• czb.ro
Zoom. Interviuri. Interviu RO

Ștefan Vannai

Ștefan Vannai Oraşul care a dat jazzului nume de referinţă, precum E. Ciceu, J. Korossy şi L. Ban, formaţii ca Experimental Q, Modal Q, Dixielandul şi Big Band-ul Casei Armatei, Triptic, Headliner şi Big Band-ul Gaio, comentatori şi promotori, ca, de pildă, I. Viehmann, Z. Gyorgy, P. Vintilă, V. Mihaiu şi I. Muşlea, emisiuni de radio şi TV în limba română şi în maghiară, pagini de jazz în revistele Tribuna şi în Steaua, modul de jazz la Academia de Muzică, cluburi în care se cîntă şi/sau se prezintă audio şi video jazz, minifestivaluri şi concursuri rezervate acestui gen, nu putea să nu beneficieze, la un moment dat, de un eveniment pe măsură, precum Transilvania Jazz Festival.
Încă de acum doi ani, de la prima ediţie, evenimentul s-a impus prin amploare şi prin activităţi diverse, dar mai ales prin valoarea artiştilor invitaţi, din ţară şi din străinătate.
Colectivul de organizare, numeros, harnic şi priceput, s-a coagulat, între timp, sub îndrumarea Simonei Hodoş – director al festivalului, un manager cu adevărat profesionist.
--- 

Organizatorul festivalului Jazz Napocensis, dirijorul și fondatorul orchestrei de jazz Big Band Gaio, profesor colaborator la Academia de Muzică Gheorghe Dima (unde predă singurul modul facultativ dedicat muzicii Jazz), profesor expert la Școala populară de Arte Tudor Jarda, profesor de muzică la Palatul Copiilor de pe vremea când acesta se numea Casa Pionierilor (1980-2008) și organizatorul cursurilor de vară Eco-Jazz Beliș… el este Ștefan Vannai, un om modest care și-a dedicat viața pentru promovarea genului Jazz, cel puțin la Cluj. 

--- 

Cei care nu sunt pasionați de jazz nu cunosc implicarea acestui om de cultură în scena muzicală locală; multe formații rock au fost sprijinite de el în perioadele în care la Cluj nu au existat săli de repetiție… 

Mai multe am încercat să aflăm direct de la maestru.

--- 

Music is my mistress, and she plays second fiddle to no one.

- Duke Ellington

--- 

CZB: Cum v-ați cunoscut cu Virgil Mihaiu?

Ștefan Vannai: Pe Virgil Mihaiu îl cunosc din anii 80, când și-a prezentat cartea Cutia de rezonanță. Nu am să uit că a aflat de Big Band Gaio și ne-a onorat prin invitația acestui Big Band la Liceul Gheorghe Șincai, unde a avut loc lansarea acestei cărți, în sala festivă. 

Amanta noastră, jazz-ul, fiind comună … îmi place la nebunie acest proverb, folosit mulți ani buni în sala mea de repetiție… Jazz-ul este amanta mea, pasiunea mea pe care nu o însel cu nimeni, după cum spunea Duke Ellington.

Asta ne unește, Virgil Mihaiu fiind un foarte mare cunoscător de jazz; el este un intelectual de vază, un poet, filolog (vorbeste 14 limbi) și un promotor  de jazz cu o experiență uriașă (fiind singurul român care a scris mai multe cărți despre jazz). Anul acesta îi expiră mandatul de consilier ministerial de cultură și va veni acasă să lucrăm împreună pentru cauza jazz-ului clujean. Are un flair și o experiență deosebită în domeniul acesta și de atunci drumurile noastre tot timpul se intersectau. 

El a scris foarte multe articole, informații și critici despre formațiile mele, despre atelierul de jazz înființat la Palatul Copiilor, despre Asociația de Jazz, despre cursurile de vară Eco-Jazz Beliș pe care le organizez în fiecare an (și care au ajuns la a 25-a ediție).

Așa, încet-încet, după 1989 am tot încercat să propun să înființăm și să pornim un Festival internațional de Jazz la Cluj. 

În 1994 am reușit să organizăm un festival foarte bun, inițiat de mine (în acest moment maestrul se ridică din scaun și merge la un raft din spatele biroului să scoată câteva bibliorafturi cu documente arhivate ordonat ca dovadă a activității despre care îmi povestește). 

Aici au participat Harry Tavitian, Corneliu Stroe … au fost 14 ediții. 

