• czb.ro
Byte. Parerea Mea

LIMBA ROMÂNĂ VS. LIMBA ENGLEZĂ ÎN MUZICA AUTOHTONĂ. PARTEA 2

Publicat in: 08.10.2012, 06:16AM
Autor: Richard Constantinidi
Comentarii: 5
Vizualizari: 2480
Etichete: Cheeky Girls, Dan Teodorescu, Ipr, Limba EnglezĂ, Limba RomÂnĂ, Mtv, Muzica Comercială, Muzica Underground, Peter Maffay, Post-punk Revival, Taxi, Tudor Chirilă, Vama (veche)
LIMBA ROMÂNĂ VS. LIMBA ENGLEZĂ ÎN MUZICA AUTOHTONĂ. PARTEA 2

Pe acest fond de frustrare a marginalizării faţă de Europa şi de lume …şi de marginalizare pe plan local, în România, prin ignoranţa caselor de discuri şi a mass mediei (cea din urmă fiind direct influenţată de lansările şi interesele acestor case de discuri) – şi prin ignoranţa institutelor culturale sau ale Primăriilor, care sprijină cultura muzicii populare şi tradiţionale, dar nu sprijină diversitatea scenelor muzicale locale - tineretul, care a crescut după 1990 cu MTV şi Atomic TV, se simte alienat în ţara lui, iar acesta cred că este motivul principal pentru care a început să cânte exclusiv în limba engleză.

Metaliştii au cântat mereu în limba engleză. 

Aici este interesant de remarcat faptul că Altar a avut un moment de cumpănă, fiind semnată la Roton în 2006, când a lansat Atitudine, un album cu multe piese de impact …în limba română. În 2008 a apărut Truda (tot din Cluj), care a impresionat şi şocat prin mesajul socio-politic al versurilor de limbă română. În 2009 a revenit Dirty Shirt din Seini cu un album (Same Shirt, Different Day) ce conţine piese în patru limbi, prima adevărată alternativă de a câştiga public şi în România, şi în Europa.

Artiştii de muzică pop-rock şi rock, care se consideră Underground, nefiind semnaţi la case de discuri majore din Bucureşti, nu beneficiază de o prezenţă constantă în mass media în perioada de lansare a pieselor, albumelor şi clipurilor şi nu reuşesc să se impună unui public mai larg – motiv pentru care se consideră Undergound. Mulţi dintre aceştia sunt penibili când îşi spun Underground, deoarece muzica lor are toate elementele folosite în muzica comercială în afara ţării noastre – şi ei sunt conştienţi de asta deoarece fură o grămadă de cârlige din muzica pe care au ascultat-o, în adolescenţă, de la hiturile formaţiilor preferate din anii ’80 şi ’90.

Acest grup de formaţii se consideră Undergound pentru că promovează genuri muzicale de nişă pentru România – într-un circuit limitat de cluburi şi pentru un grup restrâns de populaţie care foloseşte internetul pentru a descoperi şi asculta muzică autohtonă.

În partea de nord şi nord vest a ţării, cele mai multe proiecte de muzică rock cântă izolat în oraşele de unde provin, nu intră în contact – şi nu se împrietenesc cu formaţii asemănătoare ca stil care sunt angrenate în anumită măsură în sistemul industriei muzicale de la Bucureşti, şi care pricep ideea şi faptul că muzica compusă în limba română este mai de impact pentru publicul din România. Un alt motiv pentru care multe formații din Transilvania nu cântă în limba română este faptul că multe din ele sunt compuse din muzicieni de etnie maghiară, iar soliștii lor nu au aprofundat suficient de bine limba română în casă sau la școală.

Deoarece aceste formaţii au fost complet ignorate de către industrie, şi pentru a se refula pe sistemul centralizat şi defect, care nu le poate ajuta pe moment, ele cântă în limba engleză – numai în limba engleză. Motivele lor sunt evidente şi justificate din punctul lor de vedere.

  1. Muzica rock se cântă numai în engleză – ei au ascultat ritmurile lor preferate cu versuri numai în limba engleză. > Nu a existat vreodată o paletă largă de trupe de limbă română cu versuri cu mesaj, pentru toate gusturile. > Artistul nu are curajul, imaginaţia şi dezinvoltura de a compune versuri în limba română.
  2. Toţi au dorinţa de a avea succes în afara ţării lor. Preconcepţia generală la artiştii români este că dacă se cântă în limba română, muzica lor nu va fi agreată de tinerii din alte ţări care ascultă acest gen de muzică. > Adevărul este însă faptul că străinii au curiozitatea de a descoperi muzica care lor li se pare a fi exotică. Asta înseamnă că este chiar indicat a se cânta într-o limbă străină pentru potențialul publicului curios pe plan internațional, cu atât mai mult, având în vedere conjunctura internaţională de promovare a multiculturalităţii.
  3. Metrica şi rima este mult mai uşor de realizat în limba engleză decât în limba română… > Mulţi nu pricep însă greşelile de rimă ce se fac vrând-nevrând prin pronunţia greşită a cuvintelor sau modul greșit de exrimare din punct de vedee gramatical. > Pentru o generație de tineri oarbă în materie de literatură, stimulată aproape exclusiv vizual de societate (calculatorul și televiziunea fiind folosite cel mai des în casă), foarte puţini au capacitatea şi dorinţa de a deveni poeţi. Limba română este o limbă foarte expresivă, iar complexitatea ei poate fi un mare avantaj pentru potențialii interpreți. Consider că există doi poeţi în muzica autohtonă: Tudor Chirilă de la Vama (Veche) şi Dan Teodorescu de la Taxi. Ascultând atent muzica lor, vei descoperi că au şi calităţile vocale de a simplifica problemele de metrică de care se plâng unii, în versurile de limbă română.

La Bucureşti s-a dezvoltat un alt fenomen în rândul trupelor Indie care au prieteni în branşa artistică şi ştiu cu ce se mănâncă business-ul în Industria noastră firavă muzicală. Aici o mare problemă care a intervenit în atitudinea luată de trupele din Underground a fost explozia de durată a manelelor. În timp, un anumit grup de populaţie s-a simţit agresat de muzica de limbă română cântată pe note otomane și indiene. Aceşti artişti tineri şi-au propus probabil să nu cânte vreodată în limba română, probabil pentru că nu au ascultat niciun gen de muzică agreat de ei – cântat în limba română. Reacţia lor dă în extrema opusă, de elitism şi de ignoranţă. În primul rând se gândesc că nu vor să fie asociaţi sau să aibă tangenţe cu publicul care ascultă manele acasă, dar poate ar agrea şi alt gen de muzică când iese în oraş. În al doilea rând s-au gândit că dacă ei cunosc engleză, şi dacă mai sunt 10 colegi de clasă care au învăţat engleza din filme, şi aceştia agrează muzica lor, că le este destul să se lanseze pe scenă. Asta în schimb a dus la o nuanţă de autosuficienţă, deoarece publicul român cunoscător de limba engleză este şi el limitat. Aceste formaţii practic se limitează la o nişă în cadrul unei nişe.

Rezultatul pe care îl văd la concerte este faptul că multă lume cântă cu trupa la refren, fredonează sau dă din cap pe restul piesei, şi nu se pricepe mesajul piesei, chiar şi atunci când acesta are un mesaj.

Pe latura asta de muzică Indie – New Wave autohtonă, cifrele mici de vânzare ale albumelor (de la mai multe sute de CD-uri date la concerte de club – până la un potenţial maxim de doar câteva mii de exemplare) nu înseamnă că artistul este special, ci denotă faptul că este înţeles de un public prea restrâns. Majoritatea acestor formații sunt promovate la Guerrilla Radio, majoritatea lor sunt din București și majoritatea lor se bucură de o mână de concerte pe an (dacă sunt norocoși) în afara capitalei. Astfel, scena aceasta de muzică se autolimitează prin imposibilitatea asimilării unei perspective de ansamblu al scenei pe plan național (asta datorită stării economice a țării și lipsa unei infrastructuri de transport rapid în toate colțurile țării).

O altă problemă colaterală de care ne lovim atunci când facem recenzii de album la noua generaţie de formaţii autohtone, în special în ceea ce priveşte scena muzicii New Wave Revival, sau Post-Punk Revival (practic, un val de trupe care împrumută elemente esenţiale din sunetul unor trupe din valul original New Wave şi Post-Punk de la începutul anilor 80 pentru muzica compusă de el în 2010) este că versurile în limba engleză nu au niciun fel de substanţă. Majoritatea soliştilor se leagă de două-trei cuvinte cheie, care dau bine pe ritm. Versurile au rimă, dar nu au un substrat informativ, nu transmit niciun fel de mesaj şi nu redau niciun fel de emoţie. Pentru mine, ca şi critic muzical, este ca şi cum ascult piesa Waka Waka de Shakira sau Dragostea din Tei de O-Zone. Muzica nu mă atinge, pentru că nu îmi spune nimic. Pragmatic vorbind, publicul neavizat care ascultă muzica asta prima oară, nu poate empatiza cu artiştii care o promovează, deoarece versurile, cântate într-o limbă străină, nu au nimic de transmis.

Muzica este faină şi dinamică – şi mă bucur că avem parte de muzică new wave şi post-punk în România … chiar dacă asta se întâmplă la 30 de ani după valul iniţial … dar ceea ce nu au înţeles artiştii care promovează acest gen este faptul că muzica şi versurile merg mână în mână. Dacă poţi transmite un mesaj sau o emoţie prin versuri – şi în limba ţării în care trăim cu toţii, aceşti artişti vor avea de câştigat pe termen lung. Altfel, eu văd aici doar o tendinţă muzicală sezonieră, fără viitor.

Drept comparaţie, muzica punk a făcut valuri şi a reînvigorat scena muzicii rock la finalul anilor ’70, prin atitudine şi mesaj. Acest mesaj al versurilor la rândul lui a reaprins flacăra presei scrise muzicale din Anglia. La noi nu există presă muzicală, pentru că nu există subiecte concrete de dezbătut privind mesajul pieselor și pentru că marea majoritate a soliștilor de muzică pop-rock nu se pot impune ca purtători de cuvânt a generației lor, neavând nici stofă de artist, nici un punct de vedere definit, privind problemele reale cu care se confruntă tineretul în societatea noastră. Unii agrează sistemul pe care-l avem pentru că familiile lor sunt angrenate în acest sistem P.C.R. (de pile, cunoștințe și relații) în timp ce alții, care ar avea coloană și un punct de vedere preferă să plece din țară sau să nu se pună rău cu cei care manipulează legile și societatea în interesul lor. Rămâne o gașcă dezorganizată de tineri delăsători care face muzică fără o pasiune deosebită de a încerca să facă o carieră din asta (neavând exemple concrete de colegi de o vârstă care să reușească acest lucru pe termen lung). Rezultatul este că există câteva formații care reușesc să rămână împreună mai mult de 5 ani de zile, membrii individuali ai acestor proiecte punând în timp slujbele și familia pe primele locuri în lista priorităților personale. Formațiile cântă aleator în câteva centre din țară unde știu că pot aduna anumite câștiguri din bilete, strict în zile de weekend. Restul trupelor din această scenă apar și dispar aleator, cu o durată medie de viață de maxim 3 ani. Tendința este că din ce în ce mai puține trupe alternative-indie-underground debutează pe scenă cu fiecare an ce trece, iar dintre acestea din ce în ce mai puține își propun să transmită mesajul liric în limba maternă.

Despre Limba Engleză în Muzică

Părerea mea este că fiecare este liber să cânte în ce limbă vrea, dar trebuie să fii înţeles de publicul prin care te lansezi, la tine în țară.

Desigur, cântând în Engleză pentru publicul de afară, nu este nevoie de subtitluri pentru ca textul să fie înţeles … dar acest mesaj, transmis de către cineva care a învăţat engleza ca limbă străină la şcoală, poate fi prea simplist, pronunţat greşit, cu un stil de interpretare care nuanţează metrica eronat pentru ascultătorii vorbitori nativi de limbă engleză…

Pentru ca un producător străin să vadă în artistul tânăr român o sursă de venit pentru el, este nevoie de convingere nu doar prin vers, ci şi prin dezinvoltură şi prezenţă scenică, detalii care cei mai mulţi care se lansează la noi le ignoră cu desăvârşire.

Avem exemplele unor români care au reuşit afară … Peter Maffay (Germania, 1970) sau Cheeky Girls (Anglia, 2004), dar aceşti artişti s-au dus să stea în ţările respective şi au avut parte de societate şi de şcoală în aşa măsură încât erau pe o lungime de undă foarte apropiată cu a publicului pe care au reuşit să-l convingă cu muzica promovată de ei.

Avem exemplele unor români care au ajuns să fie semnaţi afară recent, precum IPR sau Persona, dar asta s-a întâmplat numai pentru faptul că a existat un producător la o anumită casă de discuri din Germania (plecat din Timişoara), care s-a gândit că ar putea ajuta scena noastră prin lansarea unor talente de la noi afară, acum că nu mai există graniţe fizice între popoarele Europei … dar aceste formaţii s-au lovit inevitabil de publicul străin, care nu poate fi păcălit. Nu ştim care a fost experienţa celor de la Persona după prima lor ieşire, dar am aflat că la IPR publicul străin nu a reacţionat în niciun fel în sală, muzica lor fiind obişnuită cu a altor formaţii de gen de afară, cântată mult mai cu patos de cei de peste hotare în limba lor nativă.

Este clar că avem şi noi solişti şi trupe care cântă la fel de bine ca cei de afară (care şi aşa sunt foarte mulţi şi competitivi), dar nu sunt de-ai lor.

Consider că primul pas ca artist este să te impui pe plan local, la tine acasă.

Este de fapt o regulă nescrisă a industriei şi pentru artiştii străini care au reuşit să se impună în timp în Insulele Britanice sau peste Atlantic.

ABBA s-a înfiinţat la Stockholm în 1970. Suedezii s-au lansat pe plan mondial după ce au câştigat concursul Eurovision (Waterloo, 1974) – ajungând pe locul 3 cu un an înainte în concursul naţional.

Tarkan s-a lansat ca artist în 1994. Tarkan a stârnit interesul casei de discuri Universal din Londra şi a fost lansat pe plan european, după ce a vândut 2 milioane de exemplare din al treilea album de studio la el acasă, în Turcia (Ölürüm Sana, 1997).

--- 

Abba (Suedia), Bjork (Islanda), Shakira (Columbia), Thalia (Mexic), Ricky Martin (Puerto Rico) s-au lansat cu albume și piese în limbile materne din țările lor natale, fiind descoperiți de producători care au dorit să lanseze proiectele pe plan internațional (la primii menționați, este vorba de Europa, la cei din urmă, fiind vorba de Statele Unite).

Heroes del Silencio (Spania) și Rammstein (Germania) au continuat să cânte în limba maternă și după spargerea barierelor internaționale. Falco (Austria) combină germana (text) cu engleza (la refren)
Vanessa Paradis (Franța) s-a lansat internațional, pe plan european, cu Joe, Le Taxi în limba franceză. Eros Ramazotti (Italia) a lansat mai multe albume în italiană, pe plan european, cu succes.
--- 

Din România, Grimus a fost contactată de un producător englez, care a încercat să lanseze formația pe plan internațional, fiind implicat pe cel de al doilea material de studio, Egretta

Despre Efectele pe Termen Lung al lipsei de versuri în Limba Română

Efectele pot fi destul de grave pe termen lung, privind lipsa versurilor de limbă română în muzica compusă de formaţiile tinere din România.

În primul rând, se va observa comunicarea din ce în ce mai simplistă în limba română a tinerilor. Se va forma un limbaj defectuos, cu inserția de expresii şi cuvinte în vocabularul uzual de zi cu zi (barbarisme, pentru care avem cuvinte şi expresii echivalente în limba română, care pot fi uitate în timp, nefiind folosite). Pe termen lung se va pierde din bogăţia şi expresivitatea limbii române în cadrul unui grup de populaţie care va reprezenta o parte din intelectualitatea şcolarizată a ţării noastre.

Unii vor considera acest articol de opinie unul extremist; intenţia este însă de a trage un semnal de alarmă pentru conservarea culturii noastre locale prin respectarea şi promovarea limbi materne.

--- 

Autor: RiCo

--- 

CLICK AICI PENTRU PRIMA PARTE

http://czb.ro/articol/3920/


Facebook Twitter MySpace  
 

Lasa un comentariu: (max. 1800 caractere)

Nume:   Antispam:  

COMENTARII:

19.06.2014, 21:06PM, scris de Anastasia
Anastasia

20.10.2012, 09:36AM, scris de RiCo de la CZB
Cel mai recent exemplu de succes internațional cu muzică de limbă straină este Psy, cu prima piesă de promovare a noului album lansat in iulie 2012, Gangnam Style. Psy este din Coreea de sud și promovează genul K-Pop. Clipul lui a acumulat până în prezent peste 500 de milioane de accesări. Artistul a fost invitat special la MTV Music Video Awards în SUA. Repet, asta se întâmplă în 2012. Putem vedea clipul lui de limbă coreană la TV chiar și în România, fără subtitluri.

16.10.2012, 16:43PM, scris de Andrei
AI dreptate, o piesa are mesajul mult mai clar si impactul mult mai mare daca e in romana. Ca exemplu, mult mai bine imi suna "Morsa" decat "Man in Can" de la Kumm sau "Cu capul in nori" fata de "Road Trip" de la byron. E greu sa faci versuri bune in romana, e greu sa faci versuri bune in general, dar in engleza totul suna mai bine, chiar daca pt un vorbitor nativ n-ar avea sens ("you can buy me with a coffee, i'm so cheap", cred ca suna mai mult a "poti sa ma mituiesti cu o cafea, sunt asa de zgarcit", decat "poti sa ma cumperi cu o cafea, sunt asa de ieftin" pt un vorbitor nativ, iar exemplele pot continua). Partea cu iesitul in afara, sa vad intai ca o formatie rock romaneasca sa aiba succes in afara si dupa aceea mai vorbim. Negura Bunget, de exemplu, cantau in romana si n-au avut vreo piedica in a avea succes in afara. Iar daca in tara stilul unei formatii poate parea unic, afara mai sunt inca vreo 50 de formatii care au cam acelasi stil si canta in engleza si de aceea e greu sa iesi si sa fii special daca nu ai influente folclorice si nici macar atat (a se vedea Gogol Bordello/Zdob si Zdub). In final, din valul indie bucurestean promovat de Guerrilla, putini aleg romana si repet ca Robin and the Backstabbers sunt o exceptie de mentionat si cea mai laudabila formatie care canta in romana.

08.10.2012, 20:38PM, scris de RiCo de la CZB
da. ai dreptate. am corectat textul. multumim.

08.10.2012, 10:42AM, scris de alyx cosma
scorpions nu s-au lansat in germana, prima lor piesa in limba natala pe un disc fiind pe "eye2eye", aparut in 1999; altar au pe "born again" doar texte religioase in engleza, abia pe "atitudine" au trecut la romana, abandonata ulterior pe recentul "mantra"; h.i.m. s-au lansat cu un album in engleza; in rest, iti cam dau dreptate

Articole relative:

NAȚIUNEA ROMÂNĂ ÎN DOLIU... Bah Humbug
NAȚIUNEA ROMÂNĂ ÎN DOLIU... Bah Hu...
Publicat in: 04.11.2015, Ora: 10:43AM
DOLIU/PROTEST. Se anulează emisiunea Muzica Europei
DOLIU/PROTEST. Se anulează emisiunea ...
Publicat in: 04.11.2015, Ora: 09:08AM
Primul Festival Tribute din România
Primul Festival Tribute din România...
Publicat in: 17.08.2015, Ora: 18:54PM
Rammstein/Lindemann în 2015
Rammstein/Lindemann în 2015...
Publicat in: 17.06.2015, Ora: 12:33PM
Rihanna. American Oxygen
Rihanna. American Oxygen...
Publicat in: 10.05.2015, Ora: 08:40AM
2018.OCT.27. Râmnicu Vâlcea. Aby Stage Bar. Taxi
2018.OCT.27. Râmnicu Vâlcea. Aby S...
Publicat in: 23.10.2018, Ora: 09:46AM
2018.IAN.20. Râmnicu Vâlcea. Aby Stage Bar. Taxi
2018.IAN.20. Râmnicu Vâlcea. Aby Sta...
Publicat in: 15.01.2018, Ora: 06:11AM
NOU TURNEU. Implant pentru Refuz
NOU TURNEU. Implant pentru Refuz...
Publicat in: 25.07.2017, Ora: 07:45AM
2017.MAI.12. Ramnicu Valcea. Aby Stage Bar. Taxi
2017.MAI.12. Ramnicu Valcea. Aby Stage...
Publicat in: 11.05.2017, Ora: 10:38AM
2017.MAR.24. TM. Escape Venue. IPR, Coma
2017.MAR.24. TM. Escape Venue. IPR, Co...
Publicat in: 19.03.2017, Ora: 06:45AM
Acasa | Contact | Disclaimer | Blog | RSS Feed • CLICKZOOMBYTES © 2010-2018 • Revista De Muzica Online