• czb.ro
Byte. Parerea Mea

LIMBA ROMÂNĂ VS. LIMBA ENGLEZĂ ÎN MUZICA AUTOHTONĂ. PARTEA 1

Publicat in: 01.10.2012, 06:47AM
Autor: Richard Constantinidi
Comentarii: 0
Vizualizari: 1679
Etichete: Ag Weinberger, Andre, Bug Mafia, Direcţia 5, Inna, Limba Română, Marius Moga, Mihai Traistariu, Morandi, Muzica Comercială, Muzica Underground, Paraziţii, Play & Win, Ursus Evolution, Ţapinarii
LIMBA ROMÂNĂ VS. LIMBA ENGLEZĂ ÎN MUZICA AUTOHTONĂ. PARTEA 1

La începutul anului 2010, am aflat de un proiect de lege pentru susţinerea culturii române. Proiectul prevede promovarea şi sprijinirea muzicii autohtone în sensul impunerii unei cote (un anumit număr) de piese de limbă română pe oră în programul posturilor de radio… şi a unui anumit număr de piese (mai mic) pe oră ale formaţiilor autohtone, cu piese care pot fi în limbi străine.

Din câte am înţeles, cota (procentul) pieselor străine pe radio ar fi mult mai limitat.

Legea ar stimula astfel creativitatea artiştilor români în limba maternă.

Lacunele acestui Proiect de Lege (care din câte știu, până în prezent, nu a fost ratificat) dovedesc că a fost prost gândit și formulat, poate chiar de către o persoană care nu activează în domeniu, şi am înţeles că acest Proiect poate fi interpretat greşit referitor la recitalurile formaţiilor străine invitate pe scenele ţării noastre, care ar fi deasemenea obligate să aibă un anumit procent din piesele din Playlist cântate în limba română…

Am căutat Proiectul de Lege pe net … şi nu l-am găsit. 

Nu a fost făcut public şi nu a fost urcat pe vreun site oficial pe net.

Pe websaitul oficial a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (UCMR) s-a anunţat timp de câteva luni că Proiectul de Hotărâre va ajunge în Parlamentul României, deşi nici aici nu este salvat ca document sau în format pdf.

În România avem şase tipuri de artişti de muzică vocal-instrumentală.

  1. Artiştii de muzică populară, folk şi muzică uşoară autohtonă, care cântă numai în limba română.
  2. Artiştii de manele, care cântă numai în limba română.
  3. Artiştii de muzică pop, dance şi pop-rock autohtonă, care se lansează de obicei cu albume cu piese compuse în limba română, iar după ce ajung să vândă cifre impresionante de albume sau dacă sunt gândite ca proiecte sezoniere cu ritmuri moderne dansabile, lansează şi piese de limbă engleză (şi extrem de rar piese de limbă italiană, spaniolă, piese cu fraze în limba elenă, etc). Acest grup de formaţii este semnat la casele de discuri majore din Bucureşti, este difuzat la radio şi este stigmatizat de către artiştii din Categoria 4 ca fiind Comercial.
  4. Artiştii de muzică electronică, pop-rock, rock, punk şi metal autohtonă, care cântă preponderent în limba engleză. Aceşti artişti se consideră a fi de nişă sau se auto-stigmatizează Underground, iar când îi auzi rostind acest cuvânt, este exprimat cu o mândrie aparte, ca şi cum ei ar face parte dintr-un club exclusivist.
  5. Artiştii autohtoni de muzică rap îi consider un grup aparte. Generaţia veche a genului a avut parte de ciolan în industrie acum 10 ani; în prezent, publicul larg ştie doar de Paraziţii, BUG Mafia şi Puya. În rap-ul românesc, se cântă preponderent în limba română şi se promovează o muzică de nişă, care şi-a avut apogeul în 1999-2000, când aproape toţi care aveau ceva de spus erau semnaţi la case de discuri majore din Bucureşti. Majoritatea merg cu negativul pe scenă (muzica este pre-înregistrată şi cântă de pe DAT sau CD); cei care se consideră mai şmecheri s-au asociat cu câte un DJ care face sampling-uri şi scratchuri de pe viniluri, cu anumite ritmuri programate. Între timp, nu cred că a rămas vreun artist de rap semnat la o casă majoră de discuri din Bucureşti (Paraziţii colaborează pe anumite planuri cu Roton). Aceşti artişti nu beneficiază de niciun fel de reţea de cluburi specifică muzicii, iar toţi artiştii cunoscuţi de gen şi care sunt de succes s-au lansat la Bucureşti. Paraziții par că au întrecut cota celor de la BUG Mafia, prin prezența vie în mass media centrală din ultimii ani, fiind prezenți constant la traseele anuale Ursus Evolution, iar în 2012, Cheloo fiind invitat în juriul de la X Factor. Din altă perspectivă, artiștii de rap și-au compromis astfel imaginea de băieți de cartier, underground, pentru a avea venituri suplimentare constante, pe lângă cântările de discotecă din țară.
  6. Artiştii de muzică jazz şi blues au un număr limitat de concerte în timpul anului, sau mai mult în circuit închis în aceleaşi săli sau cluburi din oraşele de unde provin. Aceştia cântă aproape exclusiv în limba engleză.

Există desigur mici excepţii de la regulă, cum ar fi Ţapinarii, care sunt semnaţi la o casă de discuri independentă, care le-a asigurat o oarecare prezenţă constantă în media, în special la începutul anilor 2000. Ţapinarii promovează muzica folk alternativă şi cântă preponderent, dar nu exclusiv, în limba română.

În România cei mai de succes artişti susţin mai multe concerte în cadrul unor evenimente private, au apariţii în public doar cu ocazia unor serbări (câmpeneşti sau de oraşe), apar la televiziune şi-i poţi vedea în cluburi doar dacă este vorba de vreun concurs de Miss sau Bal de boboci.

În această conjunctură, nu mai vorbim despre artiştii de pop-rock din generaţia veche (formaţii precum Phoenix, Iris, Holograf … şi Direcţia 5), care fac mai mult prestări de servicii decât artă ca să poată trăi din muzică. Toţi compun muzică aproape exclusiv în limba română, ţintit pentru publicul autohton.

Nu vorbim aici despre artiştii de muzică folk, populară, uşoară sau manele, care cântă exclusiv în limba română ţintit pentru publicul autohton, majoritatea celor cunoscuţi fiind dintr-o generaţie mai veche.

Nu ne referim aici la formaţiile şi artiştii de muzică Jazz şi Blues (cum ar fi AG Weinberger), care şi-au ales o nişă muzicală în care se pare că artiştii nu agrează versurile în limba română de nicio culoare.

Ne limităm strict la formaţiile contemporane tinere care fac parte din scena muzicală autotonă după 1997, când un grup restrâns de pasionaţi de muzică, format din tineri întreprinzători care şi-au înfiinţat firme private pentru producţie şi promovare muzicală, a pus bazele Industriei muzicale pe plan local, cu impact naţional, la Bucureşti.

Până în 1 ianuarie 2007, România a avut în continuare un statut izolat faţă de Europa. Până în acest punct, muzica lansată de casele de discuri din Bucureşti era ţintită aproape exclusiv spre piaţa autohtonă, mici excepţii făcând o mână de artişti, precum este cazul contratenorului Mihai Traistariu, care a reuşit să iasă în Europa datorită talentului vocal deosebit cu muzică de o anumită factură pentru ţările din zona Mediteranei.

Între 2002 – 2006, accesul la internet a devenit mult mai facil, fiind introdus prin reţelele de cablu, iniţial în căminele de la oraş. Lumea avea acum acces liber la muzică şi filme în format .mp3 şi .avi. Cifrele de vânzare ale albumelor originale au scăzut simţitor în anii în care omul de rând şi-a aruncat casetofonul la coş, şi-a cumpărat inscriptor de CD-uri la calculatorul de acasă, ulterior, trecând pe laptop şi instalarea unei reţele wireless în apartament.

Casele de discuri, care se dezvoltaseră foarte bine la începutul mileniului după primul val de muzică dance şi rap autohton, apoi prin comercializarea manelelor … a intrat într-un mare impas, deoarece cifrele de afaceri au scăzut drastic.

Drept urmare, nu se mai semnează artişti tineri, necunoscuţi. Nu se mai caută să se facă experimente costisitoare de a promova genuri muzicale nedescoperite încă de publicul larg. Industria (într-un sens larg al cuvântului) s-a limitat la muzica cu ritmuri şi versuri facile, de impact imediat la populaţie. S-au semnat artiste (deloc talentate – şi cu nimic mai deosebite de alte cântăreţe de mâna a doua), care aveau sprijin financiar de la un soţ sau amant bogat. S-au semnat manelişti cu bani de acasă care puneau matriţa de CD de debut pe biroul producătorului, împreună cu două videoclipuri de calitate, gata filmate, fără pretenţii de venituri din comercializarea muzicii. Fiind sprijiniţi de maşinăria de promovare din spatele acestor case de discuri, artiştii îşi ţinteau strict veniturile din concerte, petreceri private, serbări câmpeneşti şi de oraş, având acces la bugete fabuloase, într-o Românie care se afla într-o constantă creştere economică până în 2007.

După ce s-au deschis graniţele către Europa în mod oficial, muzica comercială de succes din ţară a început să fie adaptată pentru export. Mai întâi s-au făcut câteva experimente, cum ar fi pentru duetul despărţit de la AndreBălan a lansat ceva în limba engleză, Antonescu a făcut un duet cu un italian …

Apoi, s-au făcut mici incursiuni încununate de succes (cu Akcent) în Polonia.

Într-un timp relativ scurt, au ajuns şi producătorii muzicali independenţi care lucrează pe lângă casele de discuri majore (Marius Moga, Play & Win) să compună albume integral în limba engleză cu care au spart piaţa în Balcani, Malta și Cipru (Mihai Traistariu), Rusia (Morandi) şi Europa de vest (Inna), România devenind din ce în ce mai apreciată pentru muzica ritmată de club şi de vară pe care o lansează pe plan european, chiar dacă este îmbibată cu elemente şi cârlige clasice din hiturile dance ale anilor 90 în continuare. 

--- 

Din păcate, în acest moment, România nu este capabilă să compună o muzică nouă, autentică, originală, de impact internaţional.

--- 

Nu ştiu dacă vom fi capabili să lansăm un gen muzical autentic în lume, sau să devenim cunoscuţi pentru o scenă activă şi proliferativă de trupe dintr-o anumită localitate, precum a fost Seattle pentru Grunge, Bristol pentru Trip Hop, Detroit pentru Techno, Chicago pentru House, Nashville pentru Country, New Orleans pentru Jazz, etc. etc.

--- 

Autor: RiCo

--- 

CLICK AICI PENTRU PARTEA 2

http://czb.ro/articol/3921/

Facebook Twitter MySpace  
 

Lasa un comentariu: (max. 1800 caractere)

Nume:   Antispam:  

Niciun comentariu!

Articole relative:

NAȚIUNEA ROMÂNĂ ÎN DOLIU... Bah Humbug
NAȚIUNEA ROMÂNĂ ÎN DOLIU... Bah Hu...
Publicat in: 04.11.2015, Ora: 10:43AM
DOLIU/PROTEST. Se anulează emisiunea Muzica Europei
DOLIU/PROTEST. Se anulează emisiunea ...
Publicat in: 04.11.2015, Ora: 09:08AM
Primul Festival Tribute din România
Primul Festival Tribute din România...
Publicat in: 17.08.2015, Ora: 18:54PM
Rammstein/Lindemann în 2015
Rammstein/Lindemann în 2015...
Publicat in: 17.06.2015, Ora: 12:33PM
Rihanna. American Oxygen
Rihanna. American Oxygen...
Publicat in: 10.05.2015, Ora: 08:40AM
PIESĂ NOUĂ. Maia Malancus cu Adda. Vreau sa zbor
PIESĂ NOUĂ. Maia Malancus cu Adda. V...
Publicat in: 28.11.2017, Ora: 06:42AM
2017.IUN.29-IUL.1. SV. Blues ConFusion Festival 2017
2017.IUN.29-IUL.1. SV. Blues ConFusion...
Publicat in: 26.06.2017, Ora: 06:11AM
PIESĂ NOUĂ. Morandi. Keep You Safe
PIESĂ NOUĂ. Morandi. Keep You Safe...
Publicat in: 30.12.2016, Ora: 07:49AM
2016.APR.8. B. Clubul Taranului. AG Weinberger
2016.APR.8. B. Clubul Taranului. AG We...
Publicat in: 03.04.2016, Ora: 15:42PM
Mihai Traistariu este favoritul oficial la Eurovision
Mihai Traistariu este favoritul oficia...
Publicat in: 03.03.2016, Ora: 07:57AM
Acasa | Contact | Disclaimer | Blog | RSS Feed • CLICKZOOMBYTES © 2010-2018 • Revista De Muzica Online