Grație faptului că Mathieu Royet, director la Centrul Cultural Francez Cluj, era un mare iubitor de jazz, ne-am bucurat de sprijinul acestei instituții culturale, iar în fiecare an, Mathieu Royet a adus câte o formație reprezentativă pentru jazz-ul francez, care se cunoaște că este foarte bun. 

În Franța se organizează zeci de festivaluri de gen … 

în 1995, la festivalul Jazz Napocensis 1995 (1-3.MAI) a cântat în cadrul festivalului Steckar Tubapack

www.discogs.com/artist/Marc+Steckar

în 1996 a cântat legendarul suflător Steve Lacey (saxofon alto, 1934-2004)… spre uimirea mea, eu a crezut că va fi acompaniat de orchestră, dar el a ieșit singur pe scenă și a cântat timp de 45 de minute; eram convins că vor pleca spectatori din sală - că se vor plictisi. Un fantastic improvisator, showman-ul a reușit să țină publicul în sală și a fost ovaționat.

www.allaboutjazz.com/php/musician.php?id

La aceeași ediție a fost cel mai mare contrabasist din Franța, Henri Texier sau Bebe Sommer care era cotat, deși nu îmi plac topurile, ca fiind cel mai bun toboșar din Europa.

www.allmusic.com/artist/henri-texier-p11828

În 1998 au venit Mal Waldron (1925-2002) cu Jeanne Lee din SUA.

www.allaboutjazz.com/php/article.php?id

--- 

Eu am făcut aici o evidență sumară a programelor... (n.a. scot aparatul foto și realizez câteva poze, atașate la finalul acestui articol).

--- 

CZB: Care sunt formațiile clujene care au participat la festivalul Jazz Napocensis?

Ștefan Vannai: Din păcate, după revoluție, formațiile clujene s-au împuținat. Nu știu care este explicația. La Casa Armatei (actualul Cercul Militar) activau două formații deosebite: Big Band-ul Casei Armatei, condus de Mihai Porcișanu și Dixieland-ul armatei, care a fost, fără să exagerez, cel mai bun ansamblu de dixieland din România. Aceste formații s-au destrămat prin faptul că estrada Casei Armatei a fost desființată din lipsă de fonduri …sau nu înțeleg exact din ce lipsă… acești muzicieni pur și simplu, de pe o zi pe alta, nu au mai cântat. 

Totuși, trompetistul Marius Beteag, a înființat formația Transilvania Brass Band, o formație de ragtime-dixieland, o formație promițătoare care a fost invitată și sprijinită de asociația și festivalul Jazz Napocensis.

La Cluj a mai activat o formație bună de jazz, Triptic, cu Lucian Păiș la tobe, Porcișan la trombon … era o formație mică, dar reprezentativă pentru scena locală, cu un stil aparte. Ei au cântat în stil fusion.

Spre norocul nostru, în 1997-8, un grup de intelectuali clujeni, în frunte cu dl. Iosif Viehmann, Virgil Mihaiu și cu mine am insistat ca să se înființeze la Academia de Muzică Gheorghe Dima un modul de jazz și în 1998 am reușit să includem modului de jazz în programul facultății, dar am beneficiat și de ajutorul marelui pianist Mircea Tiberian din București și de aportul lui Florian Lungu

Era un grup de 5 promotori - iubitori și pasionați - de jazz, de a opta artă, de cea mai cretivă muzică, care este jazz-ul. Din păcate însă, acest modul a funcționat prin energia celor cinci cadre didactice doar timp de trei ani, după care, echipa s-a restrâns.

Modulul încă mai există; interesul este extraordinar … avem peste 100 de studenți care doresc să studieze jazz-ul la ora actuală. Virgil Mihaiu fiind directorul Institutului Cultural Român din Lisabona, vine mai rar …dar face niște audiții și vizionări extraordinare, care se bucură de succes - și care sunt frecventate și de studenți de la alte facultăți. Spre bucuria noastra in anul acesta ii expira mandatul de la ICR. Lisabona si va reveni la MODUL-ul JAZZ de la AMGD.

Văzând că sunt tot mai mulți tineri care vor să se apropie de acest gen muzical dificil, am organizat Concursul Debutanților în Jazz. Concursul debutanților s-a desfășurat în cadrul festivalului la început; apoi au fost câțiva ani când nu am găsit fonduri sub nicio formă pentru a organiza un festival, chiar dacă din forțe proprii sau cu sprijinul unor formații clujene, dar totuși concursul debutanților s-a desfășurat.

--- 

CZB: Am găsit o informație pe Internet unde se povestea despre cea de a XV-a ediție …

Ștefan Vannai: (se ridică să scoată alt biblioraft) Da, da, da… (întoarce paginile și numără 1,2,3…12,13,14… 18 ediții… 25 de ediții am avut împreună cu cursurile de vară Eco-Jazz Beliș

În fiecare vară eu am organizat la Beliș o întrunire a celor pasionați de jazz… am realizat un fel de fluturaș de promovare, în care am scris despre transport, masă, cazare, cursuri …totul era gratuit. Nu a fost un business pentru mine. A fost o acțiune organizată cu adevărat din pasiune.

(Întoarce paginile din biblioraft, cu materiale din presă, cu poze de la fiecare ediție) …

--- 

Fiecare Academie de Muzică are stilul ei de predare, conceptiile si rezultatele ei. Fiecare Facultate de jazz european se evidențiază cu ceva.

Din păcate la noi nu se acordă atenția cuvenită acestui gen muzical sau acestui mod de Artă - pot să zic asta cu mâna pe inimă.

--- 

Mă pot mândri cu înființarea și organizarea festivalului Jazz Napocensis și desfășurarea concursurilor debutanților începând din 1994 până în 2011, Concursul Debutanților în Jazz care de fiecare dată a descoperit niște tineri foarte talentați. Câțiva muzicieni deosebiți care au câștigat acest concurs sunt: Mihaela Stamate, care cântă în Guilty Lemon, o formație deosebită din Sibiu, actualmente este soția lui Mihai Pâțan (Mihai și Mihaela Pâțan au câștigat locul 1). Apoi, o altă formație foarte bună este Hot Vocal Jazz Cvartet, care era formată din patru fete deosebite care cântau la patru voci, absolut toate piesele; apoi Florin Răducanu, un pianist deosebit din București; Ozana Barabancea, o solistă din București, Elena Mândru a câștigat deasemenea concursul debutanților în jazz, șamd. 

---

CZB: Festivalul Jazz Napocensis este prost promovat. Nu văd afișe în oraș; nu găsesc informația pe internet și de obicei, aflu de eveniment când este ultima zi sau după ce s-a încheiat descopăr un afiș în oraș. Doream să vă întreb de ce se întâmplă treaba asta?

Ștefan Vannai: Sala a fost plină în fiecare seară. Adică din 850 de locuri au fost 700 de scaune ocupate.

CZB: Acum doi ani a fost festivalul Jazz Transilvania, iar concomitent a fost concert de jazz cu Darius Brubeck la Teatrul Maghiar de Stat.

Ștefan Vannai: Bine, dar Brubeck a cântat și la noi acum doi ani. 

--- 



--- 

CZB: Dumneavoastră când ați descoperit muzica Jazz?

Ștefan Vannai: Încă din copilărie; tatăl meu când era bine dispus îi plăcea să danseze step. El era avocat, dar pur și simplu atât de mult îi plăcea că l-a imitat pe Fred Astaire sau pe Gene Kelley și fredona deseori In The Mood sau piesele acestea care erau la modă. Eu l-am întrebat și am manifestat atât de mult interes și curiozitate încât a făcut rost de niște discuri de ebonită și am ascultat acasă multă muzică de jazz. La liceu am reușit să înjghebez o formație și am început să cântăm, deși era Liceul de matematică-fizică (și nu de muzică) …dar am găsit câțiva băieți foarte talentați cu care am format o orchestră cu care am cântat la așa numitele cântări tovărășești. 

CZB: Avea nume formația?

Ștefan Vannai: Formația nu avea nume, era pur și simplu formația liceului LMF 3. 

CZB: Mai țineți minte componența?

Ștefan Vannai: Nu a devenit niciunul un muzician deosebit.

CZB: Asta când se întâmpla?

Ștefan Vannai: În a doua jumătate a anilor 60… după care am cântat într-o formație de Rock, Sirius, unde cânta un foarte bun chitarist, Gyori Laci, care a cântat ulterior în formația lui Mihai Porcișanu la banjo, iar în Big Band Gaio a cântat la chitară.

Formația liceului LMF3 avea un repertoriu de preluări după Beatles, Shadows și Rolling Stones.

--- 

CZB: Am aflat de pe net că mama dvs. cânta la vioară, iar dvs. ați început cu vioara, dar instrumentul dvs. preferat este trompeta. Cum ați descoperit trompeta?

Ștefan Vannai: Mama de mic copil mi-a cumpărat o vioară și făceam din greu ore acasă; și tatăl meu cânta … iat ambii părinți m-au încurajat și mă ambiționau în acest sens și să exersez cât mai mult, dar mie nu mi-a plăcut probabil din cauza stilului didactic al profesorului particular. 

--- 

CZB: Pe ce post ați început și în ce an la Palatul Copiilor?

Ștefan Vannai: Din 1980 până în 2008. 

http://palatulcopiilorcluj.ro/?page

În regimul trecut am vrut foarte mult să fac o fanfară de copii; fanfara are un rol mobilizator deosebit. și nu are nevoie de sonorizare. Eu am fost la o ședință cu cadrele didactice din Cluj, iar directorul de la Casa Pionierilor a pus întrebarea: - ar fi printre profesorii de muzică cineva care s-ar încumeta să organizeze o fanfară de copii? 

Eu m-am angajat pentru că bunicul meu, fiind ceh, era mare iubitor de muzică și deseori îmi punea înregistrări cu fanfarele lor și cu muzica populară slovacă, cehă, germană - și m-am apropiat de acest gen muzical nu foarte apreciat la noi. 

Chiar de multe ori, despre o formație care sună tare și ușor fals se spune: - no, ce-i cu fanfara asta

Dar fanfara este foarte apreciată în Europa de vest și de foarte multe ori când am fost în Statele Unite (din ultimii șase ani pot să spun că doi ani am stat în SUA) și am tot studiat cum se predă jazz-ul; cum se predă muzica și chiar am scris un articol, deocamdată doar pentru mine: JAZZ-ul american și prin gaura cheii, fiindcă nu peste tot am avut acces la pregătirea tinerilor. Muzicienii din Europa de est se bucură de o faimă foarte bună în Statele Unite; în general au emigrat tinerii foarte talentați și școala muzicală est europeană a fost bună; asta pot să o spun cu mâna pe inimă. 

Soția mea fiind în Statele Unite și desăvârșind pregătirea pentru susținerea examenului de masterat, cutreieram clădirile universitatilor vizitate ( din Cincinati, Columbus - Ohio; Ann Arbor - Michigan, etc) cu aceasta ocazie- peste tot ascultam cu mare interes unde se cânta jazz și ceream să asist sau stăteam la ușă - și așa am aflat chiar foarte multe. În plus de asta, la facultatea unde soția a susținut masteratul, am cerut voie să merg împreună cu ea la cursuri, dar fiindcă ea era foarte muncitoare, harnică și bună - s-au gândit cei din administrația școlii că vreau să vin și să-mi fac loc la ei cu coatele - și mi-au spus: - Nu puteți să participați la ore, la repetiții; trebuie să depuneți o cerere, care trebuie aprobată de senatul universității … 

Totusi am avut ocazia sa particip in periada 2006 - 2011 la multe intamplari jazzistice importante; concerte de jazz memorabile, expozitii, schimburi de experienta foarte importante .Astfel sansa americana, desele vizite in Patria Jazz-ului a avut un rol covarsitor in viata mea.

--- 

CZB: Când s-a înființat Clubul Dr. Jazz la Cluj?

Ștefan Vannai: Prin anii '90. Este însă extrem de valoroasă colaborarea mea cu dânșii, sub denumirea Body and Soul Treatment by Dr. JAZZ


În fiecare an am avut invitați… Am stat să mă gândesc cum să numesc această colaborare. Cu engleza mea precară, m-am gândit că o denumire foarte bună ar fi Body and Soul Treatment by Dr. JAZZ - și asta a devenit o activitate aproape tradițională. 

www.drjazz.ro/ns2

De fiecare dată dânșii susțin niște audiții într-un cadru mai festiv ori la Casa de Cultură a Studenților, ori la Casa Municipală de Cultură, ori chiar la Academia de Muzică Gheorghe Dima; există săli mult mai încăpătoare unde am putut invita mai mulți iubitori de jazz. Această activitate se desfășoară cu multă plăcere. Anul acesta dl. Dr. Mircea Cazacu, președintele clubului, s-a gândit să-l sărbătorească pe Eugen Ciceu.

www.trilulilu.ro/muzica-diverse/eugen-ciceu-studiu-studiu

Eugen Ciceu este un foarte cunoscut și vestit pianist de jazz. Cred că este unic în lume prin faptul că el având o pregătire de muzică clasică, a prezentat niște compoziții foarte năstrușnice: el prezenta o temă de muzică clasică, care apoi o jazzifica. Temele acestea sunt extraordinar de plăcute, iar în data de 6.DEC.2012 se vor sărbători 65 de ani de la nașterea acestui mare compozitor. Era cunoscut în Occident pe vremea regimului trecut ca și (pronunțând fonetic) Kikeo … nu puteau să spună Ci-Ceu în germană - și cu această ocazie, eu vin mereu, ca pedagog, să exploatez orice propunere sau activite. 

L-am rugat pe dl. Dr. Mircea Cazacu sa fie de acord să facem un concurs, doar pentru pianiști? La Academia de muzică, la ora actuală, spre bucuria mea, mai sunt vreo 4 sau 5 pianiști buni care cântă bine muzica clasică, iar cu ocazia Anului Ciceu ar putea să prelucreze temele alese de dânșii. Tema concursului ar fi: Cine reușește să prelucreze o temă de muzică clasică scrisă pentru pian (dar nu neapărat) în Jazz? Au fost foarte încântați cei de la club de propunerea mea.

Ei au inițiat Medalionul Eugen Ciceu. Eu ma ocup de partea de concurs (a cărui finală va fi organizată în 6.DEC.2012) la Casa de Cultură a Studenților.

--- 

CZB: Am colaborat cu artiști, studenți la Conservator - și unii mi-au povestit că dacă se află că ei cântă alături de formații rock în cluburi din oraș, sunt depunctați la cursuri. De ce considerați că se face treaba asta?

Ștefan Vannai: Da, e adevărat. 

ȘI să știți că este foarte important ca ei…

De câțiva ani mă pregătesc să vorbesc cu profesorul de chitară de la Conservator. Vin la mine chitariști care ar vrea să cânte într-o orchestră, dar ei nu cunosc acordurile cifrate, c7 - asta fiind do major septimum. Ei îmi spun: - dl. profesor, scrieți-mi ce sunete intră în acest acord cifrat: do, mi, sol, si bemol, sau așa mai departe. Acordurile cu care lucrează jazz-ul sunt foarte complicate, deci ei învață la Academie să cânte muzică clasică. Eu pun întrebarea: - Care tânăr va reuși să susțină o familie, să câștige atâția bani cântând muzică clasică la chitară, ca să fie mulțumit și să fie îndestulător ca să trăiască, să supraviețuiască

Un chitarist trebuie să cunoască toate acordurile cifrate, pentru că acordurile cifrate se folosesc și în muzica rock, și în muzica pop, chiar și în muzică populară la zongoră (un fel de chitară cu mai puține corzi, specific zonei Maramureșului).

Trebuie să se priceapă asta și profesorii să devină cât se poate de buni la școlile populare de artă, ori la licee - dar profesorii de muzică sunt pregătiți doar pentru muzica clasică

Toboșarii au aceeași problemă; nu toți vor fi angajați la Filarmonici sau la Operă; ei ar trebui să știe să bată pop, rock, jazz, orice. Ei de multe ori nu au ajuns să bată la o garnitură de tobe, pentru că ei învață la timpan, la tobă mică, la xilofon, marimbofon, etc. …sunt echidistant față de studenții mei de diferite naționalități - și cândva când a pornit proiectul Big Band Gaio în anii 80, aveam o groază de sași, și mai mulți muzicieni țigani - și întotdeauna ne-am simțit extraordinar de bine împreună și nu am avut probleme de niciun fel - tot așa sunt echidistant față de genurile muzicale și îmi place muzica populară foarte mult, mai ales cea autentică, cântată de Sofia Vicoveanca sau de Grigore Leșe

Sunt în relație de prietenie cu Dumitru Fărcaș.

--- 

CZB: Povestiți-mi despre Big Band Gaio...

Ștefan Vannai: …da. M-ai întrebat acum câteva minute cum am ajuns la Casa Pionierilor, sau la Palatul Copiilor de astăzi. Acolo am înființat o fanfară; m-am angajat să fac o fanfară, fiind și trompetist … acum iarăși aș putea exploata poziția mea, faptul că am fost împotriva cântecelor de partid transpuse pentru fanfară… și cu adevărat noi ne săturasem; am simțit că copiii nu mai vor așa ceva - și m-am gândit ce să fac … și fiind un mare iubitor de George Gershwin, am făcut un potpuriu de Gerschwin, iar copiii au avut o reacție foarte pozitivă la muzica respectivă, au început să vină cu mai multă ardoare la repetiții și mă întrebau dacă mai facem piese din acest repertoriu - și în 1983 cu acest potpuriu am cântat împreună în cadrul mișcării Ambasadorii Prieteniei cu o trupă din SUA la Sala Sporturilor - și acolo m-am întâlnit cu un minunat om, David Milburn, care a rămas uimit, că în general americanii ce știau în anii 80 despre România? …Nici astăzi nu sunt prea bine informați despre realitățile din România… și a rămas uimit că niște copilași clujeni interpretează acest potpuriu de George Gershwin

Ulterior mi-a trimis piese pentru Big Band din Statele Unite.

Așa am început, pentru că pur și simplu ne-am săturat de atâta muzică de partinica si patriotica … Jazz-ul a crescut ca apreciere la public, având un succes fantastic la un moment dat în orașul nostru, chit că și profesorii de la Liceul de muzică erau împotriva jazz-ului și am avut mari, mari probleme din cauza aceasta. 

Plus că Jazz-ul nu era apreciat în regimul trecut, fiind apreciat ca o muzică decadentă. 

--- 

--- 

Casa de Cultură a Studenților a preluat rolul Palatului Copiilor oferind condiții de lucru pentru multe formații de la terțe instituții. De câțiva ani încoace, în plină criză financiară a făcut un efort incredibil și a salvat Festivaul Jazz Napocensis invitând formații studențești și artiști renumiți, adevărați profesioniști. Cine muncește mai și greșește, dar în concluzie, Jazz-ul este acasă la Casa de Cultură a Studenților! 
Ajutoarele și colaboratorii sunt bineveniți!

--- 

Autor: RiCo

--- 

www.ccsclujnapoca.ro/formatii-artistice/activitate-jazzistica/galerie-jazz

--- 



--- 

Facebook Twitter MySpace  
 

Lasa un comentariu: (max. 1800 caractere)

Nume:   Antispam:  

COMENTARII:

09.05.2012, 11:40AM, scris de Boti (Rehab Nation)
Heh. Gyori Laci m-a invatat si pe mine la chitara. Initial m-am dus la Vannai, iar el mi-a recomandat. Respect pt. amandoi! :)

Articole relative:

Katatonia (metal progresiv, Suedia)
Katatonia (metal progresiv, Suedia)...
Publicat in: 16.01.2017, Ora: 06:08AM
Renate Roca (PR manager, Electric Castle Festival 2017)
Renate Roca (PR manager, Electric Cast...
Publicat in: 09.01.2017, Ora: 06:10AM
Edmond Lenarth (Booking Manager, Electric Castle Festival)
Edmond Lenarth (Booking Manager, Elect...
Publicat in: 02.01.2017, Ora: 06:25AM
Doru Atomei (n.11.DEC.1970)
Doru Atomei (n.11.DEC.1970)...
Publicat in: 26.12.2016, Ora: 06:55AM
Doru ROCKER Ionescu (n. 1.FEB.1965 la Focşani)
Doru ROCKER Ionescu (n. 1.FEB.1965 la ...
Publicat in: 19.12.2016, Ora: 06:08AM
2017.MAR.23. Casa Studentilor Cluj. Sala Europa. IMPORTANŢA FACTORULUI LATIN ÎN MUZICA DE JAZZ
2017.MAR.23. Casa Studentilor Cluj. Sa...
Publicat in: 20.03.2017, Ora: 10:13AM
2017.MAR.27. Institutul francez Cluj. Francofolies musicales
2017.MAR.27. Institutul francez Cluj. ...
Publicat in: 17.03.2017, Ora: 18:39PM
2016.NOV.15-17. Casa Studentilor Cluj. Festivalul JAZZ NAPOCENSIS, ediția 20
2016.NOV.15-17. Casa Studentilor Cluj....
Publicat in: 13.11.2016, Ora: 08:43AM
2016.OCT.27. CJ. AMGD. Cursul de Estetica Jazzului
2016.OCT.27. CJ. AMGD. Cursul de Estet...
Publicat in: 24.10.2016, Ora: 09:07AM
Elena Mindru
Elena Mindru...
Publicat in: 18.02.2015, Ora: 08:57AM
Acasa | Contact | Disclaimer | Blog | RSS Feed • CLICKZOOMBYTES © 2010-2017 • Revista De Muzica Online