de Miss România.

--- 

Un medic tinerel de la spitalul Central o cucerește și o lasă gravidă la numai 16 ani. Pentru a scăpa de complicatii, același medic aranjează avortul care avea să o coste pe Maria, care nu va mai putea avea niciodată copii.

--- 

La 16 ani, după episodul amoros nefericit, Maria fuge de acasă și se angajează casieriță la Bufet de 7 lei unde mai și cânta, vocea ei este descoperită de publicistul și regizor de teatru Sandu Eliad. Acesta o introduce in cercurile literare prin care, după câțiva ani (în 2.IUN.1934), artista debutează în teatrul de revistă Cărăbuș-Expres (condus de Constantin Tănase) sub pseudonimul Mary Atanasiu. Ulterior, Maria Tănase ajunge angajată ca solistă permanentă la Teatrul Alhambra din București, unde începe colaborarea ei pe termen lung cu acordeonistul profesionist Fărămiță Lambru. Repertoriul ei se îmbogățește, cuprinzând și negro spirituals și cântece tradiționale din folclorul francez și spaniol (spectacol muzical cu care se poate prezenta și pe scenele mari din afara țării).

--- 

Cu ajutorul artistei Aurora Sotropa (de care a legat-o ulterior o mare prietenie), casa de discuri londoneză Columbia a invitat-o pe Maria Tănase în studioul de la Viena în 1936 să înregistreze Nunta țigănească, iar primul tiraj editat se epuizează în doar câteva săptămâni.

--- 

Românii mereu plecau din țară, dar Maria Tănase și-a dat seama că potențialul succesului ei este mai mare la ea acasă, cu muzica tradițională cu care a crescut și pe care o putea interpreta cu empatie. 

--- 

Maria era generoasă și imprevizibilă. La concerte obișnuia să dea studenților bilete de favoare scrise pe loc, in cabină, cu rujul.

--- 

Artista a fost o simplă interpretă (în sensul că Maria Tănase nu a stat să așterne note pe foi sau să compună versuri), dar din repertoriul de peste 400 de cântece au existat și melodii noi de muzică ușoară, precum cele compuse de Ion Vasilescu: Mi-am pus busuioc în păr (cu versuri de Nicolae Vlădoianu) sau Habar n-ai tu (cu versuri de Eugen Mirea), ambele din 1938.

--- 

---- 

În 20.FEB.1938 Maria Tănase a debutat la Radio București. S-au înregistrat primele piese interpretate de solsită la Societatea Română de Radiodifuziune (două matrițe mai supraviețuiesc).

--- 

Maria Tănase a reprezentat cântecul popular românesc la Expoziția internațională de la Paris (Exposition Internationale des Arts et Tehniques dans la Vie Moderne 1937) și Expoziția internațională de la New York (1939 World's Fair, aici fiind acompaniată de ansamblul condus de Fănică Luca și de orchestra dirijată de Grigoraș Dinicu). Aici artista face o figură despre care cei din generația ei povestesc cu mare poftă, improvizând în recital pe textul piesei Butelcuța mea: ține Leano cu Ruzvelt… de față cu președintele american.

--- 

În 1938 Maria Tănase este primită în colectivul artistic Constelația Alhambrei, intemeiată de Nicolae Vlădoianu, unde cântă cu un taraf țărănesc alcătuit de ea. 

--- 

Dupa 1940 regimul legionar i-a interzis orice activitate artistică. Sub pretextul decretului de Doliu Național (după retrocedarea Transilvaniei și a Basarabiei fostelor imperii), Mișcarea Legionară a interzis să se mai cânte muzica populară și de petrecere, unul dintre motive fiind că evreii conduceau această afacere (ca producători sau impresari). În cercul apropiaților Mariei Tănase, spre exemplu, se aflau mai mulți intelectuali evrei, precum etnologul Harry Brauner. Din acest motiv, legionarii au distrus cu toporul tiraje întregi de plăci de gramofon cu muzică înregistrată de Maria Tănase, matrițe de la casele de discuri aflate în țară și matrițele primelor piese înregistrate la Societatea Română de Radiodifuziune.

--- 

În același timp, americanul Ben Smith, supranumit Regele aluminiului, o cere în căsătorie și îi propune să meargă cu el în SUA. Plecarea ei (în iunie 1940) ar fi însemnat fuga de război… Maria a ajuns doar până în Italia înainte de a se răzgândi.

--- 

După câteva luni de absență artistică, posturile de radio au început să o invite din nou în emisiuni pe Maria Tănase. 

--- 

Maria Tănase a fost angajată la Serviciul Special de Informații în perioada războiului. În cartea Un veac de spionaj, contraspionaj și poliție politică, istoricul Mihai Pelin povestește de relațiile apropiate ale artistei cu Maurice Negre, corespondentul de la București al agenției Havas si rezident al serviciilor speciale franceze. In toamna 1940, artista face un prim-turneu in Turcia… Al doilea război mondial izbucnise de mai bine de un an, iar Istanbulul și Ankara erau locul de întâlnire al agenților secreți.

--- 

În 1941, Maria Tănase a refuzat ocazia să rămână în Turcia (președintele Iamet Inonu oferindu-i un post de cercetătoare la Institutul Etnografic din Istanbul și cetățenia de onoare a Turciei) după un șir de 60 de spectacole și recitaluri la Radiodifuziunea din Ankara în cel de al doilea turneu al acestei țări. 

--- 

În timpul celui de al doilea război mondial, dirijorul și violonistul George Enescu, actorii George Vraca și Constantin Tănase și solista Maria Tănase au susținut serii de spectacole pentru soldații răniți pe front.

--- 

În decembrie 1943 a fost invitată să participe la serbarea Pomului de Crăciun de la Regimentul de Gardă Călare, unde a cântat piese folclorice și colinde la care au fost prezenți Regele Mihai I și Regina Mama Elena …și mareșalul Ion Antonescu.

--- 

--- 

Maria Tănase l-a cunoscut pe Alfred de Chastelain (directorul britanic al companiei petroliere Unirea timp de 14 ani la Ploiești) în turneele din Turcia. Alfred de Chastelain plecase la Istanbul în februarie 1941, unde a preluat conducerea filialei SOE (filiala din Europa de est a agenției de spionaj britanic). În septembrie 1944, după capitularea României și trecerea țării în război alături de Aliați acesta avea să-i propună Mariei să nu se mai întoarcă în țară, oferindu-i un post la Radio Londra. Maria Tănase refuză din nou să plece. 

--- 

Vocea si talentul ei artistic au constituit atuul său în fața noului regim comunist din țară. Ea era idolul maselor, iar președintele Gheorghe Gheorghiu-Dej, fiind un mare consumator de folclor, a protejat-o pe Maria Tănase. 

--- 

În decembrie 1950, Maria Tănase se mărită cu fostul moșier și magistrat (cu care se cunoaște din 1941), juristul Clery Sachelarie și este angajată la Școala medie de muzică nr. 1 București (la catedra de cânt, înființată în 1952). Ulterior, se dedică actoriei, jucând și în filmele România (1947), Ciulinii Bărăganului (ecranizarea din 1958, după romanul lui Panait Istrati, în regie franco-română, nominalizată pentru Palme d'Or la Festivalul de film din Cannes) și scurt-metrajul Amintiri din Bucureşti (1958).

--- 

--- 

Maria Tănase începe să înregistreze muzica din repertoriul ei la Electrecord în anii '50, pentru o serie de cinci albume antologice. Find monopol de stat, casa de discuri, lipsită de transparență, nu menționează anul înregistrărilor pe coperta de album. Pe măsură ce se epuizează tirajele, se multiplică noi tiraje de plăci înainte de 1990. Există cinci colecții de compoziții interpretate de Maria Tănase pe vinil în România (I, II, III, IV, V). Având în vedere istoria carierei artistice, deducem că înregistrările ar fi fost făcute între 1953 și 1960, iar premiile pentru activitate primite de la statul comunist în 1957 ar dovedi nivelul popularității ei și probabil o cifră de vânzări record la vremea respectivă.

--- 

În 1959, Maria susține ultimul ei turneu peste hotare, în Bulgaria.

--- 

Maria Tănase a suferit ani de zile de cancer la plămân, fără să spună nimănui. În 1962 se mută din Capitală, angajându-se ca solistă în orchestra Taraful Gorjului (din Târgu Jiu).

--- 

Își administra seară de seară, în cabină, injectii anesteziante, ca să poată rezista durerilor ce-i imobilizau gâtul.

(Maria Roșca, autoarea biografiei Maria Tănase)

--- 

În 1.MAI.1963, susține ultimul recital din cariera ei la Hunedoara, fiind obligată să se retragă din turneu (fiind înlocuită de Mia Braia) din cauza stării avansate a bolii. Maria Tănase s-a stins din viață înainte de a împlini 50 de ani, în 22.IUN.1963, fiind înmormântată la cimitirul Bellu din București. 

--- 

--- 

Discografie

• I, II, III, IV, V (ani ne-documentați de lansare, cca.1960-1970)
• Electrecord lansează 24 de lucrări în format CD în 1994. 
• Între 2001 și 2012 se re-editează piesele înregistrate de Maria Tănase în anii '50, pe 12 compilații diferite, scoase de (în ordine cronologică): Electrecord, Intercont Music, Oriente Musik și Soft Records,  în format CD. 

--- 

Premii

• Premiul de Stat (1955)
• Ordinul Muncii (1957)
• Premiul de Stat (1957)
• Artistă Emerită a Republicii (1957)
• A fost premiată postmortem la Académie Charles-Cros (1965, Grand Prix du Disque) Paris.

--- 

Se știe că, prin testament, Maria Tănase cerea să fie săpată o fântână la care românii insetați să se oprească și să-și amintească de ea (și ar fi dorit ca aceasta să se afle în Dobrogea sau la Făgăraș). Edilii noștri sunt însă prea preocupați cu probleme mult prea personale care trebuie rezolvate în perioade scurte de câte 4 sau 5 ani ca să țină cont de istorie sau implementarea unor tradiții benefice pentru un grup mai mare de populație pe termen lung.

--- 

--- 

Pe un drum secetos, să se scobească o fântână pentru drumeții însetați. Aș vrea ca mama să nu afle de moartea mea, să i se spună că sunt plecată undeva, pentru tratament - și din când în când să i se citească o carte poștală de la mine.

- Maria Tănase, 1963 

--- 

Autor: RiCo

--- 

Între stațiile de metrou Timpuri Noi și Tineretului, Maria Tănase rămâne numele unei străzi din București. 

--- 

Adriana Trandafir este președintele Fundației Maria Tănase. 

Din păcate, fundația nu este promovată pe internet.

--- 

O colecție de melodii

http://virtualromania.org/music/maria/

Lasa un comentariu: (max. 1800 caractere)

Nume:   Antispam: