Virgil Mihaiu

Cel mai important critic de jazz din România, Virgil Mihaiu (n. 28.IUN.1951 la Cluj-Napoca) a avut o viață plină de speranÈ›e, dar È™i de realizări.

--- 

Absolvent al Facultății de Litere din Cluj / 1974 (secÅ£ia engleză-germană, facultativ spaniolă-portugheză), poetul poliglot Virgil Mihaiu a ajuns să cunoască o multitudine de limbi de-a lungul anilor din pasiune È™i de nevoie (germană, franceză, engleză, spaniolă, suedeză, sârbo-croată, portugheză, rusă, italiană - pe lângă limba maternă).

--- 

Autorul va susÈ›ine recitaluri din poesia proprie, conferinÅ£e È™i prelegeri la universităţi sau instituÅ£ii de cultură, participă la congrese, colocvii, seminarii, festivaluri, în Å£ară ÅŸi în Portugalia, Suedia, Polonia, Germania, Irlanda, CroaÅ£ia, Letonia, Anglia, USA, Serbia, Austria, Spania, Rep. Moldova, ElveÅ£ia, Rusia, Italia, Ungaria, FranÅ£a, Slovacia, Lituania, Bulgaria, Estonia, Turcia, ScoÅ£ia, Grecia. 

--- 

--- 

La finalul anilor 1950, fiind elev în clasele primare, Virgil Mihaiu asculta, alături de fratele său HoraÅ£iu Mihaiu, în fiecare vineri la opt seara, emisiunea Hitparade transmisă de Radio Viena. Aceasta este una dintre primele contacte cu muzica ale viitorului critic de jazz.

--- 

SupoziÅ£ia mea este că – dincolo de experienÅ£a mea subiectivă – deceniul anilor 60 a fost unul dintre puÅ£inele fericite pentru o bună parte a omenirii. Un timp când, spre uimirea celor care îl trăiau, speranÅ£ele chiar ajungeau să se materializeze: muzica devenea de la o zi la alta tot mai bună, exprimarea artistică – din ce în ce mai liberă, fustele frumuseÅ£ilor feminine – tot mai scurte, etc. Chiar îÅ£i venea să i te adresezi clipei cu formula faustică Verweile doch, du bist so schön! ProvidenÅ£a a vrut ca acei ani să coincidă cu propria-mi adolescenţă. Asta explică, probabil, de ce mi-am intitulat cartea de debut: Legea conservării adolescenÅ£ei. 

- Jazzorelief (citat autobiografic, Virgil Mihaiu, 1993)

--- 

--- 

Ca elev, între 1963-1970, Virgil Mihaiu a redactat mii de pagini în propriile reviste scrise de mână cu litere de tipar ÅŸi cu fotografii selectate din publicaÅ£ii române ÅŸi străine (dificil de procurat). 

--- 

Pe vremea Comunismului, datorită unui sistem de convenÅ£ii culturale, intelectualii din România ÅŸtiau că se puteau abona (cu dificultate) la publicaÅ£iile din celelate ţări socialiste.  Astfel, în anii '60, tânărul Virgil Mihaiu a fost abonat ani de zile la Jazz Forum – revista FederaÅ£iei InternaÅ£ionale de Jazz, editată la VarÅŸovia.

--- 

Primit ca redactor la revista de cultură Echinox în 1971, autorul a observat statutul de marginalitate rezervat în publicaÅ£iile noastre culturale tocmai acelei arte prin care România avea cele mai mari ÅŸanse de a se impune în concertul cultural mondial: muzica. Ca atare, în paralel cu textele literare, a început să publice eseuri ÅŸi cronici pe teme de jazz, cu precădere în revistele clujene Steaua, Echinox, Tribuna, la România literară ÅŸi la Transilvania (prima publicaÈ›ie din România unde s-a inaugurat o rubrică dedicată jazz-ului).

--- 

Mi-amintesc exclamaÅ£ia lui Marian Papahagi, la una dintre ÅŸedinÅ£ele de redacÅ£ie din acei ani: „Dacă am fi fost plătiÅ£i pentru ceea ce am lucrat, am fi ajuns nababii Clujului”. ÅžedinÅ£ele de redacÅ£ie, programate în genere sâmbăta după încheierea orelor de studiu (noÅ£iunea de week-end era de pe altă lume), ne consumau aproape întreaga jumătate de zi liberă dinaintea duminicii. Dar nu ne plângeam, fiindcă acele reuniuni voluntare deveniseră un fel de colocvii neoficiale, suprasaturate de informare culturală la zi, diversificată, interdisciplinară, pasionantă. Ele ofereau motivaÅ£ii dătătoare de speranÅ£e, deschizătoare de perspective, tinereÅ£ii noastre ostatice. Erau săptămânale celebrări ale libertăţii de spirit, într’un cadru amiabil-informal, „înscenate” spontan de personajul colectiv numit colegiul redacÅ£ional. Numita „echipă de conducere” a ÅŸtiut să transforme acea chilie, situată într’o fostă mănăstire din centrul Clujului, într’un empireu al creativităţii ÅŸi al libertăţii de expresie. Acolo s’a modelat o miÅŸcare literară transilvană de anvergură naÅ£ională ÅŸi internaÅ£ională.

- Virgil Mihaiu

---

--- 

Modul de Jazz

În contextul festivalurilor de jazz de la Cluj ÅŸi Sibiu, Virgil Mihaiu s-a cunoscut cu organizatorul de fetivaluri È™i dirijorul Ștefan Vannai, amândoi fiind pasionaÈ›i de muzica jazz. Împreună organizează Modului de Jazz de la Academia de Muzică din Cluj. 

--- 

Din punct de vedere instituÅ£ional, rectorul din anii 1990, regretatul Alexandru FărcaÅŸ, căruia i s’a alăturat ÅŸi ÅŸeful catedrei de percuÅ£ie, minunatul instrumentist Grigore Pop, au fost de acord cu iniÈ›iativa acestui Modul opÈ›ional în cadrul Conservatorului din Cluj începând din 1997. În faza iniÅ£ială, pe lângă tandemul Vannai/Mihaiu se reuÅŸise ÅŸi cooptarea domnului Iosif Viehmann, cu ale sale diaporame de succes despre istoria jazzului, precum ÅŸi a versaÅ£ilor oameni de jazz Florian Lungu ÅŸi Mircea Tiberian. AceÅŸtia veneau la Cluj în regim de navetă, la fel cum a continuat s’o facă inginerul Alexandru Pârlea, probabil cel mai bun regizor de sunet din jazzul românesc. Cel din urmă ÅŸi-a menÅ£inut peste ani cursul opÅ£ional de tehnica înregistrării sunetului. UrmaÅŸii lui FărcaÅŸ, distinÅŸii rectori Aurel Marc ÅŸi Adrian Pop, au continuat să acorde inestimabila lor susÅ£inere acestui rezervor de talente artistice pe care l-am menÅ£inut în activitate . 

- Virgil Mihaiu

--- 

--- 

Criticul este căutat pentru texte de prezentare pentru discuri de jazz ÅŸi de world music editate în România, Anglia, Lituania, Rusia, Germania, FranÅ£a, ElveÅ£ia, Rep. Moldova. 

--- 

--- 

Jazzographics

Din 1994, Virgil Mihaiu este co-fondator & membru al grupului de jazz-poetry Jazzographics. 

--- 

Componența

• Alan Tomlinson (trombo, membru al London Jazz Composer’s Orchestra)
• Harry Tavitian (pian)
• Corneliu Stroe (percuÅ£ie)
• Virgil Mihaiu (poeme)
• Livia Tulbure (improvizaÅ£ii coregrafice)

--- 

În formule variabile, formaÅ£ia a susÅ£inut recitaluri în Irlanda, ScoÅ£ia, România, Anglia, Serbia, Irlanda de Nord, Austria, Ungaria, Germania, precum ÅŸi la ExpoziÅ£ia Universală de la Lisabona/1998. 

--- 

--- 

CV Cronologic

1971-1983: redactor al revistei de cultură Echinox

1981: membru al Uniunii Scriitorilor din România

1983: membru al colegiului redacţional multinaţional al revistei Jazz Forum, editată de Federaţia Internaţională de Jazz la Varşovia

1990: redactor la revista Steaua a Uniunii Scriitorilor

1992: Conferenţiar la Academia de Muzică G. Dima din Cluj

1993: membru de onoare al Asociaţiei Criticilor de Jazz din Statele Unite (J.J.A.); preşedinte de onoare al Asociaţiei Eco-Jazz Napocensis

1996: membru al P.E.N. Club-ului Român

1997: fondator al Cursului de Estetica Jazzului la Academia de Muzică din Cluj ÅŸi  membru de onoare al juriului mondial Down Beat Jazz Critics Poll; membru de onoare al AsociaÅ£iei Culturale Cehia-Romania din Praga

2001: primul est-european cooptat în redacÅ£ia revistei-pivot a jazzului mondial, Down Beat, editată la Chicago; membru al Societatii F. Scott Fitzgerald, New York

2002: doctor în americanistică (Magna cum laude)

2004: membru în juriul ce acordă Premiul European de Jazz, patronat de guvernul Austriei

2005: membru în consiliul consultativ al revistei de cultură Tribuna

2006-2012: director al Institutului Cultural Român din Lisabona; ministru consilier pe lângă Ambasada României din Portugalia.

--- 

--- 

Premii

1977. Premiul pentru debut în poesie al Editurii Dacia

1984. Medalia onorifică Amicus Poloniae a Ministerului Culturii din Polonia

1994. Premiul pentru poesie al Asociaţiei Scriitorilor Cluj

1996. Premiul Cartea anului la Salonul naţional de carte Cluj

1998 / 2002. Premiul pentru poesie al Uniunii Scriitorilor (Filiala Cluj)

1999-2000. Bursier al Institutului Camões Portugalia

2001. Titlul onorific Ambasador cultural al Clujului acordat de Opera Română Cluj & Centrul de Afaceri Transilvania

2003 / 2008. Premiul pentru publicistică de jazz acordat de Societatea Română de Radiodifuziune

2009. Trofeul de excelenţă pentru promovarea relaÅ£iilor culturale româno-lusitane, conferit de Movimento Arte Contemporânea din Lisabona

--- 

--- 

Bibiografie 

• Legea conservării adolescenÅ£ei – Dacia, Cluj/1977
• SighiÅŸoara, Suedia ÅŸi alte stări de spirit – Albatros, BucureÅŸti/1980
• IndicaÅ£iuni pentru balerina din respiraÅ£ie – Eminescu, BucureÅŸti/1981
• Cutia de rezonanţă – eseuri despre conexiunile dintre jazz ÅŸi cultura contemporană – Albatros, BucureÅŸti/1985
• Poeme – Dacia, Cluj/1986
• Jazzorelief – Nemira, BucureÅŸti/1993
• Paradis pierdut în memorie – Cartea Românească, BucureÅŸti/1993
• Incantări ÅŸi descântări clujene – Dacia, Cluj/1996
• Recensământ de epifanii/Census of Epiphanies (trad. engleză Adam Sorkin) – Paralela 45, PiteÅŸti/1999
• Jazz Connections in Portugal – Alfa Press, Cluj/2001
• Jazzografii pentru îmblânzit saxofoniste – Dacia, Cluj/2001
• Between the Jazz Age and Postmodernism: F. Scott Fitzgerald – Ed. Universităţii de Vest, TimiÅŸoara/2003
• Aur din coama Ariadnei/Gold aus Ariadnes Mähne (trad. germană Rolf-Frieder Marmont) – Limes, Cluj/2004
• Jazz Connections in Romania – Ed. ICR, BucureÅŸti/2007
• Lusoromână punte de vânt – Brumar, TimiÅŸoara/2010

--- 

Pe lângă aceste cărÈ›i semnate de autor, Virgil Mihaiu mai este co-autor la o serie de volume cu tematică social-culturală (dintre care probabil cel mai nostim titlu ar fi Primii mei blugi – Art, BucureÅŸti/2009). Criticul este inclus deasemenea într-o serie de antologii pe plan internaÈ›ional (România, Ungaria, Germania, Serbia, SUA), fiind apreciat pentru poeziile sale È™i are colaborări la poeme, eseuri, critică literară, muzicală & coregrafică, traduceri (din engleză, germană, spaniolă, portugheză, franceză, suedeză, rusă, italiană) la majoritatea revistelor de cultură din România È™i în publicaÅ£ii din Germania, Polonia, Portugalia, Marea Britanie, Letonia, ElveÅ£ia, Rusia, CroaÅ£ia, Ungaria, USA, Serbia, Norvegia, Rep. Moldova, FranÅ£a, Austria, Italia, Spania, Brazilia, Canada, Costa Rica È™i Turcia. 

--- 

--- 

Radio

Criticul de jazz realizează emisiunea Eseu Jazz la Radio Cluj din 1980, urmând prezentarea aceleaÈ™i emisiuni la CD Radio Napoca la finalul anilor '90, fiind colaborator cu emisiuni culturale la Radio Stockholm, BBC/departamentele român ÅŸi rus, Scottish BBC Edinburgh/ScoÅ£ia, Radio Cluj, Radio România, Radio Free Europe, Radio Helvetia / studiourile Berna, Lugano, Lausanne, Sender Freies Berlin, Radiodifusão Portuguesa, WDR Köln, Voice of America, Radio Novi Sad, Radio Nova de Porto, Radio Paris-Lisboa, Radio France Internationale, Radio Kultura/Moscova, Radio Oslo, Radio Rossia. 

--- 

Televiziune

În 1994 realizează emisiunea Jazzorelief la TVR Cluj, fiind colaborator cu emisiuni culturale la TVR, Radioteleviziunea ChiÅŸinău,  Jugoslovenska Televizija, Televisão SIC Portugal, Radioteleviziunea Portugheză, RDP-Antena 2 Portugal etc. 

--- 

--- 

Filme artistice de scurt ÅŸi mediu metraj

1994. Vocea Poetului, colab. Radu Å¢uculescu – TVR Cluj

1996. Paradis pierdut în memorie, de Alex Huppert & Virgil Mihaiu – studioul Vipcom Arad (prezentat la festivalurile din Edinburgh/ScoÅ£ia, Györ/Ungaria, Graz/Austria, Beograd/Serbia, Kosice/Slovacia, Paris/FranÅ£a, München/Germania)

2000, 2002. SighiÅŸoara 2000  ÅŸi TeiuÅŸ – ombilicul lumii, colab. Carmen Cristian – TVR2

2008. Art-Deleni, colab. Emese Vig – TVR Cultural

2009. Vestuarul, colab. Andrei Măgălie – TVR Cultural

--- 

Virgil Mihaiu este autorul concepÅ£iei muzicale pentru eseurile vizuale puse în scenă de HoraÅ£iu Mihaiu la teatre din Cluj, Sfântu Gheorghe, Râmnicu Vâlcea, Târgu MureÅŸ, Piatra NeamÅ£, TârgoviÅŸte, Centrul Cultural al Ungariei BucureÅŸti etc. 

--- 

--- 

Acest material a fost adaptat de RiCo pentru CZB.ro, după CV-ul primit de la Virgil Mihaiu È™i după interviul realizat cu omul de cultură în ianuarie 2012.

--- 

--- 

În curând, CLICK AICI pentru INTERVIUL CZB cu Virgil Mihaiu

Partea 1. Virgil Mihaiu. Programat în 15.MAI.2012

--- 

Partea 2. Virgil Mihaiu. Programat în 17.MAI.2012

Lasa un comentariu: (max. 1800 caractere)

Nume:   Antispam: